eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Fumatul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli si tratamente » fumatul

Efectele asupra copilului mic - fumatul pasiv

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Efectele asupra copilului mic - fumatul pasiv

Advertisements


Tin majoritatea de sfera respiratorie: mai multe spitalizari, pneumonii si alte afectiuni acute, atacuri de astm mai frecvente si mai severe, mai multe cazuri de "sudden infant death syndrome", de infectii ale urechii mijlocii, timpanostomii, tonsilectomii si adenoidectomii si decese cauzate de aprinderea unor materiale de la fumat .
Copin cu varste cuprinse intre 2 luni si 11 ani si adultii traiesc intr-o proportie de 43% si respecti37% cu cel putin un fumator in familie iar la aceste categorii de fumatori pasivi 87,9% au nivele detecile de cotinina in ser . Grupele de fumatori pasivi din populatie cu risc mai mare, asa cum arata si nivelele de cotinina serica, sunt: copin, populatia de culoare si barbatii . Fumatul pasila copin asmatici de la 1 la 15 ani poate intarzia sau chiar inlatura ameliorarea simptomatologiei respiratorii la varsta respectiva, fiind binecunoscut faptul ca un copil are o ameliorare cu cat creste ca varsta .
Copin cu mucoviscidoza sunt in special sensibili la fumul de tigara, deoarece acesta exacerbeaza bolile infectioase; la copin cu mucosviscidoza , atunci cand parintii fumeaza, volumul expirator fortat al acestora scade cu 4% si capacitatea vitala fortata cu 3% pentru fiecare 10 tigari/zi fumate in casa, fapt care demonstreaza relatia stricta cu doza a fumatului pasila aceasta categorie sensibila de copii. De asemenea, fumatul mamei duce la cresterea riscului de atopie (1).
Plecandu-se de la premiza ca adultii fumatori au complicatii la nivelui cailor aeriene in timpul anesteziei, un studiu retrospecti a remarcat ca 9,6% din copii cu expunere la fumat au avut un lanngospasm in timpul unei interventii chirurgicale (fata de cei 0,9% care proveneau din familii de nefumatori), concluzionand ca fumatul pasireprezinta un factor de risc major pentru aceasta complicatie aparuta la copii in timpul anesteziei. Complicatii la nivelul cailor aeriene la copin care au avut o anestezie apar la 42% din pacientii cu concentratii ale cotininei de peste 40 ng/ml, la 33% la cei cu concentratii ale cotininei intre 10,0-39,9 ng/ml si la 24% cu concentratii < 10 ng/ml. Aceasta relatie stransa intre inhalarea pasiva si complicatiile cailor respiratorii la copin care au anestezie generala este mai evidenta la fete si la cei cu mame care au un nivel inferior de educatie. Exista o frecventa mai mare a episoadelor de amigdalita care necesita antibiotice la copin cu parinti fumatori (in grupul copiilor cu tonsilectomii - 60% au tatal fumator si 53% mama fata de 42% si respecti35% in grupul de control) .


Riscul de astm la copii fumatori pasivi cu ambii parinti fumatori este de 1,21, de wheezing de 1,24, de tuse de 1,40 si de expectoratie de 1,35 iar de senzatie de sufocare de 1,31 . Fumatul matern are mai mare influenta decat cel al tatalui si riscul creste proportional cu numarul parintilor fumatori.
Multe cercetari sugereaza ca fumatul actiare efecte adverse pe fiziologia intestinului. Mai recent s-a demonstrat ca fumatul pasipoate avea consecinte asupra tractului gastro-intestinal. Astfel, daca unul din parinti fumeaza, riscul pentru copii de a face esofagita creste de 6 ori, fara a se gasi diferente substantiale intre familiile cu unul sau ambii parinti fumatori. Aceasta constatare este un motiin plus de restrictionare a expunerii la fumat pasia copiilor.
Mamele care fumeaza in primul trimestru de sarcina supun copin la un risc mai mare de keiloschizis (cu sau fara palatoschizis) si palatoschizis (risc relatide 1,29 si respectide 1,32) .
In primii 3 ani de viata s-a constatat ca exista o stransa legatura intre filmatul parintilor si prezenta bolilor urechii mijlocii . Acolo unde sunt 2 fumatori, riscul relatieste de 1,85, pentru ca acolo unde este numai mama sa fie intre 1,68 si 1,40, in functie de numarul de tigari fumate (fie 10 sau mai multe /zi sau 10 ori mai putine, in ambianta casei). Nivelul de cotinina in parul copiilor fumatori pasivi a fost de egal sau mai mare de 1 fata de cei din familii de nefumatori.
Exista o crestere a riscului de "sudden infant death syndrome" in cazul copiilor care provin din familii de fumatori si in ultimul timp exista si o explicatie. Aceste decese se atribuie efectului sinergie al toxinelor letale eliberate de o serie de bacterii care sunt adapostite in nazofaringe (stafilococi, enterobacterii) cu al nicotinei, la nivele foarte joase (mai putin de ceea ce produce la barbat 0,05 dintr-o tigara) . Fumatul matern este un factor care dubleaza riscul de deces (31, 32), alaturi de ingrijirile antenatale sarace.

Tulburarile de comportament ale copiilor in cazul parintilor fumatori au fost identificate de un studiu efectuat in Noua Zeelanda. La copin cu mame fumatoare (de peste 20 de tigari/zi) s-au gasit ca problemele de comportament sunt mai mari cu 0,16-0,56 fata de deviatia standard de la copin cu mame nefumatoare. Fumatul dupa graviditate, spre deosebire de fumatul in timpul sarcinii, nu este semnificatiasociat cu cresterea ratei problemelor de comportament.
Studierea importantei fumatului parintilor asupra copiilor mici de 5-7 ani s-a determinat coreland masurarea cotininei din saliva acestor copii cu obiceiurile parintilor . S-a observat ca 53% din copin din Anglia si Tara Galilor sunt expusi fie in casa fie in afara. La copin la care nu s-a identificat expunerea, nivelul cotininei a fost de 0,29 ng/ml iar la cei cu expunere in casa de 4,05 ng/ml daca ambii parinti fumau, si de 9,03 daca parintii fumau mai mult de 20 de tigari/zi. Exista o departajare a expunerii pentru copin mici legata de mediul urban si clasa sociala, ceea ce denota ca exista o expunere a comunitatii legata de stilul de viata.
Copin turci expusi la fumatul tatalui au valori mai mici ale parametrilor spirometrici (flux expirator fortat la 25-75% din capacitatea vitala-FEF25-75, "peak expiratory flow"-PEF si ratele fluxului la 50% si 75% din capacitatea vitala expirata-Vmax si Vmax75) fata de cei expusi pasila fumatul mamei. De aici se degaja ideea ca tinta campaniilor antifumat trebuie sa fie tatii. Un studiu similar efectuat in Grecia arata ca influenta fumatului parental asupra copiilor depinde de inaltimea acestora (este mai evident la cei cu talii de peste 155 cm) .
Mai raman inca neclare posibilele asocieri intre cancerul sistemului nervos central si leucemia limfoblastica acuta a copilului si fumatul parental. Unele studii (1) sugereaza aceasta asociere pentru: neuroblastom, limfoame, leucemia limfocitara acuta, tumora Wilms, sarcoamele osoase si de tesuturi moi, dar nu si pentru tumorile cu celule germinale. Fumatul mamei in timpul sarcinii este asociat cu un risc relatipentru copil de a face o tumora de sistem nervos central de 1,7.



Copin expusi la fumat sforaie si tusesc mai mult in timpul noptii, probabil datorita efectului cronic al fumului pe caile aeriene superioare.
La copin nascuti prematur care ajung la varsta de 7,5-8 ani , provenind de la mame care fumeaza intre 0-40 de tigari/zi, pentru fiecare 10 tigari se inregistreaza o scadere a tensiunii arteriale a copilului de 1,5 mmHg si de 2,9 mmHg pentru copin nascuti sub 33 de saptamani de gestatie.
Un studiu efectuat in Hong Kong pe copii de 8-l3 ani a demonstrat cresterea cu 14% a consultatiilor la copin care traiesc cu un fumator in familie si cu 25% pentru cei care locuiesc cu 2 fumatori. Asociat cu expunerea la fumat, un copil costa de la nastere pana la 12 ani intre 338,042 S pana la 991,591 $.
Efectele asupra adolescentilor
La adolescentii de 12-l5 ani s-a demonstrat ca atat fumatul actidar si cel pasipot determina boli respiratorii. Acolo unde exista un membru al familiei fumator, riscul relatide prezenta a tusei si expectoratiei este de 1,19, daca exista 2 membri de 1,38 iar pentru 3 de 1,85.



Alte materiale medicale despre: fumatul



Mierea este o sursa bogata de calorii si o excelenta sursa de substante nutritive, opinie de necontestat si sustinuta de realitatea biologicA [...]
Usturoiul cel mirositor calmeaza Infectii, tensiune si ciuperci trateaza. Pentru oameni, plante si animale folositi! Intern si extern, ca baie la p [...]
Ca unul din sistemele integrale care asigura integrarea organismului uman (alaturi de sistemele cardio-vascular, respirator, digestiv, locomotor etc [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre fumatul

Advertisements


Alte sectiuni



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile