Generalitati
Fumatul este o cauza cunoscuta sau probabila pentru decesele prin cancere ale cavitatii orale, laringiehe, pulmonare, esofa-giene, pancreatice, de ca urinara, renale, gastrice si cervicale. Mai poate fi cauza de: boli cardiace, accidente vasculare, boli periferice vasculare, boli obstructi pulmonare,, alte boli respiratorii si poate genera subponderalitate la nastere. Fumatul este probabil o cauza de: ulcer peptic, avorturi si decese subite (Tj. Modul cum se ajunge la aceste legaturi cauzale este mai putin cunoscut desi o mare parte din mecanismele initiale au inceput sa fie descifrate.

Interferente fumat-organismul fumatorului

Perceptia riscurilor la fumatori

Orice distorsiune sistematica (in special cu caracter optimistic) flecteaza curba comportamentelor auto-protectoare (3) si genereaza subestimari ale riscurilor. Comparativ cu nefumatorii, 51% din fumatori percep ca riscul de infarct este peste medie, 70% au aceasta opinie despre cancer si 46% despre accidentul vascular. Totusi, fata de nefumatori, 36% din fumatori au tendinta de a distorsiona in sens optimist perceptia lor despre un atac cardiac, 37?/o legat de un cancer si 55% despre un posibil accident vascular; aceasta distorsiune depinde de varsta individului, de sexul acestuia si nilul educational. Concluzia studiului (3) a fost ca fumatorul nu intelege magnitudinea riscurilor pentm sanatate pe care le atrage intotdeauna fumatul.

Diferente rasiale si etnice ale nilelor de cotinina serica
Exista studii care sugereaza ca populatia de culoare are nile mai mari de cotinina serica decat cea alba. Pe un esantion de populatie cuprinzand fumatori si ne fumatori avand peste 17 ani si apartinand rasei albe, de culoare si mexicane, s-a demonstrat ca nilele de cotinina sunt mai mari la negri fata de albi si de mexicani. Acest element semnaleaza fie o preluare mai mare de nicotina fie o farmacocinetica diferita si serste ca marker de expunere mai mare la componentele carcinogenetice. Ar putea fi o explicatie de ce populatia de culoare gaseste sevrajul mai dificil (4).

Relatia fumat-cafea-alcool-irfectia activa cu Helicobacter pylori
Deoarece fumatul este cel putin de doua ori mai frecnt la cei care consuma alcool (peste 75 g alcool/saptamana) si este prezent la 34% din cei care beau 3 sau mai multe cesti de cafea (1), s-a studiat rolul acestor 3 factori in infectia cu Helicobacter pylori (principala cauza de gastrita B, fiind implicat si in ulcerul duodenal si gastric). S-a constatat ca fumatul creste discret riscul de infectie prin mecanisme cum ar fi: potentarea secretiei de pepsina si acid gastric, modificari ale motilitatii gastrice, sintezei de prostaglandine, fluxului sanguin la nilul mucoasei gastrice si ale secretiei de mucus. Daca intre consumul de cafea si infectia cu H. pylori relatia este direct proportionala (riscul seroconrsiei este de 4,6 ori mai mare) in schimb consumul de alcool poate fi protejant impotriva infectiei daca este in cantitate medie, ramanand similar pentru bere si vin (1).

Relatia fumat-Ieucocite-colesterol-lipoproteine cu densitate inalta (HDD
Rezultatele studiilor (5) demonstreaza ca numarul de leucocite este semnificativ mai mare (8,963 A 2,428 /mm3) iar HDL-colesterol (1,15 A 0,31 mmol/1) este mult mai mic la marii fumatori fata de fumatorii formali sau nefumatori.

Fumatul, stilul de viata si factorii de risc cardiovasculari
Fumatorii (6) beau mai mult alcool si fac mai putine exercitii^ Alti factori de risc care se adauga de obicei sunt mesele mai bogate in paine alba, lapte gras, carne, si mai sarace in fructe, legume, cereale. in cinci ani, datele ex-fumatorilor devin abile in privinta factorilor de risc cu cele ale nefumatorilor.

Fumatul si leziunile oxidati
Nu exista do evidente ca fumatul produce modificari oxidati ale moleculelor tinta din organism. Totusi un studiu care a fost efectuat pentru a dea cand productia de F2-isoprostan (un nou produs de peroxidare a lipidelor) este crescuta, a demonstrat ca nilul acestui produs plasmatic esterificat si liber este semnificativ mai mare la fumatori fata de nefumatori si scade evident dupa 2 saptamani de abstinenta (7).
Exista do asupra unor nile mai inalte ale malondialdehidei (8) in serul fumatorului fata de nefumator; cu ajutorul erdosteinei (un nou compus mucoreglator) la doze de 300 mgx2/zi se pot diminua, dupa 1 saptamana de tratament, aceste concentratii.