eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Boli si tratamente

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli si tratamente

Epilepsia

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Epilepsia

Advertisements


SIMPTOME
Crizele comitiale - episoade de activitate mentala sau musculara anormala - sunt indicatoarele de baza ale epilepsiei. Ele variaza considerabil:
a™¦ privirea fixa inainte si caderea intr-o imobilitate completa pentru mai multe secunde caracterizeaza criza de petit mal.
a™¦ pierderea constientei, miscarile spastice ritmice si incontinenta urinei sunt printre semnele crizei de grand mal, care poate dura pana la 30 de minute.
a™¦ plescaitul repetitiv al buzelor, miscarile fara sens ale mainilor si sentimentul de detasare de cele inconjuratoare pot indica o criza de lob temporal.
a™¦ contractiile ritmice ale unei maini, unui picior sau ale fetei, urmate deseori de o perioada de slabiciune sau paralizie, indica o criza jacksoniana.
a™¦ convulsiile la un copil bolnav, cu varsta intre trei luni si trei ani, datorate unei ascensiuni bruste a febrei indica convulsiile febrile. La . 47 ti dea cum poate fi ajutata o persoana avand unul dintre aceste tipuri de criza.

CHEMATI MEDICUL DACA:
a™¦ dumneavoastra sau cineva fara episoade precedente de epilepsie prezinta o prima astfel de criza. Ati nevoie de diagnosticul unui medic; cauza poate fi si o intoxicatie, un accident vascular cerebral sau o supradoza de medicament sau de drog. La copin febrili, convulsiile pot fi semnul unei meningite; solicitati imediat ajutor medical.
a™¦ o criza urmeaza alteia, fara reluarea constientei; creierul poate fi lipsit de oxigen -sunati fara intarziere la 961 sau la numarul local al urgentelor.
Epilepsia este o afectiune neurologica dificil de definit, avand o mare varietate de simptome, grade foarte diferite de seritate si mult mister in jurul cauzelor. Totusi, in toate cazurile, este rezultatul furtunilor electrice in creier - descarcari necon-trolale ale neuronilor. Declansarea electrica inadecvata a celulelor creierului produce crizele caracteristice comitialitatii, care pot sa apara rar sau in succesiune rapida.


Chiar daca fiecare caz de epilepsie este distinct, pentru descrierea crizelor epileptice a fost elaborata o schema de clasificare standardizata. Atacurile sunt impartite in doua mari tipuri: generalizate (implicand intregul creier) si partiale (descarcari inadecvate cu originea intr-o zona a creierului). in cadrul acestor categorii, crizele sunt identificate mai precis prin caracterele atacului. Cele doua forme mai frecnte de crize epileptice sunt de tip general: criza de petit mal, care poate prezenta simptome de tipul miscarilor de inghitire sau privirii in gol si se poate repeta de mai multe ori intr-o zi, si criza de grand mal, care poate incepe cu un strigat, pierderea constientei si cadere, urmate de rigiditate si apoi de miscari spastice, o perioada de confuzie si, uneori, de somn adanc. Printre tipurile partiale sunt crizele de lob temporal care pot fi precedate de un sentiment vag de disconfort abdominal, halucinatii senzoriale si perceptii distorsionate de tipul daja vu si crizele jacksoniene cu contractii localizate ale muschilor, care uneori se extind la intregul corp. Primele semne de epilepsie apar, de obicei, in copilarie sau adolescenta. Copin foarte mici cu febra mare pot face convulsii, dar acestea nu sunt epilepsie adevarata, iar astfel de crize dispar, in general, dupa varsta de trei ani.

CAUZE
Cele mai multe cazuri de epilepsie au origine necunoscuta. Uneori, insa, este indicata o baza genetica, iar alte cazuri pot fi atribuite unei traume la nastere, intoxicatiei cu plumb, unor infectii congenitale ale creierului sau leziuni ale capului, dependentei de alcool sau droguri sau efectelor unei boli organice. Si declansatorii crizelor variaza mult. Printre factorii care pot provoca atacuri sunt anumite substante chimice sau alimente, deprivarea de somn, stresul, luminile care clipesc, menstruatia, unele medicamente prescrise de medic sau care nu necesita reteta si, posibil, anticonceptionalele orale.
PROCEDEE DE TESTARE Sl DIAGNOSTIC
O electroencefalograma (EEC) efectuata pe un individ deprivat de somn poate rela undele anormale ale creierului caracteristice epilepsiei, iar tehnici imagistice cum sunt RMN sau TC pot identifica leziunile fizice ce ar putea provoca crizele epileptice.


TRATAMENT

Epilepsia poate fi deseori bine controlata prin medicatie. O precautie recomandata epilepticilor este purtarea unei bratari S.O.S. astfel incat alte persoane sa poata recunoaste rapid ce se intampla in cazul unei crize si sa poata asigura un ajutor eficient.
MEDICINA‚ CONVENTIONALA‚In marea majoritate a cazurilor, frecnta si gravitatea crizelor epileptice pot fi reduse sau complet eliminate prin medicatie regulata; efectele secundare variaza, dar cele mai multe sunt usoare. Printre anticonvulsivantele prescrise uzual sunt fenitoina, fenobarbitalul, acidul valproic, carbamazepina si gabapentinul.
MEDICINA ALTERNATIVA‚
Nu trebuie niciodata practicata automedicatia, in loc de ingrijirile unui medic, iar medicul dumneavoastra trebuie sa fie la curent cu toate tratamentele urmate in paralel, pentru a evita orice incompatibilitati intre medicamente. Nu exista inlocuitori pentru beneficiile terapiei medicamentoase prescrise.
HOMEOPATIE
Va puteti gandi la consultarea unui homeopat daca medicamentele conntionale prescrise nu controleaza complet crizele comitiaie. Remediile homeopate pot servi ca suplimente eficiente ale medicamentelor conntionale, dar nu asteptati rezultate peste noapte; homeopatul va va spune peste cat timp tratamentele vor incepe sa functioneze.


MEDICINA‚ PSIHOSOMATICA‚
Biofeedback-ul pe electroencefalograma poate ajuta eficient epilepticii sa isi modifice undele creierului pentru prenirea crizelor. Sub indrumare, ei invata sa isi controleze propriile unde cerebrale privindu-le pe ecranul unui computer.
OSTEOPATIE
Cand epilepsia pare sa fie rezultatul unei leziuni fizice, osteopatia craniana sau terapia cra-nio-sacrala pot fi utile; consultati un osteopat.
CE PUTETI FACE ACASA‚
a™¦ Practicati regulat tehnicile de biofeedback, invatate de la un specialist, pentru a va feri de atacurile epileptice.
a™¦ Asigurati-va ca dormiti suficient; somnul insuficient poate mari posibilitatea aparitiei crizelor.

PREVENIRE
Identificati si umariti acele alimente, mediu ambiant sau semne fizice si emotionale care preceda crizele. Nu este neobisnuit, de exemplu, sa va simtiti plictisit sau exaltat cu cateva ore inaintea unei crize de grand mal si imediat inaintea atacului sa constientizati o "aura" de artizare -poate un gust sau un miros; aceasta artizare va poate permite sa va intindeti in timp util pentru evitarea unei cazaturi. in cazurile in care semnul este un miros, unele persoane sunt capabile sa combata crizele epileptice inhaland un miros patrunzator, de exemplu de usturoi sau trandafiri. Cand semnele preliminare cuprind depresia, iriilitatea sau durerile de cap, o doza suplimentara de medicatie (cu aprobarea unui medic) poate contribui la prenirea unui atac. in cazul unei crize jacksoniene, strangerea puternica a muschilor din jurul celor care se contracta poate, uneori, intrerupe atacul.



Alte materiale medicale despre: Boli si tratamente



Definitie. Convulsiile sunt manifestari clinice paroxistice, caracterizate prin activitate motorie (contracturi musculare) involuntara, de variat [...]
ETIOLOGIE Alit forma de criza cit si virsta pacientului aduc elemente importante in stabilirea ctiologiei. Cauzele importante de epilepsie legate de g [...]
Daca in sarcina apar convulsii, gandeste-te "Ar putea fi ele o manifestare a eclampsiei"? Epilepsia de novo este rara in sarcina. Epilepsia afecteaza [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli si tratamente

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile