ETIOLOGIE Alit forma de criza cit si virsta pacientului aduc elemente importante in silirea ctiologiei. Cauzele importante de
epilepsie legate de grupurile de virsta sint expuse in elul 162-l.
ISTORICUL BOLII Criza epileptica poate debuta intr-o arie localizata a cortexului (..partiala"" sau "focalizata") sau pe o arie difuza (..generalizata'") Crizele partiale pot fi asociate cu pierderea sau cu alterarea constientei ("complexe") sau pot lasa starea mentala neafectata ("simple"'). Crizele partiale simple pot fi motorii, senzitive, ale sistemului autonom sau psihice. In timpul crizelor partiale complexe exista o alterare a constientei asociata cu automa-tisme (de cx., linsul buzelor, mestecatul. plimbatul Iara rost sau alte activitati motorii complexe). Crizele generalizate pot rezulta in urma generalizarii secundare a unei crize partiale sau ca o perturbare primara. Crizele tonicoclonice ("grand mal") apar ca o pierdere brusca de constienta, pierderea controlului postural, contractii musculare tonice cu inclestarea dintilor si rigiditate in extensie (faza ionica), urmata de
spasme musculare ritmice (faza clonica).In mod caracteristic, revenirea constientei se face gradai, cu o perioada intermediara de confuzie si dezorientare. Cefaleca si somnolenta sint caracteristice in stadiul posteritic. Pe durata crizei pol aparea muscarea limbii si incontinenta. In crizele de ..petit mal" (absente), exista o oprire brusca, tara avertisment, a activitatii mentale, care rareori dureaza mai mult de 30 s. Simp-tomcle motorii minore sint frecvente darautomalismele complexe si activitatea clonica nu apar. Reinstalarea constientei este brusca si nu exista somnolenta sau confuzie posteritica. Alte tipuri de crize generalizate includ "absentele" atipice,
spasmul infantil, crizele tonice, atonice si mioclonice.
EXAMINAREA FIZICA Semnele vitale pot da indicii despre o
hipertensiune maligna sau despre o infectie. Hiperplazia gingila poate indica un tratament cronic cu fenitoina. Leziuni ale pielii pot aparea in boala Sturge-Weber (nervi faciali de culoarea vinului de porto), scleroze luberoase (adenoame sebacee. placarde sagrin) si ncurolibromatoza (pete ca le-au-lait, ncurolibioamc). Exa menul general poate aduce deasemenea elemente despre consumul de
droguri sau alcool, traumatisme,
insuficienta renala sau hepatica sau despre o infectie acuta a SNC. Asimctriile evidentiate la examenul neurologic pot li sugesiive pentru prezenta unei
tumori cerebrale. AVC sau a altei leziuni locale. In cursul unei crize convulsive generalizate, pupilele pot fi areactive,
reflexele corneene absente, iar hiperreflexia si semnul Habinski pot fi temporar prezente.
DATE DE LABORATOR Se vor masura imediat glucoza serica, electro-htn si calcemia. Probele hepatice, azotul seric, HLG, testele de toxicitate si alcoolemia pot aduce informatii suplimentare in anumite cazuri specifice. Daca pacientul ia medicatie arUiconvulsinta, se determina nivelul sanguin al substantei folosite. Examenul RMN si tomografie se efectua la toti pacientii aflati la prima criza cu etiologic neprcci/ala. dupa care fi investigat din nou. la 3 -6 luni. La toti pacientii la care se suspicioneaza prezenta unei infectii se efectua o punctie lombara. Efectuarea unei EEG cu procedee de stimulare (hiperventilatie, stimulare luminoasa, somn) ajuta adeseori la diagnosticarea si clasificarea crizei epileptice.
TRATAMENT in perioada acuta, pacientul trebuie asezat in pozitie semi-pronata, cu capul mai jos pentru a evita eventuala aspiratie. Se administra oxicen prin masca. Pacientul nu fi tinut cu forta si nu se vor face incercari de ai se introduce apasatorul de limba sau altfel de obiecte intre dinti. Perturbarile meolice reversibile (hipogliccmia, hiponatremia, hipertensiunea, sevrajul alcoolic sau fata de droguri) trebuie corectate cu promptitudine. Un principiu de tratament medicamentos (elul I62-2) este acela de a folosi monolcrapia (dozele se optimizeaza in functie de nivelele serice), si numai in cazurile in care dozele mari terapeutice esueaza in tentati de a controla situatia, se recurge la o a doua solutie terapeutica. in momentul in care se obtine controlul, doza primului drog este treptat scazuta.
Felbamat a fost recent aprobai de FDA pentru uzul in crizele partiale eu sau fara generalizare secundara si la copin cu crize de tipuri diferite asociate cu sindromul Lennox Gastaut. Efectele secundare includ disconfortul gastro-intcstinal.
anorexia si insomnia, dar in general este bine tolerat. Felbamatul are interactiuni importante cu alte substante antiepileptice. Alte doua anticpi-leptice au fost aprobate de FDA (lamolngine si gabapentin) pentru folosirea in crizele partiale (elul 162-3).
