eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Cancerul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli si tratamente » cancerul

Cancerul laringian

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements
Laringele (1) se afla situat in partea din fata a gatului si se continua in jos cu traheea (2).

Cunoscut in general ca organul ce ne permite sa articulam cunte (organul fonatiei), el are in realitate mai multe functii:
• functie in respiratie - inainte de a ajunge in trahee si de aici in plamani, aerul trece prin laringe, care, prin miscarea corzilor vocale, lasa sa treaca la fiecare respiratie o cantitate mai mare sau mai mica de aer in functie de necesitatile din acel moment ale organismului;
• functie de protectie a cailor respiratorii - in alcatuirea sa intra un fel de capacel = epiglota (3) care inchide laringele atunci cand inghitim, impiedicand astfel mancarea, apa sau saliva sa ajunga prin trahee in plamani;
• prin alcatuirea si functionarea sa permite ca tusea si expectoratia sa fie mai eficiente si mai usoare;
• functia fonatorie: trecand printre corzile vocale coloana de aer le face sa breze producand astfel sunetul. Modularea sunetului pentru obtinerea cuntelor articulate este insa un proces mult mai complet;
• functie de fixare, de rigidizare a cutiei toracice prin blocarea iesirii aerului din plamani - aceasta fixare este neaparat necesara cand trebuie sa facem un efort fizic mai mare in timpul nasterii, in timpul defecatiei (eliminarea materiilor fecale). in aceste situatii toracele reprezinta punctul de sprijin pentru membrele superioare sau "capacul" care permite cresterea presiunii din buna atunci cand ne contractam muschii (de exemplu, nu puteti sa va scremeti atunci cand respirati).
Pe cat de complexa este functia laringelui tot pe atat de complicata este si anatomia lui, iar tumorile maligne localizate aici au o evolutie si un tratament diferit in functie de localizarea lor exacta in laringe. De aceea suntem nevoiti sa simplificam prezentarea tocmai pentru a o face accesibila si pentru ca cititorul sa ramana in cele din urma cu ceea ce este mai important pentru el - simptomele ce trebuie sa-l alarmeze si sa-l determine sa consulte un medic pentru a beneficia de descoperirea bolii intr-un stadiu precoce.
Sa vedem deci care sunt primele neplaceri ce pot sugera existenta unui cancer laringian:
•o jena persistenta sau usoare intepaturi in gat ce pot provoca uneori o tuse seaca;
•dificultate la inghitit mai intai pentru saliva, lichide si abia mai
tarziu pentru alimentele solide; •dureri discrete in urechi (de o parte sau alta) si o salivatie abundenta (cand tumora este localizata in partea de sus a laringelui); •modificari ale vocii (= disfonie), raguseala ce dureaza mai mult de trei saptamani, deci nu mai putem sa dam na pe o simpla raceala:

•senzatie de sufocare ("parca ma strange ceva de gat"), iar respiratia dene zgomotoasa deoarece coloana de aer este nevoita sa treaca printr-un spatiu mult prea ingust. Netratata la timp, indiferent unde este localizata, tumora se ulcereaza si se infecteaza, iar respiratia capata un miros foarte urat. Crescand in dimensiuni poate bloca in totalitate accesul aerului catre plamani, fiind necesara o operatie de urgenta = traheostomie.

TRAHEOSTOMIE = cand dintr-un motiv sau altul aerul nu mai poate trece prin laringe (fie ca este blocat de o tumora, un corp strain, o fractura a unui cartilaj ce ramane de-a curmezisul orificiului intern sau pentru ca laringele este scos chirurgical) deci capatul superior al traheei este infundat, se face o deschizatura cu bisturiul chiar in aceasta; (nu uitati ca traheea in zona gatului se afla foarte aproape de piele) pentru ca aerul sa poata ajunge in plamani. Ca deschizatura sa nu se inchida de la sine se introduce prin ea un tub usor curbat, care ramane cu un capat la exterior = canula traheala (2).

Celulele canceroase pornesc pe calea vaselor limfatice si invadeaza ganglionii din zona gatului, apar metastaze la distanta. Laringele fiind un organ ce se afla imediat sub piele, tumorile dezvoltate aici (ca de altfel si ganglionii de pe laturile gatului invadati de celule canceroase) pot prinde repede structurile dintre laringe si piele si se pot "deschide" la exterior. Rezulta o ulceratie urata care sangereaza, miroase neplacut, iar durerile sunt foarte mari.
Asa se intampla cand bolnavul a ignorat boala prea mult timp sau cand aceasta este deosebit de agresiva, dar, in general, cancerele larin-giene descoperite si tratate la timp se pot ndeca. Depinde foarte mult de bolnav. Daca el ia in serios primele semne de boala (disfonia, disfagia, discreta jena in gat) si se prezinta imediat la medic, sansele de ndecare sunt cu adevarat mari. Radioterapia si chirurgia pot face minuni. Daca tumora se afla intr-o zona ce permite scoaterea unei portiuni din laringe cu pastrarea corzilor vocale, bolnavul isi va pastra vocea. Daca tumora se afla intr-o zona sau intr-un stadiu avansat ce impune scoaterea intregului laringe atunci, desigur, omul nu va mai putea vorbi normal si va deveni purtator de canula traheala.
Ei, aici incepe nenorocirea! Bolnavul ajunge uneori la medic intr-un stadiu de boala perfect ndecabil, dar cand aude ca va deveni purtator de canula traheala pe ata, renunta la tratament, la medic si la orice inseamna tratament medical (uneori de-a dreptul revoltat).
Cum sa accepte el asa ceva? Auzi ce idee, pentru o banala raguseala care probabil o sa treaca mai devreme sau mai tarziu - si daca nu trece, ce mare lucru? - sa-si piarda vocea complet si sa mai si ramana pe ata c-o teava-n gat! Absurd! Cred ca acesti oameni ar trebui luati de mana si dusi sa vada cum arata suferinta unui bolnav in stadii avansate de boala, caci numai astfel ar putea intelege ce aleg (din ignoranta) in locul canulei traheale.
Am auzit de nenumarate ori la bolnai de cancer, indiferent de localizarea bolii, care refuza sa faca un tratament sau altul, expresia: "Nu-i las eu pe astia sa faca experiente pe mine". Lasand la o parte faptul ca "astia" sunt taman cei care incearca sa-i salveze ata, cei care fac "experiente" sunt chiar ei, bolnai, care, refuzand tratamentul cel mai eficient cunoscut in acest moment de lumea medicala, asteapta sa vada pe propria lor piele cam ce s-ar intampla daca n-ar face nimic sau daca ar pune comprese cu varza, sau daca ar face bioterapie, sau daca

Dar sa revenim la pacientul disciplinat care nu se joaca cu ata sa si isi asculta medicul.
Cand iese din spital bolnavul traheostomizat are o canula traheala din plastic cu care trebuie sa se invete sa traiasca. Pentru ca aerul care intra prin canula nu mai este umezit de secretiile nazale ca la o respiratie normala, se pot face uneori in interiorul acesteia niste cruste uscate si aderente care dau o sufocare dramatica. Pentru a preveni acest pericol este bine ca, permanent, in fata orificiului de intrare a aerului sa fie pus un tifon umed sau, ca sa tinem cont de estetica, o esarfa subtire de matase, elegant innodata si usor umezita in fata canulei. La iesirea din spital fiecare bolnav este invatat cum sa-si ingrijeasca canula, cum s-o scoata si s-o curete in fiecare dimineata, cum s-o puna la loc, cum s-o fixeze. Aceste indicatii trebuie respectate cu strictete pentru ca sa nu apara infectii sau crustele aderente de care tocmai am vorbit.
Si pentru pierderea vocii exista solutii - sunt centre speciale unde purtatorul de canula poate invata sa vorbeasca cu asa numita "voce faringiana". in plus exista aparate care, daca sunt plasate pe gat, amplifica soapta si permit o comunicare aproape normala.
Radioterapia se face inainte sau dupa operatie in functie de stadiul bolii si intereseaza atat laringele cat si ganglionii din zona gatului (laterocercali).
In cazurile avansate in care scoaterea tumorii este imposibila, operatia se reduce doar la traheostomia de necesitate (pentru a nu lasa bolnavul sa moara sufocat) si apoi se face radioterapie si tratament citostatic. Din pacate rezultatele obtinute in astfel de cazuri nu sunt incurajatoare, tratamentul nu reuseste sa ndece, dar amelioreaza suferinta si creste durata de supraetuire.
Concluzia este una singura: mai cititi o data factorii de risc si incercati sa-i etati; chiar daca nimic nu va doare, solicitati ajutorul medicului cand constatati ca ceva nu este in regula cu vocea sau cu respiratia dumneavoastra sau cand aveti impresia ca s-a marit un ganglion pe laturile gatului. Urmati-i sfatul! Daca o veti face in timp util cancerul laringian se poate ndeca.



Alte materiale medicale despre: cancerul

Este cunoscut potentialul cancerigen al unor agenti antitumorali folositi in mod curent in chimioterapia clasica a cancerului. S-a constatat cA [...]
Necesitatea si dorinta de cunoastere a omului au fost, dintotdeauna, exprimate si legate de o preocupare permanenta a lui de a cauta un eveniment, o d [...]
Exista un risc relativ crescut de 1,35 (35%) expus pentru un fumator pasiv de a face cancer bronsic fata de un ne fumator (58). Riscul relativ f [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre cancerul

Advertisements


Alte sectiuni


Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile