Faptul ca stai pe canapea nu te afecteaza cand ai cincisprezece, douazeci sau chiar douazeci si cinci de ani. Dar pe la treizeci de ani, muschii incep deja sa se inmoaie. Dupa aceasta rsta, pierdem aproximativ 1-2 la suta masa musculara in fiecare an, ceea ce inseamna intre doua si cinci kilograme la fiecare zece ani. Aceasta pierdere de masa musculara nu se obser decat atunci cand ajungi la patruzeci de ani, cand trebuie sa te folosesti de amandoua mainile ca sa deschizi o usa, sau cand iei inconstient liftul pentru ca nu mai poti urca scarile.
Pe masura ce corpul imbatraneste si masa musculara scade, se acumuleaza in locul ei grasimea. Grasimea este un tesut inactiv, care are nevoie de putine calorii pentru a se mentine. Cu cat ai mai multa grasime, ai nevoie de mai putine calorii ca sa iti pastrezi greutatea constanta. Prin contrast, corpurile musculoase ale stramosilor nostri erau aderate furnale de meolizare, care ardeau carburantul - caloriile -nu doar atunci cand se miscau, ci chiar in momentele de odihna. Nu-i de mirare ca atat dole ramase din Paleolitic, cat si studiile despre triburile moderne de natori si culegatori ne indica faptul ca oamenii care traiesc in armonie cu organismul lor raman supli, puternici si plini de vitalitate, indiferent de rsta.Inlocuirea masei musculare cu grasime este un fenomen strain organismului nostru si are ca rezultat imbatranirea organismului, pe care o asociem cu inaintarea in rsta. Mai intai, meolismul devine greoi. Avem nevoie de mai putine calorii ca sa traim, asa ca daca la patruzeci si cinci de ani vom continua sa mancam ca la douazeci si cinci, o sa ne ingrasam. Pierderea treptata a masei musculare duce la opusul mostenirii pe care ne-a transmis-o omul din Paleolitic. Devenim slabi si lenesi, ceea ce duce la o scadere a activitatii fizice. Pe masura ce muschii nostri se subtiaza, imbatranim mai repede. In absenta tensiunii constante a muschilor care le mentine puternice, oasele devin poroase. Grasimea care se acumuleaza in jurul taliei determina o incredibila crestere a colesterolului si a glucozei din sange, tensiune arteriala crescuta si rezistenta la insulina, ceea ce duce la un risc foarte mare de aparitie a tuturor bolilor legate de imbatranire, de la bolile de inima si diabet la hipertensiune si cancer. incet si pe nesimtite, ne fi tot mai greu sa facem si cele mai simple miscari zilnice. Prin urmare, vom renunta tot mai mult la orice activitate. Daca vei trai suficient de mult vei atinge punctul in care nu o sa te mai poti ridica din scaun fara ajutorul cui, nu o sa poti traversa strada fara sa iti fie frica sa nu cazi, sau nu vei putea sa mai ridici plasa cu alimente, ca sa nu mai vorbim de nepoti.
Vestea buna este ca nimic din toate acestea nu e ineviil. Sigur ca nu e normal. Oricum, indiferent de rsta, cine incepe sa faca exercitii constata o crestere a masei musculare si o imbunatatire a fortei si a arderilor meolice. Oamenii care continua sa faca exercitii dupa ce trec de cincizeci de ani, sunt la fel de in forma sau chiar mai in forma decat cei sedentari care sunt cu douazeci sau treizeci de ani mai tineri, ceea ce ar putea explica de ce traiesc mai mult. Barbatii de rsta mijlocie care fac exercitii fizice, reduc cu o treime riscul de a muri prematur. De fapt, exista o relatie invers proportionala intre activitatea fizica si longevitate. Cu cat oamenii consuma mai multe calorii atunci cand fac exercitii saptamanal, cu atat isi maresc sansele de a trai sanatosi ani indelungati. Tot ce trebuie sa facem este sa ne miscam asa cum ne impune mostenirea noastra genetica. Daca ramanem in forma si puternici asa cum am fost conceputi sa fim, putem sa ne rescriem viata la orice rsta.