Aromatizantii cuprind un grup de aditi reprezentate de substante ce dagaja arome dintre cele mai dirse si sunt adaugate diferitelor alimente sau preparate alimentare, spre a le face mai placute, mai apetisante.
Ca origine, ei sunt, in ce mai mare parte, legati de te sau, mai putin, rezultati prin sinteza.
Astazi, prin dezvoltarea biotehnologiei, ei sunt produsi prin procedee noi de extractie (culturi de celule getale), fermentatie sau prin modificari cnzimatice a produsilor naturali.
Aici, trebuie sa incadram si pe cei din domeniul uleiurilor si esentelor getale, care compun, de altfel, elementele aromoterapiei, care foloseste acesti compusi in scop terapeutic.
Acest gen de a-i produce da si o mai mare asigurare in disiparea suspiciunii de a nu contine structuri chimice cu potential de risc cancerigen, asa cum am vazut la o serie de
ciuperci ce contin derivati de hidrazina (hidrazina este un compus cu activitate cancerigena) si folosite ca aditi pentru unele arome ce le contin.In schimb, unele substante gasite in
uleiurile esentiale extrase din diferite produse sau parti de te, fructe, seminte etc, pot provoca
tumori (constatat experimental), cum este cazul safrolului gasit in
uleiul de anason sau camfor etc.
Aceleasi rezultate, dar contradictorii, au fost constatate si in cazul substantelor gasite in uleiul de coaja de citrice, in care compusul lor principal (D-limonen) are analogii de structura chimica cu unii derivati gasiti cancerigeni.
De asemenea, mai sunt si alte substante aromatice prezente in unele getale (fenoil, cerfenil, estragon etc), suspectate a aa efect cancerigen.
In acest scop, folosirea biotehnologiei (cu ajutorul unor microorganisme si ciuperci, prin biosinteza sau biotransformare), poate duce la producerea si fabricarea unor arome ce vor inlocui pe cele naturale, care, uneori, pot "pune probleme" in folosirea lor de lunga durata (este vorba numai de acele arome care au putut ridica suspiciunea existentei unui potential de risc in cancer).
Astfel, o serie de derivati din grupul biochimic al lactonelor, ce contin dirse arome si se gasesc natural in diferite
fructe si legume (unele din ele suspectate a aa un efect mutagen) pot fi reproduse cu ajutorul acestor culturi biologice, ce pot fi, astfel, corect controlate.
Mii de substante realizate in acest fel, in parte folosite si in industria alimentara, au speranta de a aa o sursa mai abundenta (cea naturala fiind, la un moment dat, limitata).
Metodele enzimatice si culturile de celule getale prezinta certitudinea, care, in actualul stadiu stiintific, se poate dezvolta cu succes intr-o directie propusa, mai usor manipulabila intr-o entuala dirsificare a lor.
