Este o ta bianuala, care se gaseste atat in flora spontana, cat si in cea cultivata. in anul I prezinta o rozeta de frunze, in anul II are o tulpina inalta pana la un metru, cu inflorescente tip umbrela cu flori albe.

Se utilizeaza fructele.
Se cultiva in special in nordul Moldoi, pe dealurile din stul tarii. Podisul Transilvaniei si Tara Barsei. in flora spontana se intalneste frecnt in fanetele montane.
Favorizeaza Aeliminarea gazelor din intestine, calmeaza colicii intestinali, stimuleaza functiile gastrice, este diuretic si fluidiflant al secretiilor bronhice.
Se recomanda in mod special in cazul aerofagiilor. balonarilor, colicilor (indeosebi la copii). Se mai foloseste si pentru anorexie, afectiuni renale, bronsite, reglarea ciclurilor intarziate sau amenoree, stimularea lactatiei la femeile care alapteaza, viermi intestinali.
Infuzia de chimion (1-l/2 lingurite la cana) se bea inaintea meselor principale.In cazul unor tulburari digesi, de exemplu greturi, meteorism abdominal, hiperaciditate sau lipsa aciditatii, dureri epigastrice, lipsa poftei de mancare, de mare folos poate fi urmatoarea reteta: 2 parti fructe de chimion, 2 parti fructe de anason, 1 parte tintau-ra (se foloseste toata ta), 3 parti roinita. 2 parti talpa gastii. Din acest amestec se prepara o infuzie (1 lingura la o cana de apa) din care se bea o jumatate de cana inainte de mesele principale, iar cealalta jumatate de cana dupa mesele principale.
Din fructele de chimion se poate prepara o apa de gura care prezinta avantajul ca indeparteaza mirosul neplacut din cavitatea bucala si. in acelasi timp. prin continutul bogat in uleiuri volatile al tei respecti se obtine o actiune bacteriostatica sau bacteri-cida capabila sa inlature entuale neplaceri dentare. Reteta acesteia este simpla: din tinctura din seminte de chimion (20 g fructe macerate in 100 ml alcool de 70" timp de 10 zile) se pun 20-25 picaturi intr-un pahar de apa.