Partile utilizate: frunzele.
Principalii constituenti: tanin, levuloza, zaharoza, dextroza, colin, inositol, tamina C, pigmenti, antociane.
Proprietati: tonic venos si capilar, regulator al circulatiei sanguine, astringent, diuretic, racoritor.
Indicatii: tulburari de circulatie (sechele ale flebitei), tulburari de menopauza (metroragii), cuperoza, varice, hemoroizi, menstre dureroase, diarei, oligurii.
Modul de folosire: Uz intern:
- infuzie dintr-o lingura de frunze la o cana de apa, se fierbe, se lasa 10 minute sa infuzeze si se beau trei, patru cani pe zi, intre mese;
- infuzie din frunze de ta de e si de safterea, in tulburari de menopauza, cuperoza;
- ceai contra obezitatii si celulitei din cate o lingurita de frunze de ta de e, de crusin si de iarba mare, la o cana de apa, se fierbe, se lasa 10 minute sa infuzeze si se beau patru cani pe zi, intre mese;
- ceai contra tulburarilor de menopauza [H. Leclerc] din 50 g frunze de ta de e, 25 g varfuri inflorite de safterea si 25 g varfuri inflorite de maghiran; o lingura din acest amestec si o cana de apa fiarta se lasa sa infuzeze si se beau trei cani pe zi; acest ceai se recomanda si in cuperoza.

Uz extern:
- decoct din doua maini de frunze la 1 litru de apa, se fierbe 15 minute si se adauga in baile de picioare sau de maini; baile de 10 - 15 minute favorizeaza menstruatia, circulatia sanguina;
- infuzie din 15 - 20 g de frunze la 1 litru de apa. in spalari oculare (conjunctite). Sinergice: chiparos, castan salbatic, calin.
N.B. invelite in frunze de ta de e, becatele si potarnichile pregatite pentru friptura sunt mai placute la gust. Un suc extras din mugurii tineri de ta de e combate petele de roseata.