Partile utilizate: florile proaspete, ramurile tinere.
Principalii constituenti: trei alcaloizi: sparteina (periculoasa), genisterina, carothamnina, o materie coloranta galbena, scoparina, rasini, o oxitiramina vasoconstrictoare numita altadata "adrenalina vegetala", care creste tensiunea arteriala.
Proprietati: tonicardiac (sparteina), tonic al nerlor inimii, diferit de digitalina si de strofantina (tonice ale muschiului cardiac), vasoconstrictor, diuretic eliminator de cloruri (scoparina) [A. Clerc], antiscrofulos, antitoxic, antiveninos (in ingestie si in aplicatii), purgativ, emetic.
Indicatii: edeme ale cardiorenalelor (favorizeaza efectele tratamentului digitalic), afectiuni pulmonare acute (pleurezie, pneumonie, bronhopneumonie), litiaza urinara, oligurie a febrelor eruptive, ascita, hemofilie, hemoragii obstetricale, gingivale, scrofula, slabiciune generala, guta, reumatism, albuminurie.
Contraindicatii: hipertensiune, palpitatii.

Modul de folosire:

- infuzie din o lingurita de flori la o cana de apa, se lasa 10 minute sa infuzeze; la inceput se ia o cana pe zi si apoi, daca este bine suportata, doua, trei cani pe zi; in ascita se recomanda 1 litru de infuzie pe Zi, bauta intre mese, timp de o luna;
- extract fluid din ta silizata: 1 - 3 g pe zi, in potiune (cu efecte remarcabile dupa un tratament cu degetel rosu, datorita continutului de sparteina);
- tinctura: 2 - 8 picaturi, de doua, trei ori pe zi;
- ceai antireumatismal si antiguta din 15 g varfuri de drob, 15 g bace de ienupar si 15 g radacina de papadie la 750 ml apa, se fierbe pana scade la jumatate, se strecoara, se indulceste cu miere si se bea o lingura din ora in ora;
- ceai diuretic din 2 g extract fluid de drob, 2 - 5 g extract apos de ienupar, 80 g sirop din cinci radacini ( sparanghel) la 1 litru de apa clocotita;

- ceai din cinci flori ( limba-mielului).

N.B. Oile care au mancat drob suporta muscaturile de pera fara urmari. G. Biliard a demonstrat ca, amestecand o solutie de sulfat de sparteina cu venin de pera, veninul dene inofensiv. La aceeasi concluzie au ajuns si medicii L. Binet si G. Wellers, dar utilizand veninul de cobra, fata de care chiar si florile acestei te prezinta in tro o actiune antitoxica.