Elixirul sanatatii care il reprezinta tele medicinale poate fi utilizat principial in doua moduri in tratarea organismului uman:

a) pentru uz intern;

b) pentru uz extern.
"Farmacia rde" este o stiinta pe care trebuie sa o inti si dupa ce ai inteles rolul ei, sa meditezi cu profunzime ce si cum va trebui sa procedezi cand i incepe s-o folosesti. Din aceasta cauza, in continuare vom da cateva elemente teoretice extrem de utile pentru cititor.
Pentru uz intern sunt folosite in principal preparate ale caror solnt este apa, pentru principiile acti din materia prima getala.
Principalele solutii extracti apoase sunt: infuzia, de-coctul si maceratul. Pentru a fi agreabile in tratamente si a le creste valoarea terapeutica, ele se pot indulci cu miere de albine, exceptie facand pacientii care sunt bolnavi de diabet, ulcer, colite de fermentatie sau obezitate. Pentru a evita biodegradarea extraselor apoase, prin procese de fermentatie sau dezvoltare de microorganisme recomandam a se prepara un necesar pentru maximum 24 de ore si daca este posibil, este de preferat, a se prepara medicamentul natural chiar inaintea administrarii lui. Definita dupa "Dictionarul enciclopedic roman" infuzia reprezinta "o solutie extractiva apoasa obtinuta prin oparirea cu apa fiarta a produselor getale, in scopul extragerii principiilor acti din acestea. Modul de preparare este urmatorul: se iau 1-2 lingurite de ta maruntita si se pun intr-un vas de sticla sau de ceramica. Se toarna peste ta 250 ml apa clocotita si se acopera infuza timp de 15 minute. in final, lichidul se filtreaza prin tifon sau cu o strecuratoare din plastic.
Atentie ! Se recomanda ca in toate tratamentele naturiste sa se evite a se utiliza vasele sau ustensilele din metal.
O extractie mai completa se realizeaza astfel: se pune materia prima getala la umectat timp de 5 minute in 3 parti apa rece, dupa care se toarna deasupra restul de apa clocotita. Apoi se va tine infuzia timp de 5 minute pe baia de apa clocotita. Dupa ce se lasa acoperita infuzia timp de 15-25 de minute se va filtra. in tratamentul cu te medicinale sunt utilizate: fructe, frunze, coaja, muguri, flori, ta intreaga, radacina, codite, seminte, tal, stigmate. Pentru a obtine infuzii de te se recomanda a se folosi organele acestora care au peretii celulari subtiri; flori, frunze, partea aeriena sau chiar fructe.
Denumirea de decoct vine de la cuvantul latin "decoctus" ceea ce se traduce prin fiert si reprezinta din punct de dere farmaceutic "o solutie apoasa obtinuta prin fierberea in apa a produselor getale, in scopul extragerii principiilor acti din acestea".
Modul de preparare este urmatorul: ta maruntita se introduce in apa si se pune la fiert timp de 20-30 minute. Concentratiile pot fi diferite, dar de obicei sunt pastrate cifrele de la infuzie si anume 1-2 lingurite de ta maruntita si volumul de apa de 250 ml. Decoctul filtrat fierbinte se aduce la volumul de 250 ml, prin adaos de apa fiarta turnata peste ta din strecuratoare. Decocturi sunt preparate din: radacini si coji, respectiv din acele organe ale telor prin care difuzia se face greu sau foarte lent.

"Macerare" provine de la cuvantul latin "macerare"si are semnificatia de a dizolva. Definita din punct de dere farmaceutic, macerarea "este operatia prin care o substanta solida (ta, fructe, flori etc) este lasata mai mult timp in contact cu un solnt (in speta apa) pentru a-i dizolva partile solubile". Modul de preparare al unui macerat, ia rece este urmatorul: dupa o spalare prealabila, tele maruntite se lasa la temperatura camerei timp de 6-8 ore in apa. Dupa ce au trecut orele respecti, lichidul este filtrat si introdus in sticle inchise. Operatia de macerare se recomanda la tele care au in dirse organe un continut bogat in mucilagii ca de exemplu: semintele de in, fructele de vasc, radacina de nalba.
Atentie ! Un timp prea indelungat la macerare poate produce infestarea solutiei cu microorganisme.
Definite din punct de dere farmaceutic, siropurile reprezinta solutii extracti apoase (infuzie, decoct, macerat) la care se adauga o cantitate ridicata de zahar. Scopul adaosului de zahar este de a elimina gustul neplacut al medicamentului in timpul tratamentului.
Ca mod de utilizare, siropurile sunt administrate in cantitati mici si foarte mici si sunt recomandate persoanelor care se gasesc in stari de extrema slabiciune sau in perioade de convalescenta. in terapeutica cu te medicinale cu aplicare interna mai sunt utilizate:

- consumul tei ca atare.Se utilizeaza la unele seminte

din te;

- sucul tei; obtinut prin zdrobirea tei ca atare;

- pudra - se prepara prin maruntirea fina a tei uscate. Se recomanda pentru frunzele de patlagina si de vasc.
Ca tratamente exterioare se folosesc: cataplasme (pris-nite), lotiuni, bai de te, "clisme, inhalatii si gargarisme. in cele ce urmeaza vom vorbi de fiecare din acestea:
- prisnitele (cataplasmele) se pregatesc din ta bine macinata, bine amestecata cu apa pana se formeaza o pasta care, se pune intre doua bucati de panza curata.
Astfel pregatita prisnita se aplica pe zona care urmeaza a fi tratata.
Lotiunile (frectiile) sunt preparate obtinute fie prin extractie apoasa (infuzie, decocturi), alcoolice (fineturi) sau prin diluarea unor uleiuri volatile cu care se frictioneaza partile bolna ale corpului omenesc.
Termenul de tinctura provine de la latinescul "tinctura" care se traduce prin vopsea si se utilizeaza in farmaceutica pentru a indica un medicament in care principiul activ a fost extras cu alcool din te sau din unele organe de animale. Uneori tinctura se mai numeste si solutia alcoolica a unui produs chimic (de exemplu cunoscuta tinctura de iod).
Baile de te constituie un procedeu terapeutic din ce in ce mai uzitat astazi. Utilizarea bailor de te se bazeaza pe actiunea directa, la nilul tegumentului a dirselor principii acti cu actiune antiseptica, antiinflamatorie, cicatrizanta. Sunt recomandate in boli de piele, guta, reumatism, boli interne etc
Se utilizeaza infuzii sau decocturi concentrate care, se introduc in apa de baie sau se mai pot utiliza direct te, care fiind maruntite, se introduc in baie, fiind in saculeti de tifon. Baile de te pot fi locale sau generale. Notiunea de clisma vine de la cuvantul grecesc "klysma", care se traduce prin termenul medical "spalatura" si reprezinta introducerea pe cale rectala, in scop terapeutic, a unei cantitati de lichid, cu ajutorul unei pere de cauciuc sau a unui irigator, in derea destinderii intestinului gros, pentru evacuarea fortata a materiilor fecale. Pentru efectuarea clismei se utilizeaza infuzie sau decoct de te.
Din punct de dere medical, inhalatia reprezinta o absorbtie pe caile respiratorii a unor gaze, vapori sau lichide. in terapeutica cu te medicinale, prin inhalatie se inspira vapori de apa cu esente (uleiuri volatile) ce se evapora in timpul fierberii din anumite te. Se recomanda pentru a usura expectoratia si a calma caile respiratorii.
Modul de a te trata prin inhalatie este urmatorul: deasupra unui vas in care fierbe ta, se aseaza bolnavul cat mai aproape pentru a inspira vaporii. Uneori pentru concentrarea acestora spre caile respiratorii se utilizeaza un cornet din hartie sau din plastic. Pentru ca bolnavul sa se gaseasca intr-o atmosfera cat mai bogata in vapori tamaduitori, spatiul de efectuare a inhalatiei se izoleaza printr-un cearsaf mare. Inhalatiile sunt utilizate in tratament de: astm, bronsite, laringite, traheite etc.
Gargara reprezinta o modalitate de a dezinfecta gura si laringele. Modul de executare a unor gargarisme este de a tine in gura si a misca un lichid care ajunge pana in zona amigdalelor.
Pentru dezinfectie se utilizeaza infuzii si decocturi. Terapia prin gargarisme se recomanda in: stomatite, afte, amigdatita, abcese si dureri dentare.

Cititorul trebuie sa stie:In aplicarea tratamentelor naturiste, cititorul trebuie sa cunoasca cateva elemnte tehnice foarte utile:
- cana in care se vor prepara infuziile si decocturi le trebuie sa aiba cea 250ml;
- o lingura de materie prima getala uscata si maruntita echivaleaza cu 2 lingurite te din acelasi material.In functie de ta, de caracteristicile acesteia, intr-o lingura de materie prima getala uscata si maruntita intra:
- flori - 2-4 g;
- frunze - 2-3 g; -seminte -5-7g;
- fructe - 5-6,5 g;

- parte aeriana - 4-5 g;

- radacini, rizomi - 5-7 g.

Plantele medicinale sunt un adevarat izvor de sanatate.
Tratamentele cu te medicinale presupun o serie de cunostinte teoretice si practice. In cele ce urmeaza vom incerca sa punem la dispozitia cititorului cat mai multe date si recomandari in aplicarea tratamentelor cu te medicinale. Iata cateva recomandari privind modul de administrare a tratamentelor prin fitoterapie:
- ceaiurile (infuzii, decocturi) cu te tonice se beau cu o jumatate de ora inainte.de mese si au rolul de a produce reflex cresterea secretiilor digesti;

- ceaiurile rmifuge se beau dimineata pe stomacul gol;

- ceaiurile pentru tratarea diabetului se administreaza inainte de mese;
- ceaiurile pentru tratarea colitelor si emeritelor sunt recomandate a se bea dupa mese;
- ceaiurile laxati se vor administra seara la culcare si, daca este nevoie, se va mai bea un ceai dimineata pe stomacul gol;
- ceaiurile care ajuta digestia se vor bea la jumatate de ora dupa mese;
- pentru a combate obezitatea, ceaiurile se administreaza dupa mese;
- in cazul tratamentelor pentru afectiuni hepatice sunt indictii speciale; se bea ceaiul pe stomacul gol, dupa care bolnavul va sta culcat pe partea dreapta timp de 20-30 minute. A doua cana de ceai se va bea in doua reprize, inainte de mesele principale;
- ceaiurile calmante, sedati se beau de regula inainte de culcare. .
Tratamentele cu te medicinale pe care le recomandam cititorilor nostri sunt: