Proteza conjuncta - proteza dentara fixa

Proteza conjuncta

Definitie

Proteza dentara conjuncta sau proteza dentara fixa este proteza sub forma de microproteze sau punti ,fixate pe dintii naturali prin cimentare si pe care pacientul nu o poate indeparta

Puntile dentare

Definitie : puntea dentara este o proteza fixa care restabileste integritatea morfologica si functionala a ADM in cazul unei

edentatii intercalate reduse,unice sau multiple .

Caracteristici :

sunt fixate pe dinti restanti prin cimentare cu ajutorul unor microproteze

transmiterea fortelor masticatorii la osul alveolar se face numai prin intermediul parodontiului dintilor pe care se agrega puntea

volumul ocupat de proteza in gura pacientului este mai mic sau cel mult egal cu acele ocupat de dintii naturali

Parti componente :

Corpul de punte -sau dintii intermediari care inlocuiesc dintii absenti de pe arcada

Elementele de agregare -care realizeaza fixarea (agregarea ) prin cimentare a puntii de dintii stalpi

elementele de agregare ale unei punti sunt in numar de cel putin doua si sunt asezate de obicei pe cei doi dinti limitanti ai bresei edentate .Dintii pe care se cimenteaza elementele de agregare se numesc dinti stalpi de punte

Conceperea unei punti dentare

Dupa topografie :

in zona frontala sau laterala ,la Mx sa md

-daca cuprinde atat zona frontala cat si pe cea laterala

Dupa intinderea bresei edentate

-de la 1-3 dinti maxim 4 dinti la nivelul unei singure brese

-edentatiile cu 4 dinti lipsa se rezolva rareori prin punti

Dupa conditiile tehnico -materiale

metalice (aliaje nobile sau nenobile )

-nemetalice ( acrilice sau ceramice )

-mixte ( metalo-ceramice sau metalo -acrilice )

-folosirea unui anumit material depinde de topografie ,intindere ,cerinte de fizionomie etc.

toate tipurile de edentatii intercalate reduse se pot rezolva fie prin punti fie prin proteze partial acrilice sau scheletate -este hotararea medicului care dintre ele este cea mai indicata .

Avantaje si dezavantaje

Masticatia-puntile realizeaza o masticatie in limite fiziologice -eficienta mult superioara PP

Confortul -net in favoarea puntilor

Igiena-din acest punct de vedere puntile sunt inferioare PP

Fizionomia-prin aspect sunt inferioare PP

Executia tehnica-realizarea puntilor este mult mai dificila ativ cu cea a protezelor ,necesita un volum de munca mai mare si o pregatire tehnica mai costisitoare.

Componentele puntilor dentare

elementele de agregare si corpul puntii

campul protetic -este alcatuit din totalitatea elementelor anatomice cu care puntea vine in contact -trebuie luat in consideratie ca in timp datorita unor brese edentate apar migrari fie orizontale( dintii stalpi ) fie verticale ( antagonistii ) -se mai considera de asemenea atrofia crestei,dintii omologi ( la edentatii frontale )

elementele de agregare-indicatia elementelor de agregare se face in functie de toate aspectele mentionate anterior si pot fi:

Coroana acrilica -folosita doar in zona centrala pentru o rezolvare provizorie a unei edentatii frontale de 1-2 dinti

Coroana ceramica -se indica exceptional de rar ( greu de realizat ) -edent.unidentare in regiunea frontala

Incrustatie de clasa II -preferata pentru agregarea unor punti scurte in zona laterala

Coroana partiala 3/4 si 4/5 indicata pentru canini si premolari

Coroana metalo-ceramica -element de agregare bun in zona frontala

Coroana metalo-acrilica -indicata pe canini si premolarii voluminosi si eventual palatinizati

Coroana metalo-acrilica total fizionomica

Coroana de substitutie -indicate pentru stalpul mezial in edentatii laterale

Coroana de invelis metalica ( cu variante : trunate cu grosime dirijata sau totala ,din doua bucati ) mult indicate pt rez.

corpul de punte-reprezentat de dintii artificiali de inlocuire .

Metode clinico-tehnice de realizare a puntilor

exista doua metode fie prin turnarea dintr-o bucata fie din elemente separate

Principii generale de confectionare a puntilor

indiferent de tehnica de obtinere a puntilor ele trebuie sa corespunda unor principii general valabile :

Biofunctional

Biomecanic

Profilactic

Principiul biofunctional

are ca scop refacerea functiilor majore ale ADM : masticatia ,fonatia si fizionomia

masticatia -se reface in limite fiziologice daca cuspidarea supraf.ocluzale se face individualizat

fonatia -se reface in totalitate

fizionomia -puntile pot fi : fizionomice ,semifizionomice si nefizionomice (total metalice )

Principiul biomecanic

se refera la rezistenta structurilor metalice si nemetalice ,la insertie si stabilitate

rezistenta se refera la rupere ,indoire si abraziune

insertia presupune prepararea paralela a dintilor stalpi

stabilitatea se asigura prin gradul de frictiune dintre elementele de agregare si dintii stalpi

Principiul profilactic

profilaxia in tratamentul protetic prin punti se refera la :

Directia corpului de punte -implica cerinta ca fortele ocluzale sa actioneze in axul radacinii dintilor stalpi pentru a obtine aceasta rezultanta axiala a fortelor masticatorii corpul de punte trebuie sa fie in linie dreapta intre elementele de agregare .Doar asa se poate mentine integritatea si starea de sanatate a dintilor stalpi.Aceasta nu se poate realiza in regiunea frontala .In general se urmareste obtinerea unor contacte multiple functionale cu dintii antagonisti si o integrare armonioasa in arcada naturala .

Relieful ocluzal si latimea V-O - modul de contact ideal este cel tripodic dar daca antagonistii au cuspizi cu inclinatie mica (adica fosete larg deschise ) se stabileste un contact vf.cuspid -fund foseta .Contactul in suprafata presupune un angrenaj foarte strans dar genereaza obstacole in miscare si frecare.

Raportul cu creasta edentata-contactul cu creasta trebuie sa favorizeze autocuratirea si curatirea de aceea fata mucozala a corpului de punte trebuie sa aiba o lustruire perfecta -contactul acesteia poate fi :in sa,in semisa, tangential,igienic ,punctiform si suspendat

Corpul de punte cu contact in sa

ofera cele mai mari satisfactii dpdv al fizionomiei si fonatiei (volum si forma identica cu a dintilor restanti )

nu permite sub nici o forma autocuratirea datorita contactului intim cu mucoasa

se indica doar in cazuri exceptionale in zona frontala la Mx. iar in zona laterala doar in situatia in care creasta este foarte voluminoasa si dintii foarte mici.

Corpul de punte cu contact in semisa

forma fetei mucozale este in sa doar pe versantul vestibular pana la mijlocul crestei de unde se rasfrange rotunjit spre oculzal .Fata de cel in sa are o mai buna igiena si aceleasi indicatii

Corpul de punte cu contact tangential liniar

contactul fetei mucozale cu creasta edentata se face pe versantul vestibular la nivelul liniei ce marcheaza coletul dintilor artificiali .Fata mucozala este a cu directie oblica de sus in jos si dinspre vestibular spre 1/3 mea ocluzala a fetei palatinale .

se realizeaza in zona laterala maxilara cand dintii stalpi au coroane inalte si creasta edentata are latime mica sau medie

curatirea este anevoioasa

Corpul de punte cu contact liniar la mandibula

prezinta trei suprafete si o muchie mucozala .Suprafata ocluzala se modeleaza cu un relief cuspidat concordant cu cuspidarea dintilor antagonisti

suprafata linguala se modeleaza usor convex in sens cervico-ocluzal iar in sens MD este neteda fara santuri ,intermediarii nu sunt nici macar schitati si se obtine o suprafata fara depresiuni usor de curatat

suprafata vestibulara in 1/3 ocluzala prezinta individualizarea dintilor intermediari

muchia mucozala rezulta din unirea suprafetei vestibulare cu cea linguala si urmareste conuratia mijlocului crestei alveolare .

se pot realiza si casete pentru acrilat

Corpul de punte cu contact punctiform

la acest tip de punte fata mucozala a fiecarui dinte se reduce la un contact punctiform cu creasta ,fetele proximale sunt convergente spre cervical si de aceea spre cervical dintele are forma conica

indicatia este doar pentru zona laterala mandibulara

Corpul de punte fara contact cu creasta edentata (suspendat )

porneste de la ideea ca toate tipurile de punte descrise anterior nu asigura o igiena corespunzatoare

distanta care se lasa este de 3-4 mm ceea ce asigura intrarea si eliminarea alimentelor cu usurinta .

trecerea spre elementele de agregare se face rotunjit asa incat ea are aspect de punte (bridge )

Protectia papilei interdentare-sunt afectate doar papilele de la extremitatile corpului de punte si de aceea jonctiunea trebuie modelata rotunjit si la distanta

Compozitia- aliajele metalice si portelanul sunt foarte bine tolerate de parodontiu

conductibilitatea termica si electrica creeaza probleme si de aceea este bine sa se foloseasca un singur.metal

Executia tehnologica a puntilor dentare in doua etape

in prima etapa se executa elementele de agregare iar in etapa a doua corpul de punte .

ofera posibilitatea controlului adaptarii fiecarui element de agregare pe CP

Amprenta

in laborator se trimite impreuna cu fisa ,amprenta CP in care se afla si elementele de agregare

exista mai multe tipuri de amprentare :

amprenta intr-un singur bloc in ocluzie realizata cu gips

amprenta in doua parti -din gips pentru elementele de agregare si creasta si din ceara sau Stentz pt.antagonisti

amprenta in trei parti ( depasite toate -valoare istorica )

Examinarea amprentei

se verifica integritatea ,pozitia elementelor de agregare ,antagonistii ,ocluzia

Izolarea

amprentele din gips se spala si se izoleaza timp de 5-l0 min in apa cu sapun ,cu detergent sau prin pensulare cu Pectizol

Turnarea modelului

Controlul modelului

Macheta corpului de punte nefizionomic

Tehnica clasica :intre corpurile de agregare se aseaza un bloc de ceara ramolita si se imprima antagonistii stabilind astfel nivelul ului ocluzal

-in modelarea machetei se urmaresc urmatoarele obiective :

incadrarea in poligonul de sprijin

dimensiunea V-O si directia

relieful ocluzal

rezistenta mecanica

posibilitatile de autocuratire si menajare a parodontiului marginal la jonctiunea corpului cu elem.de ag.

Tehnica aditiei de ceara :se efectueaza dupa montarea modelelor in articulator prin aditie de ceara

-se procedeaza astfel -se dispun varfurile cuspidiene pe suprafata ocluzala a bonturilor preparate -se leaga varfurile prin creste marginale din ceara conturand suprafata ocluzala a dintelui -se realizeaza insertia crestelor triunghiulare si a celor oblice ,stabilirea santurilor principale ,secundare ,sculptarea crestelor secundare etc.

Metoda pentru casete cu fatete acrilice

scopul este de a obtine o punte semifizionomica rezistenta la indoire ,rupere si abraziune insotita si de economie de aliaj

se pot obtine fie din machete semifabricate fie din ceara executata manufactural cu cheie de gips

Confectionarea tiparului

pe macheta se fixeaza tijele -perpendicular pe fiecare element se pune cate o tija de 2-4 mm lungime si 3 mm in diametru la extremitatea libera sa aplica o tija de 5 mm de pe aceasta pleaca doua tije usor curbe care se unesc .Canalele principale trebuie sa plece din tija orizontala pe care o impart in trei segmente egale

se poate folosi si o tehnica clasica cu tijele lungi de 4-5 cm de pe fiecare element direct in conul de turnare -la 2 mm de element se face bila de contractie precum si a unor canale subtiri de 0.7 mm pentru evacuarea gazelor .

ambalarea se face cu masa specifica fiecarui aliaj ( coeficient de dilatare egal cu coeficientul de contractie al aliajului )

ambalare se poate executa in doi timpi sau intr-un singur timp

turnare metalului in tipar se face in trei faze :

pregatirea tiparului

topirea aliajului

turnarea propriu-zisa

Prelucrarea corpului de punte

in vederea lipirii acestea se dezoxideaza in solutie de acid sulfuric (10-l5 % ) pentru aliaje din aur si in solutie de acid clorhidric iar pentru aliajele nobile si seminobile in acid acetic sau sulfuric ( 10-l5 % )

Solidarizarea partilor componente

unirea se realizeaza cu un aliaj numit lot cand unirea aliajelor se face cu un aliaj asemanator cu cel din care sunt confectionate elementele lipirea se numeste sudura

tehnica de lipire : pe modelul umezit se aseaza toate elementele intre care trebuie sa existe un spatiu capilar (un spatiu mai mare are consecinte nefavorabile ) se imobilizeaza elementele pe model cu ajutorul cerii de lipit -se ambaleaza pentru lipire intr-un material refractar

lotul trebuie sa curga cu usurinta sa prezinte luciu si culoare asemanatoare aliajului pe care-l lipeste

pentru aliajele de aur lotul contine aur

in procesul de lipire se foloseste obligatoriu o substanta decapanta (borax)

se preancalzeste ambalajul dupa care cu flacara se topeste lotul dupa care se asteapta racirea

se poate realiza si prin supraturnare dar unirea este imperfecta .

dupa dezambalare se decapeaza (dezoxideaza )

Proba componentei metalice

Confectionarea fatetelor de acrilat

Proba in cavitatea bucala

Corpuri de punte la maxilar in regiunea frontala

cerintele sunt de ordin :fizionomic ,fonatoric ,raportul cu creasta (sa sau semisa-pentru a etanseiza cutia de rezonanta ) ,conducerea mandibulara

se fac fizionomice sau semifizionomice

Corpul de punte cu bara metalica lineara -se asociaza cu elemente de agregare fizionomice cum ar fi coroana de substitutie si coroanele metalo-acrilice -pe sectiune transversala bara poate sa fie in forma ovalara de T sau Y indiferent insa de forma diametrul maxim se plaseaza in axul de transmitere al fortelor ocluzale -barele sunt prefabricate adaptate pe model si lipite

Corpul de punte cu bara si bonturi artificiale -are forma unei placute ce se aseaza pe mucoasa crestei alveolare din aceasta bara pornind bonturile metalice -are un aspect complet fizionomic

Corpuri de punte semifizionomice

Corpul de punte cu caseta si fateta acrilica

frecvent utilizat la maxilar pentru ca asigura fizionomia si are o rezistenta satisfacatoare

se pot folosi si fatete prefabricate fixate cu un acrilat colorat mai intens -au o rezistenta mai buna

Corpul de punte cu semicasete si fatete de acrilat

ofera posibilitati de restaurare fizionomica mai mari ativ cu cel cu casete .

indicat mai ales cand este necesara obtinerea unei culori foarte deschise pentru dinti

metalul are forma unui unghi ce protejeaza fata palatinala pe 2/3 pe treimea incizala fiind acrilat

rezistenta este insa redusa ( nu se indica la ocluzii labiodonte sau psalidodonte fara inocluzie sagitala )

Corpul de punte cu casete si fatete acrilice fabricate

sunt superioare celor manufacturate in laborator

dupa adaptare se fixeaza provizoriu cu ceara roz in casete si se face proba in CB

Corpul de punte cu casete si fatete din portelan fabricate

se folosesc crampoane lungi sau scurte

Corpul de punte cu casete si fatete cu crampoane lungi

se modeleaza macheta puntii dupa forma si dimensiunea fatetelor ,

Corpul de punte cu casete si fatete cu crampoane scurte butonate

crampoanele se acopera cu ciment inainte de modelarea machetei pentru ca fateta sa poata fi indepartata

Corpul de punte cu casete si fatete Steel

acestea prezinta pe fata orala un sant retentiv care culiseaza pe patricea casetei

Corpuri de punte la maxilar in regiunea laterala

in regiunea laterala trebuiesc respectate urmatoarele conditii :

Masticatia -corpul in aceasta zona trebuie sa fie rezistent la abraziune ,nedeformabil si sa nu se fractureze

Fizionomia -mai mult in zona premolarilor

Asigurarea unei ocluzii functionale

Igiena

exista urmatoarele posibilitati de executie a corpurilor de punte in aceasta zona

Casete cu fatete de acrilat

Casete cu fatete de portelan

corp de punte cu dinti tubi (dintii sunt din portelan si se numesc astfel pentru ca au in interior un tunel pentru bontul metalic pe care se cimenteaza ) -dificile de executat

corpuri de punte cu bonturi pentru coroane acrilice -se foloseste rar in regiunea laterala (rezistenta scazuta )

metalo-ceramice pentru 2 maxim 3 dinti -altfel scheletul se deformeaza si ceramica crapa

total metalic ( masiv ) -doar daca avem o distanta redusa intre creasta si antagonisti

Corpuri de punte la mandibula in regiunea frontala

se poate realiza sa corespunda cerintei fizionomice

raportul cu creasta se face in semisea sau tangent liniar

se indica corpurile de punte cu caseta si fatete de acrilat ,cu semicaseta si fateta cu caseta si fateta de portelan fabricate si cele metalo-ceramice .

Corpuri de punte la mandibula in regiunea laterala

aceleasi conditii -masticatie ,fizionomie ,ocluzia functionala ,igienic .

exista aceleasi posibilitati ca la maxilar mai putin cel cu fatete de portelan si cel cu bonturi pentru coroane acrilice

corpul de punte cu cupe -istorie

Dificultati in confectionarea corpurilor de punte

orice dificultate poate fi intimpinata de la studiul modelului pe care totul este mai vizibil decat in CB

practic trebuie rezolvata : dimensiunea orizontala si verticala ,spatiile interdentare ,malpozitiile si individualizarea .

Dimensiunea-rareori bresa edentata isi mentine neschimbata dimensiunea -in general dintii limitanti migreaza spre edentatie de aceea o rezolvare imediata ajuta

a. orizontal -piesa protetica poate fi mai mare sau mai mica decat dintii absenti

- pentru zona frontala se face apel la un artificiu optic si anume o convexitate mai mare da senzatia unei suprafete mai mici decat o suprafata a

-lateral este mai usor de rezolvat

b. vertical -cand spatiul edentat este redus si nu permite folosirea unor solutii mixte ( metalo-acrilice ) se poate interveni asupra parodontiului printr-o gingivo-alveolo-plastie

-spatiul mai mare rezultat in urma unor extractii laborioase impune realizarea unor dinti cu colet fals

-la o atrofie deosebita se poate recurge la o gingie falsa din acrilat roz sub punte care prin indepartare ajuta si la igiena locala

-zonele laterale maxilare si mandibulare sunt afectate foarte rar de marimea spatiului in sens cervico-ocluzal

-o dimensiune sub 4 mm obliga la renuntarea corpului de punte mixt .

Spatiile interdentare- diastemele si tremele -au rolul lor binedefinit in armonia dento-faciala o bresa aparuta in aceste zone duc la o marire a spatiului .Aceste spatii sunt greu de reprodus pentru ca structura metalica trebuie sa fie continua -in aceste cazuri se realizeaza o ancosa pe fata palatinala a procesului alveolar

-cu acordul pacientului se poate renunta la spatii sau se face o proteza mobila

-in zonele laterale nu sunt probleme

Malpozitiile - prezenta lor mascheaza protezarea -se pot efectua pe toate lucrarile metalo acrilice sau ceramice mai ales in zona frontala

Individualizarea- este apanajul lucrarilor ce restaureaza zona centrala .

-se pot folosi artificii de culoare care sa dea senzatia de separare si profunzime a spatiului interdentar -artificiu mai usor de realizat la puntile metalo-ceramice

-bara cu bonturi metalice este cea mai satisfacatoare din acest punct de vedere .

Puntile speciale

sunt constructii protetice menite sa restaureze edentatii partiale reduse sau intinse .

clasificarea puntilor speciale :

Puntea totala

Puntea pe imte

Puntea cu extensie

Puntea provizorie

Puntea mobilizabila si demontabila

1.Puntea totala

restaureaza o edentatie partiala mixta intinsa

conditia este ca pe arcada sa mai fie prezenti cel putin 4 dinti cu o dispozitie topografica corespunzatoare si o valoare parodontala capabila sa suporte intreaga structura

dispozitia ideala este :cei doi canini si molarii 2

2.Puntea pe imte

ca imte se folosesc diferite materiale ca Titanium sau tantal ,oteluri inoxidabile ,aliaje crom -nichel cobalt etc.

imtele pot fi introduse in diferite modalitati

intraosos sub forma de surub,ac sau lama

subperiostal -sub forma de gratar

mixte -subperiostal si intraosos

pot fi aplicate in formele de edentatie partiala sau totala

in general imtele se produc in mod industrial fiind prezentate in formele descrise si avand diferite dimensiuni -odata cu ele producatorii pun la dispozitie si trusa de instrumente .

3. Puntea cu extensie

este tipul de punte cu elementele de agregare situate de o singura parte a bresei edentate

dupa pozitia corpului de punte fata de dintii stalpi se poate spune :

a ) puntea cu extensie meziala

b) puntea cu extensie distala

in puntea cu extensie se cuprind cel putin doi dinti stalpi

se restaureaza in acest mod un singur dinte absent

bresa edentata trebuie sa fie mai mica sau egala mezio-distal cu dimensiunea dintilor stalpi

dintii stalpi sa fie voluminosi si bine imtati

eventual arcada antagonista sa fie reprezentata de o proteza mobila pentru ca fortele dezvoltate sa fie reduse

4. Puntea provizorie

o etapa intermediara a unui tratament complex si de lunga durata

are ca scop restabilirea pana la aplicarea lucrarii protetice finite a functiei fizionomice si fonetice si partial cea masticatorie ( protejeaza si bonturile slefuite )

se pot obtine prin doua metode direct si indirect -cea directa se executa de catre medic in cabinet cea indirecta in laborator

5. Puntile mobilizabile si demontabile

este reprezentata de o constructie primara -un element agregat pe dinte si o constructie secundara un element mobilizabil solidar cu corpul de punte .

se stabilizeaza prin coroane telescopate ,coroane pivotate ,sistem culisa -matrice+ patrice ,incrustatii necimentate in incrustatia cimentata ,crosete divizate

avantajele sunt dpdv igienic ,usor de reparat

dezavantajul : sunt constructii pretentioase -materiale si tehnici costisitoare

exista si punti cu surub si piulita ( foarte dificil de realizat )

au mai mult un caracter istoric

Erori in confectionarea puntilor dentare

Erori in conceperea puntilor :

-intinderea spatiului edentat ( peste 3 dinti sunt contraindicate )

-morfologia dintilor stalpi (coroane clinice mici si scurte )

-tipul elementelor de agregare (migrarile dintilor impun uneori un mare sacrificiu de substanta dentara pentru prep.)

-forma si directia corpului de punte

-raportul corpului de punte cu creasta alveolara

-aliajul prescris pentru a fi folosit

Erori ce apar in executia propriu-zisa

-a elementelor de agregare ( tiparul ,gravajul bonturilor ,suprafata ocluzala subtire )

-a corpului de punte (porozitati ,)

-a solidarizarii( pori in zona de lipire ,aspectul mat )

-in confectionarea componentei fizionomice ( sistemele retentive se pot vedea )