Se defineste prin diminuarea sau pierderea apetitului; ea antreneaz� sc�dere in greutale. Anorexia se poate int�lni in diverse afectiuni orga-nice generale, in leziuni cerebrale si in diverse boli psihice.
Sc�derea apetitului sau chiar refuzul aliment�r poate s� apar� frecvent la sugari, prescolari sau adolescenti, la care anorexia se constituie intr-un adev�rat sindrom particular (anorexia nervoas�).

Anorexia la sugar

Desi anorexia nervoasa (tratament si terapie)" class="text">anorexia se poate int�lni din prima s�pt�m�n� de viat�, in special la copin cu greutate mic�, nervosi si foarte treji, ea este mai frecventa intre lunile 5 si 8, in momentul suprim�ili progresive a al�ptatului la s�n si al introducerii regimului diversificat.
Pentru a vorbi de o anorexie psihogen� la sugar, mai int�i trebuie eliminati toti factorii organici potential cauzatori de sc�derea apetitului. Dup� ce acestia sunt indep�rtati, putem atribui anorexia unor tul-bur�ri relationale mam�-copil.
Aspect clinic. Se descriu 2 tipuri de anorexie, dup� comporta-mentul sugarului:
- anorexia de inertie, in care copilul nu coopereaz�, uneori nici m�car nu inghite, l�s�nd pasiv laptele s� curg� pe l�ng� comi-surile bucale sau v�rs�ndu-l;
- anorexia de opozitie, care se caracterizeaz� prin strig�te, agitalie, rotirea tonic� a capului, rejetul alimentelor, vomismente, ia forma unei adev�rate lupte, din care sugarul este cel mai adesea inving�tor, iar p�rintii epuizati si nevrozati. Aceste conduite fat� de alimentatie pot fi consecinta unor atltudini particulare, neadecvate ale mamei fat� de problemele aliment�re ale sugarului, at�t de importante la aceast� v�rst�, pentru asigurarea cresterii (de exemplu, excesul de rigi-ditate sau de complezent�, hiperanxietatea). Al�turi de aceast� tul-burare relational� cu aspect de infruntare intre mam� si copil, se pare c� exist� si factori endogeni care influenteaz� mecanismele fizio-logice foame-satietate si care stau la baza disarmoniei dintre compor-tamentul motor si cel adaptativ.

Evolutia este in general favorabil�, majoritalea copiilor nemaip�str�nd urmele dificult�tilor lor primitive de alimentatie.
Unii, in schimb, vor fi marcati mult timp de capricii aliment�re, la care se pot ad�uga treptat tulburarea regl�rii controlului sfincterian, a somnului, spasmul hohotului de pl�ns, tulbur�ri de comportament sau de caracter. Pentru ameliorarea anorexiei se va verifica ansamblul conduitei aliment�re, care va cuprinde: conditiile in care se efectu-eaz�, orarul, num�rul meselor, can�tatea, ambianta in care se deruleaz� alimentatia, in vederea silirii unui ritual necesar condition�rii pozitive educationale a copilului.

Anorexia prescolarului urmeaz� de obicei celei a sugarului, dar poate ap�rea si la copii care s-au alimentat normal anterior.
Ea se manifest� de obicei sub forma opozitiei fat� de rigiditatea p�rintilor care impun: excese cantitative sau calitative, orar sever de mese, capricii in alegerea alimentelor. De obicei, acest tip de anorexie nu este grav din punct de vedere fiziologic, dar st� la baza cre�rii unui comportament aliment�r ulterior capricios si neadecvat.

Anorexia nervoas� la adolescent� (AN) Definitie. Anorexia nervoas� se caracterizeaz� prin:
- pierdere intentional� a greut�tii, indus� si mentinut� de c�tre pacient, pierdere care ajunge p�n� la 15% din greutatea corporal�;
- fric� intens� de a c�stiga in greutate sau de a deveni gras, chiar dac� initial este subponderal;
- tulburare semnificativ� in perceperea formei si dimensiunilor cor-pului, cu nerecunoasterea greut�tii sc�zute (se simte gras chiar dac� e emaciat);
- amenoree primar� sau secundar�, cu absenta a cel putin 3 cicluri consecutive.
De fapt, termenul de anorexie este gresit utilizat, deoarece pierderea apetitului este rar� in AN, fiind vorba de restrictia voluntar� a can�t�tii de alimente, in vederea mentinerii unei greut�ti corporale care este sub nivelul normal raportat la v�rst� si talie.

Epidemiologie. Estim�rile din ultimul timp arat� o rata de incidenta crescut�, dar nu este sigur dac� ele reflect� o crestere real� sau numai o bun� depistare. in societ�t�e moderne, tulbur�rile de alimentatie sunt mai frecvente, ceea ce s-ar explica dup� unii autori prin existenta modelului slab pentru idealul feminin. Sexul feminin predomin�; doar 5 - 10% dintre anorectici sunt b�rbati. V�rst� de debut se situeaz� intre 12 si 17 ani, mai rar dup� 30 de ani. La b�rbati debutul este mai pre-coce, in jur de 12 ani.

Etiopatogenie. AN reprezint� o tulburare biopsiho-social�. Ea pare s� rezulte din combinarea unei predispozitii individuale cu factorii sociali care incurajeaz� dieta (de sl�bire). Factorii incriminati se conditioneaz� reciproc, inc�t devlne dificil de evaluat rolul prim�r sau secundar in determinarea AN. S-a incriminat o disfunctie hipo-talamohipofizogonadal� cu un dezechilibru al regl�rii ponderale, al ciclului menstrual, al ritmului circadian si al function�rii sisiemului opioid si catecholaminic.
La aceasta se adaug� tulburarea imaginii corporale, bolnava con-sider�ndu-se gras�, c�nd de fapt nu este. Este o adev�rat� �fobie de ingr�sat", un protesl pentru maturizare, o regresie afectiv-comporla-mental� spre copil�rie si o evadare din problemele emotionale ale adolescentei. Relatiile familiale tensive, cu refuzul identific�rii adoles-centei cu mama sa si lipsa rezolv�rii conflictelor proprii si familiale au fost si ele incriminate de producerea AN. Desi exist� multe teorii, mecanisrnul intim nu este cunoscut cu adev�rat nici ast�zi.

Aspectul clinic. Se distinge Upul restrictiv, caz in care de obicei bolnava a avut la inceput un oarecarc surplus ponderal, remarcal de obicei malitios de anturaj (profesoara de balet, un coleg etc.). Restrictia alimentar� initial justifical� devine exagerat�, ajung�nd la diete dras-tice, ascunsul alhnentelor, exercitii fiziee excesivc. Anorexia devine aproape lotal�, iar sl�birca considcrabil�, t�n�ra fat� lu�nd aspeclul unui �schelet ambulant". Apar in timp lulbur�rile secundarc sc�derii aportului aliment�r: pielc uscat�, ridat�, p�r friabil, extremit�ti reci, cianotice, limb� sabural�, constipaUe, bradicardie, hipertensiune arte-rial�. Examenele de laborator evidentiaz� se�derea meolismului bazal, creslerea coleslerolului sanghin, hipoglicemie, anemie, tulbur�ri in reglarea hidroelectrolitic�.
Tipul lacom (�binge-eating"), in care adolescenta m�n�nc� lacom in mod sus�nut, dup� care foloseste in exces purgative, diuretice, erneti-zante sau isi autoinduce v�rs�tura pentru a obtine pierderea greut�tii.
In ambele tipuri de AN se descriu freevent simptome depresive, labilitate emotional� si izolare social�, tulbur�ri obsesiv-compulsive legate de m�neare.

Evolutia si prognostieul sunt variabile. In mod spontan, AN are un caracter de gravitate, put�nd ajunge la stadiul de casexie, evolu�nd spre com� si moarte (10-20%) prin inanitie, tulbur�ri electrolitice sau suieid; 1/5 din cazuri se refac complet. Evolutia fluetuant� cu exaeer-b�ri si remisiuni partiale sau evolutia cronic�, sunt posibile. Aparitia menstruatiei este un factor de prognos�c favorabil. In unele cazuri, desi greutatea si fune�a menstrual� se amelioreaz�, obieeiurile aliment�re r�m�n adesea anormale, pacientele pot deveni pentru perioade supraponderale sau trec in bulimie nervoas�.

Diagnosticul diferential al AN include tulbur�ri gastrointes�nale (inflamatia cii biliare, achalazia), boli endoerine ale hipofizei, tiroidei sau ale suprarenalei, tumorile sistemului nerv�s central, boli psihia-trice ca depresia major� sau schizofrenia.

Tratamentul este dificil, in primul r�nd pentru c� ins�si relatia cu pacientul este dificil�. Succesul tratamentului depinde in mare m�sur� de relatia bun� care se sileste intre pacient si medieul psihiatru, al�-turi de o intreag� echip� care trebuie s� includ� psihologul, nutritionis-tul, pediatrul.
Pacienta va fl l�murit� c� mentinerea greut�tii adeevate este o prim� conditie. in acest scop se va sil! un aliment�r precis. Cazurile mai usoare se pot trata in ambulatoriu. Dac� greutatea pacientei este periculos de sc�zut�, dac� pierderea in greutate este rapid� si dac� exist� o depresie sever�, se va face internarea in spital. Aceasta va dura p�n� s-a obtinut greutatea-tint� convenit� de comun acord cu pacienta. Se va asigura un regim zilnic de cel putin 3000 de calorii, repartizat in 3-4 mese pe zi, care va tinde spre un c�stig in greutate de 0,5- 1 kg in fiecare s�pt�m�n�. Tratamentul dureaz� intre 8-l2 s�pt�m�ni.
Uneori se utilizeaz� terapii comport amentale ce vizeaz� indep�r-tarea privilegiilor pe perioada intern�rii (vizite, Tetc.) cu resi-lirea lor gradat� ca recompense pentru cresterea in greutate. Este necesar� si antrenarea familiei in procesul terapeutic.