eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Neurologie si psihiatrie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » sanatatea copilului » neurologie si psihiatrie

Tulburarile afective

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Tulburarile afectiveIn ultimii ani se acorda o mare atentie tulburarilor afective la copil si la adolescent, deoarece multa vreme s-a considerat ca acestea sunt apanajul adultului.
Criteriul esential pentru tulburarea afecti a copilului si a adolescentului este prezenta depresiei sau a euforiei. Asociat, copilul poate prezenta iriilitate, care poate fi un semn de debut al tulburarii afective.
Afectivitatea copiilor este vulnerabila la influenta factorilor stre-santi sociali, precum tensiuni familiale cronice, abuz si neglijare, esec scolar. O mare parte dintre copin cu depresie au istoric de abuz sau de neglijare. Cand factorul stresant se micsoreaza sau cand copilul este mutat din mediu, simptomatologia se poate ameliora. Copin cu sindrom hiperkinetic, cu deficit de atentie sau cu tulburari de conduita pot dezvolta ulterior depresie.

EtiologieIn etiologia tulburarilor afective la copil sunt implicati mai multi factori.
Factori genetici. Tulburarile afective apar de obicei in familiile in care exista astfel de manifestari. Exista studii care dovedesc ca riscul de a face o tulburare depresi inainte de 18 ani este de 4 ori mai rnare la copilul care are ambii parinti afectati, fata de copilul care are un singur parinte afectat.
Factori biologici. Studii efectuate pe adolescenti si copii prepu-beri au revelat anormalitati biologice. Copilul prepuber in episodul depresiv secreta o cantitate semnificativ mai mare de hormon de crestere in timpul somnului fata de copilul normal, iar, pe de alta parte, are un raspuns scazut al STH-ului la hipoglicemia insulinica.
Rezultate contradictorii au oferit testul de supresie al cortizolu-lui la administrarea de dexametazona si studiile polisomnograflce.
Factori sociali. Factorii nongenetici par sa aiba un rol important in aparitia depresiei. Astfel statutul socio-economic al familiei, divortul, tensiunile dintre parinti, gelozia in fratrie, esecul scolar la subiectii per-fectionisti, pot deveni factori declansatori in aparitia depresiei la copil.






Clasificare

Tulburarea afecti, in sens depresiv sau euforic, poate sa apara in urmatoarele entitati clinice: tulburare depresi majora, tulburare depresi recurenta, tulburare distimica, tulburari bipolare (episod depresiv alternand cu episod maniacal), tulburarea ciclotima, tulburarea schizoafecti, reactia de doliu.

Criterii diagnostice
Vom prezenta numai criteriile diagnostice ale tulburarii depresive majore, conform DSM-IV.
A. Cinci sau mai multe din urmatoarele simptome trebuie sa fie prezente cel putin 2 saptamani consecutiv. Prezenta acestor simptome determina o schimbare in comportamentul subiectului. Criteriul (1) sau (2) sunt obligatorii.
(1) Traire depresi, in cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi, obserta de ceilalti sau relatata de subiect. La copil si la adolescent se poate insoti de o stare de iriilitate;(2) Scaderea marcata a interesului si a placerii in toate sferele de activitate in cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi (relatata de subiect sau obserta de ceilalti);
(3) Crestere sau scadere semnificati in greutate (nedatorate unei diete) ori cresterea sau scaderea apetitului;
(4) Insomnie sau hipersomnie in cea mai mare parte a zilei;
(5) Agitatie psihomotorie sau inhibitie in cea mai mare parte a zilei (obserta de ceilalti);
(6) Oboseala sau pierderea energiei in cea mai mare parte a zilei;
(7) Sentimentul acut de vinotie in cea mai mare parte a zilei;
(8) Scaderea capacitatii de concentrare a atentiei sau a memoriei in cea mai mare parte a zilei;
(9) Idei de inutilitate si de suicid fara un specific sau tentati de suicid.
B. Simptomele nu intrunesc criteriile pentru tulburarea bipolara.
C. Simptomatologia produce afectarea comportamentului social si scolar.
D. Simptomele nu se datoreaza administrarii de substante chimice sau altor boli.
E. Simptomele nu sunt datorate unui deces in familie (reactie de doliu).
Tulburarea depresi la copii este usor de diagnosticat cand apare brusc, la un copil fara antecedente psihiatrice. in cea mai mare parte a cazurilor, debutul este insidios si apare la un copil cu hiperactivi-tate, anxietate de separare sau simptome depresive intermitente.
La prepuberi episodul depresiv poate sa se manifeste si prin acuze somatice, agitatie psihomotorie, halucinatii. Anhedonia este de asemenea frecventa, mai ales la adolescenti, insotita de tendinta de izolare. Frecvent la adolescentul depresiv apare opozitia in cooperarea cu familia, orientarea catre activitati antisociale, dorinta de a parasi casa; adolescentul este morocanos, agresiv, nemultumit, cu dificultati scolare. Este nepasator fata de tinuta sa, foarte emotiv si foarte sensibil la respingerea dragostei lui.
Prezenta depresiei afecteaza toate sferele de activitate ale copilului si adolescentului. Astfel, performantele scolare scad, relationeaza mai putin cu prietenii si cu familia. Numai copilul foarte inteligent si foarte bine motit scolar isi poate compensa dificultatile afective crescandu-si performantele scolare; ceilalti prezinta o lentoare in gandire, scaderea capacitatii de concentrare, scaderea motitiei si interesului, oboseala, somnolenta, ganduri si preocupari rumi-native.


Uneori depresia poate fi confundata cu tulburarile de intare, dar acestea dispar o data cu remiterea simptomatologiei depresive.

Formele severe se insotesc de halucinatii si de delir care prezinta aceeasi tematica depresi: idei de vinotie, idei de urmarire, idei de prejudiciu, idei de persecutie. Aceasta simptomatologie este rara la copil si mai frecventa la adolescent.
Uneori, debutul depresiei la adolescent imbraca aspectul negativist cu comportament antisocial si uz de alcool sau de substante ilicite.

TratamentIn functie de forma de boala, subiectul poate beneficia de spitalizare, psihoterapie sau farmacoterapie. Spitalizarea este necesara cand pacientul a prezentat o tentati de suicid sau cand este dependent de substante ilicite.
Toate formele de psihoterapie pot li aplicate, dar mai ales terapia cogniti care include o apropiere directa si structurata fata de subiect.
Este necesara terapia familiei, prin informarea si sfatuirea in privinta manierei educationale pe care trebuie sa o abordeze.
Unele programe de tratament pot modela sau gasi rezolri pentru problemele subiectului.
Terapia medicamentoasa foloseste, in principal, antidepresive, cu grija fata de efectele secundare si in doze adecte rstei.



Alte materiale medicale despre: neurologie si psihiatrie




De aproximativ 15 ani, mai ales in literatura de specialitate americana, studiile privind aparitia precoce a tulburarilor bipolare la copil si ad [...]
Tiamina este esentiala in gospodarirea glucidelor alimentare, iar un regim bogat in glucide si zahar impune prezenta acestei vitamine in cantitati [...]
Daca in ceea ce priveste asistenta ambulatorie aceste cazuri pot sa ajunga mai usor la specialistul psihiatrii sau neurolog, in domeniul asistentei sp [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre neurologie si psihiatrie

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile