eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Gastro-enterologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » sanatatea copilului » gastro-enterologie

Giardiaza

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire



Este determinata de Giardia lamblia, fiind cea mai frecventa dintre infestarile cu protozoare (afecteaza 5-9% din populatie). Omul este singura gazda si singurul rezervor. Parazitul are doua forme:

-forma vegetativa sau trofozoidul (10-20 \xm x8-l5 \xm) se gaseste in duoden si in prima portiune a jejunului la baza vilozitatilor. Fata ventrala este plata, iar cea dorsala este boltita in regiunea anterioara ceea ce da parazitului infatisarea unei jumatati de para despicata in lung. Are doi nuclei, situati ventral in regiunea anterioara si 8 flageli. Se multiplica rapid prin sciziune binara longitudinala.- forma chistica se dezvolta mai ales in ileonulterminal si colon si apare in scaun. Are forma ovoidala (10-l3 um x 7-9 (im) si se observa 2 sau 4 nuclei. Chisturile sunt foarte rezistente in mediul exterior si raman infectante timp de mai multe saptamani.Doza infectanta este foarte mica; dupa anumite studii sunt suficiente 10 chisturi pentru a declansa boala.
Lambliaza este mai frecventa in regiunile cu conditii igienico-sanitare deficitare. Chisturile de giardia rezista la clorinarea apei, astfel incat contaminarea se face si prin intermediul apei infectate. Copin sunt mai afectati, deoarece modalitatea de infestare este calea fecal-orala. Au fost raportate epidemii de cresa.
In tarile occidentale, infestarea cu giardia determina forme usoare de boala cu diaree, dureri abdominale. Cand copin infestati sunt defavorizati social si fizic sau sunt purtatori ai unui deficit imunologic, giardiaza imbraca forme severe.

Dimpotriva, in tarile in curs de dezvoltare, boala este adesea grava; semnele clinice, aspectul scaunelor si leziunile mucoasei jejunale sugereaza boala celiaca. Patogenia malabsorbtiei in aceasta parazitoza a fost un subiect mult dezbatut, dar a ramas neelucidat. S-a afirmat ca acest parazit ar interveni in mecanismul absorbtiei, prin aderarea sa (in mari proportii) la celulele epiteliale. Ar insemna ca infestarea trebuie sa fie masiva pentru a actiona asupra unei largi portiuni a mucoasei intestinale. Sint incriminate si alte mecanisme: contaminarea bacteriana intraluminala, deconjugarea sarurilor biliare, inhibarea tripsinei si lipazei. Se produc leziuni ale mucoasei intestinale, se elibereaza exotoxine parazitare se perturba motilitatea intestinala si probabil se declanseaza o reactie imunologica parazit - gazda.




Manifestarile clinice sunt variabile. Subiectii infectati pot ramane asimpto'matici. in faza acuta este caracteristica diareea apoasa, cu scaune explozive, urat mirositoare, anorexie, varsaturi, meteorism abdominal. Dureaza citeva zile, cel mult 1 - 2 saptamani si se vindeca spontan.
Uneori diareea devine cronica, intermitenta sau continua, scaunele sunt pastose, fetide, decolorate, abdomenul meteorizat. Se asociaza astenie si scadere ponderala.
loul clinic pare sa fie asemanator celui din boala celiaca, cu atat mai mult cu cat malabsorbtia poate deveni evidenta. Sindromul pseudoceliac produs de, giardiaza, care se vindeca dupa disparitia parazitului, se intalneste mai ales la bolnavii cu hipogammaglobulinemie dobandita sau deficit selectide IgA.
Diagnosticul pozitise bazeaza pe examenul coproparazitologic, dar eliminarea chisturilor este intermitenta; exista perioade de 5-l0 zile cand apar chisturi in scaun.
Detectarea antigenelor Giardiei in scaune prin tehnica ELISA pare promitatoare. in scaunele diareice se pot identifica forme vegetative. Examenul lichidului duodenal obtinut prin tubaj duodenal este pozitiin 60% din cazuri. Daca se utilizeaza o tehnica speciala "enterotest" se obtin rezultate pozitive la 80-90% din cazuri.
Biopsia intestinala care se practica cand nu se cunoaste cauza malabsorbtiei, permite evidentierea parazitului. Mucoasa intestinala este rar afectata, desi au fost raportate cazuri de atrofie vilozitara moderata sau subtotala ca substrat al sindromului- de malabsorbtie. Evidentierea acestor leziuni face obligatorie cautarea unui deficit imunitar (deficit selectide IgA).


Tratament

Se recomanda:
- Metronidazol (Flagyl) in doza de 15-20 mg/kg/zi, 7 zile sau
- Furazolidon 6-8 mg/kg/zi, 7-l0 zile, in 4 doze/zi sau


- Tinidazol (Fasygin) 50-75 mg/kg in priza unica sau

- Quinacrina HC1 (Atebrina) 6 mg/kg /zi in 3 doze zilnice, timp de 7 zile (max. 300 mg/zi).



Alte materiale medicale despre: gastro-enterologie




De la tratamentul care vizeaza regenerarea hepatica (medicamente hepatoprotectoare) pana la limitarea procesului inflamator autointretinut imunologic, [...]
Boala Crohn a colonului este o afectiune inflamatorie cronica a intestinului caracterizata prin afectarea discontinua si transmurala a tuturor paturil [...]
Dureri abdominale recurente de cauza digestiva Ulcerul gastro-duodenal este o afectiune rara la copil. De obicei este duodenal, mai rar gastric, si a [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre gastro-enterologie

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile