Se intelege prin otita medie si olomasloi-dita inflamatia urechii medii si respectiv a mastoidei, intilnile cel mai frecnt in cursul infectiilor acute ale cailor respiratorii.
Etiopatogenie. Otita medic este foarte frecnt inlilnita in perioada de sugar, incidenta ei crescuta fiind favorizata in principal de particularitatile si evolutia dezvoltarii pe care o parcurge urechea si componentele sale in decursul primului an de viata.
Mastoidita este mult mai rar inlilnita, fiind de obicei o complicatie a otitei medii supurate.
Caracterul lor clinic si evolutiv este in acelasi timp conditionat de numerosi factori, dintre care starea de dezvoltare a sugarului joaca un rol deosebit.
La nastere si in perioada de sugar urechea este incomplet dezvoltata.
Tuba Iui Euslachio este scurta si larga,-pastrind o pozitie orizontala, care, prin pozitia obisnuit culcata a sugarului, se rli-calizeaza, ca un fund de canal. In aceste conditii, infectiile din rinofaringe se pet proa cu mai multa usurinta catre urechea medie. Aceasta este, de fapt si calea cea mai frecnta de proare a infectiei catre urechea medie.
La aceste virste casuta timpanului, prin intermediul diafragmei inleratico-timpanice, prevazuta cu un orificiu de comunicare trans-diafragmatic, este impartita in doua timente si anume atrium si atica. Atrium este locul unde se deschide tuba lui Eusta-chio, iar atica este imentul prin care casuta timpanului comunica in continuare cu antrumul mastoidian prin intermediul aditusului ad anlrum, antrumul fiind de fapt singura celula masloidiana pneumatizata in perioada de sugar.
Prin timentarile anatomice amintite se favorizeaza foarte mult posibilitatea proarii infectiilor ajunse la nilul urechii medii spre antrum. Focarele infectioase de la aceste nile odala constituite pot astfel fi izolate intre ele datorita obstruarii orificiilor lor de comunicare de catre procesele inflamatorii respecti, care impiedica in acelasi timp si drenajul lor pe aceste cai.
O particularitate caracteristica nou-nas-culului, cu rol deosebit in aparitia atit de devreme a otitei, o constituie prezenta sub epiteliul mucoasei anlralc si limpanice a unui tesut embrionar mixoinatos, care prin resorbtia lui dupa nastere va determina un vacum, cu aspirarea posibila din cavum si a unor secretii infectate.
Fondul constitutional si starea de. dezvoltare a copilului detin un loc deosebit in favorizarea aparitiei otitei medii, precum si in determinarea formelor ei clinice si ale mastoiditei. Olita este mai frecnt intilnita in rindul copiilor cu diateza limfatica sau exudativa, al prematurilor si sugarilor mal-nutriti sau cu rahitism, dupa cum formele latente de otita si olomasloidita sint considerate apanajul starilor de marasm si al ospilalismului.
Intre adenoidila acuta sau cronica si otita medie exista legaturi strinsc, infectiile adenoidiene de fapt mijlocind direct afectarea urechii medii.
Anotimpurile reci si umede sint de asemenea factori favorizanti.
Incidenta crescuta a infectiilor de cai respiratorii superioare determina cresterea frecntei infectiilor otice, dupa cum otita medic se inscrie ca o complicatie frecnta a tuturor afectiunilor respiratorii.
Boala diareica a sugarului poale fi cauza dar si complicatie a otitei medii.
Cele mai multe dintre bolile infcclo-con-tagioasc de asemenea se pol complica cu otita.
Factorii determinanti ai otitelor medii si mastoiditelor sint intotdeauna de natura infectioasa. Pentru otitele catarale ei sinl de origine virala, otitele supurate si mastoi-dita cunoscind in etiologia lor infectiile bacteriene, posibile si prin asocierea chiar a mai multor germeni.
Caile de proare ale infectiei spre urechea medie pot fi numeroase, dar cea mai frecnta este, asa cum s-a mai aratat, calea tubara.
Calea hematogena este mai rara si se intilnese la nou-nascuti, prematuri sau sugarii malnutriti. in cursul bolilor sistemice.

Formele clinice. Prin particularitatile manifestarilor lor anatomo-clinice definindu-sc ca entitati bine distincte, este necesar ca otita medie si masloidita sa fie descrise separat. De asemenea, aceste afectiuni diferen-tiindu-se si in raport, cu virsta si starea de dezvoltare a copilului, este bine ca descrierea lor sa se faca si in raport cu acesti factori. Astfel, otita si olomasloidita sugarului ca forme de manifestare clinica si gravitate precum si ca frecnta sint cu totul diferite de otita si otomastoidita copilului mare, dupa cum aceste afectiuni ale sugarului cu distrofic avansata imbraca un caracter particular fata de ale sugarului eutrofic.
Sinl de asemenea aparte si formele de otita cu cale de proare hematogena.
In raport cu etiologia lor, otitele medii, la rindul lor, se pol diferentia din punct de dere clinic in otite medii catarale si otite medii supurate.