eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Reumatologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » GHID MEDICAL » reumatologie

Structura tesutului conjunctiv


Structura tesutului conjunctiv


Este cel mai afectat tesut in patologia reumatologica.

El se poate gasi si in piele, vase sangvine.Dar el e regasit in tendon, fasce si cartilaj.

Rol important rol 525c21f structural si mecanic.

Metabolismul tesutului conjunctiv este unul scazut.

O alta calitate importanta capacitatea mare de regenerare, lucru important pentru procesul de cicatrizare.


Structura:

-celule

-structuri extracelulare:

*fibre proteice

*substanta fundamentala.

Exista mai multe tipuri de sesuturi conjunctive, care se subimpart in functie de tipul celulei si matricei tesutului extracelular.

Matricea extracelulara poate fi rigida (in cazul osului), elastica (cartilajul) sau fluida (lichid sinovial).


Celulele

tesutul conjunctiv are un numar mic de celule care pot fi:

-celule extrinseci nu sunt prezente obligatoriu in tesutul conjunctiv. Amintim: mastocite, limfocite, monocitul si leucocitul polimorfonuclear.

-celule intrinseci sunt specifice si responsabile de sinteza elementelor extracelulare. Sunt fibroblasti. Mai exista:condrocite, osteocite, celule adipoase.


Fibroblastii sintetizeaza fibrele de colagen si substanta fundamentala (componentele matricei extracelulare). Ambele elemente sunt secretate in acelasi timp, dar in proportii diferite.

Rata secretiei variaza cu varsta individului si este influentata de factori hormonali, astfel:

Hidrocortizonul (direct), ACTH (indirect) si tiroxina inhiba sinteza proteica;

STH-ul si hormonii sexuali o stimuleaza

Fibroblastul se divide rar, mai ales in timpul reactiilor inflamatorii si a proceselor si a proceselor de cicatrizare se creaza conditii de stimulare a mitozelor.

Fibrele

In structura tesutului conjunctiv se intalnesc fibre de colagen, fibre elastice si fibre de reticulina. In functie de predominanta unui anumit tip de fibre se determina varianta de tesut conjunctiv.

*fibrele de colagen sunt cele mai bine reprezentate. Ele confera tesutului extensibilitate variata si o mai mare rezistenta sa tensiune si deformare.

Ele formeaza componenta fibroasa majoritara in piele, os, tendon, cartilaj, vas sangvin, dinte.

In afara rolului structural, moleculele de colagen sunt implicate in reglarea proceselor complexe ale cresterii, imbatranirii, cicatrizarii. Colagenul induce agregarea trombocitara, jucand un rol important in homeostazie.

Formarea colagenului (organizat normal in benzi) este dependenta de prezenta acidului ascorbic (vitamina C) ca agent reducator.

Absenta acestuia (scorbut) duce la sintetizarea unui colagen anormal.

Degradarea colagenului se produce sub influenta colagenazei, care rupe moleculele in 2 fragmente. Secretia crescuta de colagenaza determina in poliartrita reumatoida distrugerea cartilajului articular.

In starile inflamatorii se elibereaza in mediul intern o cantitate mai mare de colagenaza (prin activarea macrofagelor).

*fibrele de reticulina sunt ca structura similare colagenului. Sunt dispuse in jurul celulelor adipoase si reprezinta un suport anatomic pentru celulele, endoteliilor capilarelor, organelor limfoide si hematopoetice.

*fibrele de elastina se gasesc in special in ligamente si in peretii arterelor mari. Elastina confirma propietatile de intindere (peste 15%) fata de lungimea initiala a filamentelor fara rupere si cu revenire la normal. Ea poate servi ca suport pentru procesul de calcifiere. Asa se explica impregnarea calcara a unor tesuturi si ateromatoza aortica. Elastina se depune in organism in 2 forme:

-fascicule compacte (forma fibrilara) in tendoane

-lame fenestrate peretii vasculari.

Elastina este sintetizata de fibroblast (in tendon, piele) si de celulele musculare ale vaselor mari.

Elastina este degradata de elastaza, enzima care se gaseste in pancreas, macrofage.

Continutul in elastina din structura peretelui aortic creste odata cu varsta, ceea ce explica degradarea fibrelor elastice in procesul imbatranirii.

*substanta fundamentala

Material amorf care se gaseste intre celule si fibre se numeste substanta fundamentala. Este constituita din mucoproteine si glicoproteine.

Ø     Mucoproteinele proteoglicanii contin o mare cantitate de apa structurala, ceea ce permite la nivelul substantei fundamentale difuziunea substatelor hidrosolubile, usureaza miscarea celulelor si confera o mare flexibilitate si compresibilitate.

Ø     Glicoproteinele structurale au rol important in adezivitatea celulelor de fibre de colagen, de substanta fundamentala si intre ele.





Alte materiale medicale despre: Reumatologie

Zona externa sau cortexul ovarului contine celule germinative (Figura 9-1). Aceste celule germinative se gasesc in numerosi foliculi ovarieni. St [...]
Afectiuni corneene Keratita este inflamatia corneei (se identifica sub forma unei pete albe la nivelul corneei, care indica o acumulare de leucocit [...]
Este inflamatia mucoasei conjunctivale (membrana ce captuseste fata posterioara a pleoapelor si fata anterioara a globului ocular, pana la [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre reumatologie

    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile