eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Psihopatologie nosologica

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » psihopatologie nosologica

Caracteristicile si mecanismele psihozelor colective

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Definitie si cadru
O definitie riguroasa a psihozelor colective este destul de greu de dat din mai multe motive. Termenul psihoza, luat din clinica psihiatrica, desemneaza o boala psihica grava a unei persoane, o tulburare psihica individuala, cu caracteristicile sale bine delimitate. Cunoscute de multa vreme, psihozele au fost denumite in mod diferit de-a lungul timpului: nebunie, vesanii, demonopatii, stari de posesiune, stari lunatice etc. Toate aceste denumiri sunt expresia conceptiilor medico-culturale despre boala psihica, dar si expresia atitudinii societatii fata de bolnavii mintal.
Astazi termenul psihoza este rezervat unei clase de afectiuni clinico-psihiatrice, care se diferentiaza de nevroze, sociopatii sau psihopatii, tulburari de caracter, afectiuni psihosomatice sau intarzieri de dezltare intelectuala (L.E. Hinsie si R. J. Campbell).
A. Porot eticheteaza psihozele ca fiind "afectiunile mintale cele mai grave, caracterizate printr-o atingere globala a personalitatii de procesul patologic".
Dupa L.E. Hinsie si R.J. Campbell, psihozele se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte psihopatologice:
a) severitatea procesului morbid, intens si distructiv, tinzand sa afecteze intreaga viata a bolnavului;
b) izolarea, inchiderea in sine patologica a bolnavului, slabirea relatiilor inter-personale ale acestuia;
c) schimbarea afectiva in plus (euforie), in minus (depresie) sau cu caracter bizar, discordant (ambivalenta, disforie, inversiune afectiva);
d) tulburari in sfera intelectuala de tipul ideilor sau al interpretarilor delirante asociate cu tulburari de perceptie de tipul halucinatiilor;
e) regresiune globala a personalitatii la forme anterioare de dezltare (manierisme, bizarerii, puerilism etc.);
0 tulburari ale constiintei, imaginii de sine, ale capacitatii de reprezentare si evaluare a realitatii si a propriei persoane.
Aceste aspecte caracterizeaza psihozele individuale, intalnite si etichetate in psihiatrie drept louri clinice.
Se poate desprinde din cele de mai sus ca in ceea ce priveste conceptul clinico-nosologic de psihoza, acesta are un caracter net determinat si delimitat in conformitate cu rigorile rationamentului impus de normele diagnosticului clinic. El este un produs al gandirii medicale.In ceea ce priveste psihozele colective problema se pune in mod diferit, desi similitudinea denumirii poate conduce usor la confuzii sau la o suprapunere de concepte medico-psihiatrice peste un concept socio-patologic. Din acest motiv, trebuie precizat faptul ca prin psihoza intelegem afectiuni psihice individuale, cu caracteristicile clinico-psi-hiatrice mai sus descrise, asa cum apar ele la o persoana etichetata ca bolnava psihic in clinica de psihiatrie. in ceea ce priveste psihozele colective, acestea sunt manifestari psihosociale anormale, morbide, care vizeaza grupurile umane, colectivitatile de indivizi; au un caracter relativ unitar ca forma de manifestare, recunosc aceleasi cauze comune, aceleasi mecanisme psihologice si sunt conditionate de factori externi socioculturali si de o anumita dispozitie sufleteasca interioara a grupului sociouman. Spre deosebire de psihozele clinice care sunt, asa cum spuneam, afectiuni psihice individuale, psihozele colective sunt afectiuni sau manifestari psihopatologice colective, de masa, cu caracteristici proprii.


Psihanaliza considera psihozele colective ca reprezentand "mecanisme psihice de aparare utilizate de intregul grup social" care apar ca fenomene de "respingere" sau de "adaptare" la conditiile socioculturale schimbate.
Dintr-un alt punct de vedere se sustine ca la baza psihozelor colective stau proiectiile paranoide ale maselor sociale raportate la "motive" comune. Se poate deci afirma ca "psihozele colective" sunt reactii ale grupurilor socioumane la anumite "motive colective" (dezastre naturale, cutremure, seceta, razboaie, relutii, schimbari ale sistemului sociopolitic, crize economice etc). Acest aspect pune in evidenta faptul ca "psihozele colective" sunt modalitati particulare de "reactie colectiva" ale grupurilor socioumane, in anumite circumstante istorice, socioculturale si moral-spirituale. Din acest motiv, pentru intelegerea naturii psihozelor colective trebuie avute in vedere atat conditiile social-istorice care Ie declanseaza, cat si caracteristicile psihosociale ale grupurilor umane mobilizate de aceste conditii, realizand in comportamental psihosocial "formele patoplastice" ale acestor manifestari.

Caracteristicile psihosociale ale grupurilor umane
Nu intentionam sa facem o analiza psihosociala a grupurilor umane. Pentru studiul si intelegerea psihozelor colective sunt importante caracteristicile psihologice ale grupului social. Accentuam asupra acestui aspect pentru a scoate in evidenta diferenta dintre psihologia persoanei si psihologia grupului social. Acest fapt este esential in intelegerea mecanismelor si naturii psihozelor sociale.
Sufletul colectiv se deosebeste de sufletul individual. El are caracteristicile sale structurale si dinamica sa proprie. La sufletul colectiv distingem doua niveluri structurale formate in decursul elutiei istorice a umanitatii si care sunt, intr-o masura apreciabila, rezultatul acestei elutii: structurapsihobiologicafundamentala, primara, cu caracter pulsional exista la absolut toate grupurile umane, si structurapsiho-culturala, secundara, dobandita in cursul elutiei social-istorice, reprezentata prin valorile culturale, morale si religioase specifice fiecarui grup uman si care sunt asimilate de acesta, constituind o structura sufleteasca supraadaugata.
Structura psihobiologica fundamentala are un caracter constitutional. Ea corespunde in marc masura inconstientului colectiv si are un caracter pulsional raportat la trebuintele primare ale grupului uman. Ea este structura sufleteasca cea mai veche, primara, bine organizata si fixata, care nu mai poate fi schimbata. in virtutea continutului pulsional al structurii psihice primare grupul uman se comporta in conformitate cu doua norme sau legi: legea participafiei si legea reprezentarilor colective, formulate de L. Levy-Bruhl.
Toate actiunile si modelul de gandire primar sunt organizate si se desfasoara dupa un unic, comun pentru toti membrii grupului respectiv. Sentimentele, emotiile, ideile, actiunile, conduitele sunt comune sau se desfasoara dupa un unic, comun tuturor membrilor grupului, avand un caracter ritualizat.
Structura psiho-culturala secundara are un caracter dobandit. Ea apare ulterior in elutia umanitatii, prin interiorizarea de catre grupurile umane a valorilor cultural-moralc si spiritual-religioase, si poate fi considerata ca reprezentand Supraeul colectiv. Este o structura sufleteasca noua, dobandita in mod secundar si, din acest motiv, este mai putin sila si mai putin bine organizata in raport cu precedenta. Aceasta structura este expresia valorilor modelului sociocultural.
Supraeul colectiv are rol regulator si de cenzura asupra tendintelor pulsionale ale inconstientului colectiv, pe care-l controleaza. Aceasta asigura "stilul de viata civilizata" al grupului sociouman, prin "valorile" cultural-morale si spiritual-religioase pe care le contine. in locul conduitelor ritualizate specifice modului de manifestare ale inconstientului colectiv, Supraeul colectiv impune grupului conduite invatate, impuse prin educatie. Se poate deci afirma ca Supraeul colectiv exercita asupra inconstientului colectiv un rol cenzurant-represiv cu caracter sau cu efect normativ-modelator.In stare de normalitate, trebuie sa existe un echilibru perfect intre pulsiunile inconstientului colectiv si normele valorice cu caracter cenzurai ale Supraeului colectiv. in cazul in care "presiunea" exercitata de normele si valorile Supraeul colectiv creste, asistam la o acumulare sau la o incarcare pulsionala a inconstientului colectiv manifestata prin acte de "autoagresivitate", conduite de refugiu etc. in cazul in care "presiunea" Supraeului colectiv scade sau se reduce considerabil, se produce o "descarcare pulsionala" a inconstientului colectiv, manifestata prin acte de violenta heteroagresiva, delincventa etc,In afara acestor doua situatii, vizand raportul Supraeu colectiv/Inconstient colectiv, pulsiunile inconstientului colectiv se descarca si prin forme sublimate. Acestea au caracterul unor "conduite colective" acceptate social, cu caracter organizat si ritualizat. Ele sunt reprezentate prin competitiile sportive, festivalurile muzicale sau prin arta traditionala, dans, carnavaluri, chermeze, divertisment etc.
Supraeul colectiv este produsul factorilor modelului sociocultural. Spre deosebire de inconstientul colectiv care este constant, Supraeul colectiv sufera influentele mediului sociocultural, fiind expresia "modelului valoric" al acestuia. Diferentele psihosociale intre diferitele grupuri umane sunt date de specificul Supraeului colectiv. Cu cat o societate este mai dezltata din punct de vedere sociocultural, cu atat valorile care normeaza viata sociala sunt mai autentice, mai sile, iar grupul sociouman este mai eluat datorita Supraeului colectiv ce reuneste acest sistem de valori. Gradul de civilizatie al unui grup sociouman este dat de nivelul de dezltare al Supraeului colectiv si de rolul pe care acesta il exercita asupra inconstientului colectiv.In situatiile de criza sociala, cand valorile socioculturale si moral-rcligioase dispar, se produce o criza si la nivelul Supraeului colectiv, care nu isi mai poate exercita rolul represiv-modelator si normativ asupra inconstientului colectiv. In aceste circumstante, masele sociale r suferi un proces de regresiune psihologica, de reintoarcere la formele primare, ancestrale de comportament, de manifestare emotionala si de gandire colectiva uniformi/ante. Este momentul, din punct de vedere social, al reintoarcerii in trecut la starea de barbarie primara, prin dizolvarea valorilor civilizatiei.
Orice stare de anomie, de criza a valorilor socioculturale si moral-spirituale duce la o regresiune psihologica a modelelor de comportament si de gandire a maselor socioumane. Absenta actiunii normative a Supracului colectiv mai are drept consecinta si faptul ca, in absenta sau slabirea rolului acestuia, masele umane isi pierd identitatea. Ele nu se mai recunosc in conditiile sociale schimbate de criza. Din acest motiv starea de regresiune psihologica a maselor nu este numai o reintoarcere la formele ancestrale, primare, de comportament si de gandire, ci si o forma de aparare in fata conditiilor schimbate ale unui mediu social devalorizat, eu care nu se mai identifica si pe care-l refuza.

Dinamica psihopatologica a psihozelor colective
La baza psihozelor colective stau cateva mecanisme psihologice specifice care produc acest tip de manifestari psihopatologice. Ele sunt manifestarile inconstientului colectiv, eliberat de sub actiunea cenzurat-normativa, cu caracter represiv, a Supracului colectiv.
Ceea ce caracterizeaza, din punct de vedere psihologic, grupurile socioumane este faptul ca acestea sunt dominate de dinamica pulsionala a inconstientului colectiv. Aceasta dinamica se manifesta, asa cum am mai spus, prin legea reprezentarilor colective si prin legea participatiei. in virtutea primei legi, toti membrii grupului uman impartasesc aceleasi opinii, credinte, model de gandire "preconceput", de regula cu caracter irational sau ilogic, care, in virtutea "legii participatiei", este adoptat si acceptat de toti membrii grupului, in mod neconditionat, sub aceeasi forma. Aceasta face ca intregul grup uman sa-si organizeze actiunile, reactiile si conduitele dupa un model unic, general, pe care, odata adoptat, nu-l mai poate abandona.In acest proces un rol esential revine fenomenelor proiective si contagiunii psihice, in virtutea careia, toti membrii grupului uman r adopta sau "copia" in mod automat, ireflexiv, acelasi model de comportament, de gandire, si r reactiona identic fata de motivele declansatoare ale "crizei".
La baza contagiunii psihice sta procesul de sugestie colectiva indusa, de regula, prin imitatia unui "model carismatic", sau prin coparticiparea emotionala a membrilor grupului uman respectiv aflat in situatii neobisnuite, cu caracter limitativ-constructiv: panica, teroare, cataclisme, crize economice sau sociopolitice, relutii, razboaie, deportari, invazii straine etc.
Factorii care contribuie la declansarea psihozelor colective si urile in care acestea se manifesta suni multiple si de o mare diversitate. Din aceste considerente am preferat sa le grupam in urmatoarele tipuri de modificari: factorii etiologici, aspectul formal, aspectul psihologic si aspectul relational al psihozelor colective, ul valoric. Le m analiza pe rand in continuare.

1. Factorii etiologiciIn aceasta categorie sunt inclusi factorii care, prin actiunea lor, exercita o influenta directa si repetata asupra maselor de indivizi, printr-un mecanism de persuasiune, de inductie colectiva a unor idei, opinii, atitudini, emotii, si pe care masele si le insusesc treptat, le accepta si le recunosc ca valabile si sfarsesc prin a le identifica cu propriile "probleme" nerezolvate si de care se considera pe nedrept frustrate.
Acesti factori etiologici sunt reprezentati, in primul rand, prin "instrumentele" si "institutiile" de proanda publica : televiziunea, radioul, presa, conferintele publice, discursurile politice, parlamentare, alte forme de publicitate.
Efectul acestora asupra maselor de indivizi este direct si el poate fi imediat sau, dimpotriva, poate avea efecte ulterioare, ca urmare a repetarii in timp. Efectul primar, imediat, este de mai mica intensitate si de o durata mai scurta. Dimpotriva insa, efectul secundar apare dupa "asimilarea" factorilor etiologici repetati ca actiune si este mult mai profund, mai dezorganizat si de durata mai indelungata.
Un rol important revine modului in care sunt "receptati" si "utilizati" factorii de proanda in geneza psihozelor colective. Efectul acestora depinde de silitatea institutiilor sociale, de criza valorilor modelului sociocultural, dar si de starea psihologica a maselor. in sensul acesta, starea de tensiune emotionala crescuta, acumularea pulsiunilor si a starilor de tensiune, suspiciunea si impresia pericolului sunt factori farizanti.
Pe acest fond sufletesc colectiv incep sa apara forme de prelucrare a "factorilor de proanda", cu caracterul deformat emotional-afectiv al absurditatii, care inlocuieste treptat gandirea critica. Se mentioneaza ca fiind specifice pentru aceste etape de criza sociala proliferarea znurilor, a unor fabulatii absurde sau fantastice, a unor stiri neintemeiate, znuri, informatii false etc. Ele sunt preluate in mod automat si necritic de populatie, farizand aparitia unor reactii si conduite anormale, a unor idei colective absurde si a unei stari de tensiune psihosociala extrema.
Toate acestea r constitui cadrul farabil al dezltarii unor stari de neincredere, angoasa, nesiguranta ducand in final la o importanta regresiune psihosociala a grupului uman respectiv.


2. Rolul ului formal-social

Psihozele colective apar si se manifesta in cadrul spatiului social. Fiind manifestari colective, ele sunt "exterioare" si reclama in sensul acesta un anumit "spatiu de manifestare". Prin aceasta, psihozele colective se inrudesc cu manifestarile demons-trativ-isterice cu care, de altfel, sunt inrudite.
Lumea, spatiul social, este zona de manifestare a emotiilor colective, de vehiculare a opiniilor si de manifestare a comportamentelor maselor de indivizi. Aceasta se datoreaza faptului ca in cadrul spatiului social sunt "mediatizate" emotiile si opiniile colective care influenteaza atitudinile, modelul de gandire si de actiune al maselor. Consecinte ale acestei actiuni de "inductie colectiva" prin proanda mediatizata sunt noile "imagini sociale" ale maselor, care se r structura in conformitate cu "modelele induse" si r fi prelucrate in mod automat, ireflexiv. Un asemenea exemplu este succesiunea rapida si de o mare varietate a "modelor" pe toate urile: limbaj, conduita, vestimentatie, imagine corporala, stil de viata. in aceste circumstante viata sociala devine un vast spectacol, o combinatie de imagini in care sunt angajati toti membrii societatii si de la care nimeni nu se poate sustrage, decat cu riscul de a se autoizola sau de a se considera marginalizat.


Un rol esential in acest proces de inlocuire a valorilor cu forme lipsite de continut, revine modelelor publicitare impuse proandistic ca solutii exemplare si pe care masele le r urma si imita in mod automat, fara nici o critica. Aceste modele sunt reprezentate prin personalitati exaltate (lideri politici, reformatori religiosi sau moralisti), personalitati captative (staruri, vedete, idoli de cinema etc), personalitati mesianice, salvatoare (cu rol profetic), personalitati enigmatice (vindecatori, taumaturgi, persoane dotate cu forte benefice sau malefice, vrajitori, terapeuti bioenergeticieni etc), in fine personalitati oculte (dialul, fortele raului, extraterestrii, organizatii oculte mondiale etc).
Aceste modele umane de referinta, exemplare, ajung sa exercite o presiune extrem de puternica, directa si permanenta asupra maselor de indivizi, care r fi dominati de ele. intreaga viata sociala si "felul de a fi", de "a gandi", de "a se comporta", de "a rbi", de "a se imbraca", de "a-si aranja infatisarea" sunt imitatii ale acestor modele formale.
Imitatia modelelor va da nastere unor pulsiuni de afirmare colectiva de factura imagistica ce va lua aspecte demonstrative colective. intreaga viata sociala, conduitele umane r imita, dupa un unic, modelele, in maniera zgomotoasa, agresiv afisata. Totul va avea aspectul formal de spectacol isteric la nivel social.

3. Caracteristicile ului psihologic
Efectele factorilor etiologici in geneza psihozelor colective, depind de starea psihologica a grupului sociouman, asupra carora acestia actioneaza. Pentru realizarea lourilor de "psihoze colective" sunt necesare anumite "conditii psihologice" ale grupurilor umane, caracterizate prin urmatoarele :
a) Hiperemotivitate cu exaltare emotionala. O stare de tensiune emotionala puternica, neexteriorizata care va duce, in timp, la o stare de epuizare emotionala cu aparitia unei stari de nesiguranta si de angoasa permanenta si generala.
b) Sugestibilitate crescuta a grupului sociouman, caracterizata printr-o receptivitate la produsele imaginarului colectiv, de factura irationala. Acceptarea neconditionata si lipsita de orice fel de critica a unor "solutii" cu caracter absurd, irealizabile.
c) Neia de compensare africii. Cautarea unor cai de "iesire din situatiile-limita" impuse de factorii sociali psihotraumatizanti. Neia de securizare intr-o lume care este perceputa ca straina si nesigura.
d) O mare capacitate de adaptare patoplastica la evenimentele si schimbarile lumii, cu caracter anomic, manifestate prin conduite aberante, acceptarea unor idei absurde, inlocuirea imaginarului irational cu gandirea logica, rationala. Adaptarea la o "lume absurda" se face prin adoptarea unor "conduite absurde" si a unor "modele de gandire irationala".
e) in aceste conditii se produce o stare de regresiune psihica globala a grupului sociouman, caracterizat prin adoptarea unor reprezentari colective, cu valoare directoare in sfera gandirii si a conduitelor; tendinta la imitatie prin scaderea sau pierderea initiativei individuale ; influentare emotionala reciproca printr-un proces de inductie sugestiva colectiva; automatizarea sau "robotizarea" membrilor grupului sociouman; reprezentari colective unice care inlocuiesc gandirea logica individuala si pe cea creativa. 0 Fata de cele de mai sus asistam la o eliberare pulsionala primara de factura agresiva, sau, dimpotriva, la o retragere anxioasa de tipul conduitelor de refugiu. Ambele forme de manifestare atitudinala au ca rol compensarea sau chiar anularea efectelor psiho-traumatizante ale factorilor etiologici asupra grupului sociouman.

4. Manifestari in relationalIn relational, asistam la importante modificari incriminate in conurarea psihozelor colective, in primul rand trebuie avut in vedere faptul ca schimbarea naturii relatiilor interpersonale din interiorul grupului uman este efectul secundar al actiunii factorilor etiologici si al schimbarilor sociale si psihologice ale grupului respectiv de indivizi. Un al doilea aspect deosebii de important este o "redistribuire" a statutului si rolurilor in interiorul grupului. Aceasta consta in aparitia unui "lider carismatic", cu rol dominant, conducator, si a "grupului de indivizi" aflati sub influenta dominanta a acestuia, care-l r asculta si urma neconditionat.
Liderul este un personaj simbolic asupra caruia masele r proiecta propriile lor emotii, sentimente, idealuri, nei, frustrari, complexe etc. La randul sau, acesta se identifica cu "problemele" maselor, preluand asupra sa frustrarile colective. Liderul apare ca "persoana salvatoare", mesianica ce va "rezolva" problemele maselor. Prin aceasta el se va substitui Supraeului colectiv, anulat prin degradarea valorilor sociale, culturale si moral-religioasc.
Existenta tandemului alcatuit din lider si mase va face ca orice fel de comunicare sa fie unidirectionala, de la lider la mase. Aceasta comunicare are caracterul unei "asteptari" a unei solutii salvatoare. Schimbarile in ul relatiilor intcrumane sunt determinate de urmatorii factori:
a) Starea de nesiguranta, neincredere, suspiciune, evitarea de contacte umane. Ea va fi compensata prin neia de asociere a indivizilor in scopul obtinerii unei garantii de protectie prin siguranta oferita de apartenenta la un grup.
b) Aparitia de grupe de interese sau marginale care ofera membrilor o identitate, un rol si un statut pe care societatea nu-l mai ofera. in plus, membrii grupului se r identifica cu liderul lor printr-o relatie de tip patern, intrucat acesta incarneaza arhetipul tatalui protector.
c) Noile relatii si noul model de comunicare inlerumana r obliga membrii grupului sa adopte actiuni si conduite comune, dictate de lider, vazut ca "sursa de idei". Liderul "va gandi pentru mase", iar "masele, prin comportamentul lor, isi r urma neconditionat liderul" datorita unui proces de inductie sugestiva colectiva, farizat de regresiunea psihologica globala a acestora.
d) Comunicarea si relatiile interumanc r imita formele proandei. Ele r deveni formale, lipsite de continut, un "limbaj vid" care va fi un "limbaj al znurilor si al sloganurilor".
Aceste aspecte deformate si absurde ale relatiilor si comunicarii interumane sunt efectul factorilor negativi, antivalorici mentionati mai sus si contribuie la consolidarea efectelor primare ale proandei de persuasiune la care ne-am referit.


5. Mutatiile din ul valorilor

Ultimul aspect incriminat in geneza psihozelor colective este legat de mutatia valorilor, cu consecintele sale asupra ului social si uman. Aceasta este extrem de importanta, intrucat, asa cum afirmam anterior, valorile sunt cele care contribuie ia formarea Supraeului colectiv, prin intermediul caruia sunt normate si controlate conduitele, actiunile si formele de gandire ale grupurilor umane.
Deprecierea valorilor sau pierderea totala a acestora va duce la devalorizarea Supraeului colectiv, farizand "eliberarea" continutului pulsional primar al inconstientului colectiv. Este consecinta "crizei valorilor", a starii de anomie sociala. Consecintele sunt extrem de variate : in locul valorilor traditionale, pe care se intemeiaza structurile sufletesti ale maselor, apar modele care se succed rapid nepermitand nici silitate, nici progres; continutul valoric este inlocuit de cliseele formale ale imaginilor si de "transferul publicitatii" in ul sufleicsc-uman, caracterizat prin "neia de a iesi in evidenta", prin neia de "faima" care este expresia formala a unor conduite de factura demonstrativ-isterica.
Absenta valorilor formativ-modelatoare si cenzurate duce la diminuarea pana la pierdere a criticii, a autocontrolului si a responsabilitatii morale. Libertatea capata o "noua" acceptiune, devenind o forma de comportament liber, necenzurat, care va degenera rapid in forme aberante, violenta sau conduite antisociale.
Valoarea persoanei este inlocuita cu valoarea colectivitatilor de indivizi, iar aceasta va fi transferata asupra liderului comunitar, care va incarna sau va concentra in persoana sa, toate valorile sub forma "puterii absolute". Este cazul liderilor-dictatori, prezenti in toate epocile de criza ale istoriei umanitatii. Formal, liderul este simbolul "salvatorului", dar, in esenta, el este imaginea Supraeului personal, represiv, care-si impune autoritatea asupra maselor, asupra inconstientului colectiv, autoritate care, in final, va declansa un conflict violent.
Devalorizarea sociala va duce la inlocuirea valorilor socioculturale si moral-religioase cu "ideologiile partizane" care r fi impuse in mod obligatoriu maselor de indivizi drept unica forma de gandire, asa cum este intalnita in societatile totalitare laice sau religioase. Se produce in timp o inlocuire a gandirii logice si creatoare cu o gandire artificiala de factura utopica, rezultat al ideologiilor. Asistam la o "intoarcere" la formele mentalitatii primitive prclogice. In acest caz, totul va fi dominat, in ul gandirii colective, de irational.
Irationalul, ca model de gandire absurda, va duce la constructii mitice, fabulative, vaste sisteme de gandire proiectiva de factura "delirant-anomica", asa cum m arata mai departe.
Pierderea reperelor valorice arc o importanta majora in geneza modelelor de gandire ilogica, absurda, specifice psihozelor colective, si aceasta reprezinta una dintre cele mai grave aspecte ale crizei sociale.
Din cele de mai sus se poate desprinde faptul ca psihozele colective constituie o grupa extrem de complexa si polimorfa de tulburari psihosociale, ce recunosc cauze si conditii specifice de dezltare. Dincolo de polimorfismul lor extrem, ele au aceleasi mecanisme de producere si constituie un grup bine individualizat de manifestari psihopalologice sociale. Mai mult decat atai, ele sunt expresia crizelor valorice sociale, cu consecinte adanci asupra naturii umane, si sunt intalnite de-a lungul istoriei umanitatii sub forme diferite, dar avand aceeasi semnificatie, asa cum m arata mai departe.




Alte materiale medicale despre: psihopatologie nosologica




Atitudinea statului fata de bolnavii psihic vizeaza, aproape in exclusivitate, aspectele formale ale locului acestora in societate si ale libertatii l [...]
Cadru psihopatologic Starile de arieratie mintala sau oligofreniile au avut o evolutie interesanta din punct de vedere psihopatologic, dar si din pun [...]
Cadrul general al problemei Prin natura lor, tulburarile psihice au modalitati particulare de a se prezenta, atat in ceea ce priveste organizarea pro [...]


Copyright © 2010 - 2022 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre psihopatologie nosologica

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile