eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Psihopatologie nosologica

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » psihopatologie nosologica

Modalitatile de organizare a proceselor psihopatologice

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Cadrul general al problemei
Prin natura lor, tulburarile psihice au modalitati particulare de a se prezenta, atat in ceea ce priste organizarea procesului psihopatologic, cat si in ceea ce priste dinamica clinico-psihiatrica a acestora. Prin organizare intelegem modalitatea de dispunere sau de aranjare a proceselor psihice morbide in cadrul sistemului personalitatii. Aceasta modalitate de organizare are un caracter pato-structural morbid specific si el reprezinta, din punctul de dere al clinicii psihiatrice, loul clinic morbid sau imaginea clinica a bolii respecti. Prin dinamica intelegem pe de o parte consecintele pe care le au procesele psihice morbide asupra aparatului psihic sau sistemul personalitatii si de care depinde, pe de alta parte schimbarea comportamentala, calitativ specifica, a bolnavului psihic respectiv.
Modalitatile de organizare si dinamica psihopatologica, ca o consecinta a factorilor morbigenetici, fie de ordin exogen, sau de ordin endogen, trebuie corelate, pe de o parte, cu terenul sau cu tipul constitutional somatopsihic al bolnavului respectiv, iar pe de alta parte, cu modalitatea de prelucrare pato-plastica a factorilor patogenetici de catre tipul de personalitate al bolnavului.
Dincolo insa de aceste aspecte care sunt circumscrise persoanei bolnavului, trebuie avut in dere si faptul ca bolnavul psihic, ca individ social ramane o prezenta in interiorul comunitatii socioumane. Prezenta bolnavului psihic in societate va influenta comunitatea, dupa cum, in egala masura, si comunitatea sociala va exercita o influenta asupra acestuia.
Inadaptarea sociala a bolnavului psihic este cauzata, pe de o parte, de schimbarea naturii sale cu efecte negati directe, imediate si variate in comportament, gandire, activitate, iar pe de alta parte, de schimbarea modului de comunicare interpersonala. Desi boala psihica "izoleaza" bolnavul de restul comunitatii, pana la completa lui excludere, se produce lotusi o schimbare specifica a raporturilor dintre persoana bolnavului psihic si comunitatea socioumana.
Aceasta este determinata de faptul ca, in orice situatie, prezenta unui bolnav psihic, produce o impresie particulara sau chiar, in unele cazuri, socheaza grupul sociouman caruia acesta ii apartine.



Impresia produsa de prezenta bolnavului psihic in comunitatea umana este in primul rand emotional-afectiva. Orice intalnire cu un bolnav psihic reprezinta o surpriza care va genera pe moment o anumita reactie si, in timp, va dezvolta o anumita atitudine fata de boala psihica in general si in particular fata de bolnavul psihic.
Impresia pe care o produce prezenta bolnavului psihic in societate avand caracter emotional este imediat interiorizata, iar aceasta interiorizare emotionala este cauzata de "proarea directa a simptomelor mintale patologice ale unui individ la unul sau mai multi indivizi" (A. Porot). Ne gasim in fata procesului de contagiune psihica.
Contagiunea psihica, ce decurge din impresia produsa de prezenta bolnavului psihic in societate, are la baza, ca mecanisme psihopatogenetice sau, mai exact, patoplastice sugestibilitatea si imitatia (A. Porot). Ea consta intr-un proces de prelucrare necritica a simptomelor psihiatrice ale bolnavilor psihic reprezentate prin convingeri, atitudini, conduite actiuni, modele de gandire etc.
Procesul de contagiune psihica nu este insa legat in mod exclusiv de un act de imitatie in raport cu prezenta unui bolnav psihic. Contagiunea psihica, desi este un termen rezervat desemnarii preluarii prin imitatie de catre persoanele normale sau considerate ca fiind normale a simptomatologiei unui bolnav psihic, se poate manifesta si ca un proces de inductie sugestiva colectiva, in cazul persuasiunii (reclame, discursuri politice, sloganuri, informatii mass-media etc).
Trebuie mentionat faptul ca procesul de contagiune psihica se dezvolta cu predilectie pe un teren fragil sau favorizam care este de regula reprezentat prin indivizi cu o personalitate fragila, imaturi emotional-afccliv, impresionabili, exaltati, insili, cu carente emotionale si educationale ; de asemenea, se manifesta la persoanele care se afla in contact permanent, de lunga durata, cu bolnavi psihic, in special cu bolnavi cronic, la indivizii frustrati sociocultural sau politic, la grupurile socioumane in perioade de criza sociala cu pierderea sistemului de valori normati, etc.

Modelele psihopatologice: individuale si de grup
Psihologia si psihiatria descriu doua mari forme de manifestari sufletesti: individuale si colecti. Primele se refera la persoana umana luata ca individ, cele sufletesti se refera la comunitatile socioumane, la grupurile de indivizi. Aceste manifestari psihologice pot fi normale sau patologice. intrucat analiza noastra se refera in primul rand la fenomenele psihice morbide ne vom concentra atentia asupra lor.
Despre starile de normalitate si anormalitate in viata psihica am vorbit deja si nu vom mai reni. Vom cauta sa precizam in continuare de ce facem aceasta impartire a faptelor psihonatologice in individuale si colecti si mai ales ce intelegem prin fiecare dintre acestea. Le vom analiza in continuare.

1. Tulburarea psihica individuala
Tulburarea psihica individuala este reprezentata prin ceea ce clinica psihiatrica a delimitat, definit si descris ca fiind boala psihica. Ea afecteaza personalitatea individului si se manifesta ca o stare de anormalitate a organizarii si dinamicii personalitatii acestuia. Boala psihica, vazuta ca tulburare individuala a vietii sufletesti, este rezultatul modelului de gandire clinico-medicala. Ea este considerata ca o tulburare organica si functionala sau numai functionala a proceselor psihice, cu o anumita conuratie sau forma clinica precisa, cu o evolutie tipica sau, in unde cazuri, atipica, fapt care permite sa i se atribuie o anumita identitate specifica prin intermediul diagnosticului clinic. in plus, boala psihica, beneficiaza si de un tratament specific si poate fi supragheata prin observatia clinica in conditii de spitalizare.


2. Tulburarea psihica colectiva

Desi cunoscute si descrise din cele mai chi perioade istorice, tulburarile psihice colecti, au intrat foarte tarz.iu in sfera preocuparilor medicale, ale stiintei medicale propriu-zise. Considerarea acestui important grup de tulburari ea avand o semnificatie patologica a fost posibila odata cu constituirea si dezvoltarea studiilor de sociologie, psihologie sociala, medicina sociala, igiena mintala, psihiatric sociala si etno-psihiatrie sau psihiatrie transculturala.
Fixarea atentiei asupra fenomenelor psihosociale ale actelor si conduitelor colecti a condus in mod firesc la delimitarea grupului de tulburari psihice colecti, a psihozelor colecti si, in final, la constituirea, asa cum spuneam mai sus, a psihiatriei sociale si a igienei mintale.
Tulburarile psihice colecti intrate in psihopatologie si psihiatrie prin intermediul modelului de gandire psihosociala sunt diferit intelese si tratate in raport cu boala psihica individuala.
Prin tulburari psihice colecti intelegem acele manifestari anormale, care apar in situatii de criza sociala, stari anomice, de pierdere a reperelor valorice si a formelor de control si protectie sociala. Ele se produc ca manifestari generale in cadrul unui grup comunitar-uman si sunt expresia si consecinta acestor stari de criza sociala. Ca modalitate de manifestare ele se caracterizeaza prin panica, conduite deviante antisociale, conduite de refugiu (alcoolism, toxicomanii) criminalitate, suicid, conduite de dependenta (prostitutie) etc.
Avand cauze sociale si fiind, cum spuneam, consecinta unor enimente sociale psiho--traumalizante colecti care le explica aparitia, formele de manifestare si dinamica psihosociala, ele vor aa solutii de ordin social (cultural, moral-religios, politic si economic), dar si de ordinul igienei mintale (medico-social, medico-psihiatric, medico-pedagogic etc).
Cele mai sus prezentate, scot in evidenta in mod convingator faptul ca modelele patologice in psihopatologie precum si in psihiatrie, au o larga paleta de reprezentari, motiv care ne obliga in plus de sa privim si sa intelegem intr-o maniera mult mai larga ca deschidere tulburarea psihica, dincolo de modelul de gandire exclusiv medico-psihiatric. Nu vrem insa prin aceasta sa negam rolul esential al gandirii clinico-psihiatrice. Ea reprezinta fundamentul intelegerii starii de anormalitate psihica ca boala. Dar acest punct de dere nu este nici unic si nici suficient. intelesul clinico-medical al anormalitatii psihice trebuie extins si completat cu punctul de dere sociocultural, moral-religios si politic, toate orientate intr-o perspectiva de larga intelegere antropologica. in acest spirit vom analiza in continuare principalele modele de organizare ale proceselor psihopatologice.



Modelele tulburarilor psihopatologiceIn cadrul modelelor de organizare a tulburarilor psihopatologice, distingem urmatoarele forme :
a) tulburarea psihica individuala sau boala psihica;
b) patologia psihica in doi sau de cuplu produsa printr-un mecanism de inductie sugestiva;
c) patologia grupului familial prin transferul proiectiv al situatiilor conflictual--traumatizante asupra unui membru victimizat al familiei;
d) patologia de grup comunitar inchis, de tipul grupurilor vulnerabile marginalizate de societate sau autosegregate din considerente socio-moral-religioase etc. ;
e) psihozele colecti cauzate de stari de criza sociala, politica, economica, moral-religioasa, situatii catastrofice naturale etc. ;
0 psihoze colecti de tip protestaiar-rendicativ legate de frustrarea unor drepturi
sociopolitice sau cultural-religioase ele. ; g) psihoze colecti cauzate de situatii sociale inchise, de tipul "situatiilor-limita"


legate de privarea libertatii etc.

Aceste forme de manifestare colectiva a proceselor psihopatologice mai sus enumerate vor fi descrise pe larg in modulele urmatoare. Notam deocamdata faptul ca trebuie facuta diferenta neta intre patologia psihica individuala si patologia psihosociala comunitar-umana. Diferentele specifice dintre acestea au fost deja discutate mai sus. Primele prisc organizarea si dinamica sistemului personalitatii, fiind prin aceasta interioare subiectului si strict personale.
Celelalte intereseaza intreaga comunitate socioumana de indivizi, fiind, prin aceasta, desemnate cu un termen comun psihoze colecti. Ele vizeaza comunicarea interper-sonala, comportamentul si adaptarea sociala sau familiala; sunt conflictual-agresi (conduite violente de tipul criminalitatii sau al suicidului), conduite de refugiu (alcoolism, toxicomanii etc.) etc. Psihozele colecti recunosc drept cauza frustrari colecti, presiuni sociale asupra maselor, influenta unor modele sociale negati etc. Din acest motiv, ele sunt de regula manifestari exterioare, de factura comportamentala rendicativa, sau vindicati, legate din punct de dere formal de frustrarea unor drepturi sociale, politice, economice, moral-religioase, etnice ele.
Un rol esential in geneza psihozelor colecti, revine tehnicilor de manipulare prin discursul public si prin mass-media (presa, radio, TV etc). Rolul acestora in situatiile de criza sociala este de a crea curente de opinie contradictorii, in continua schimbare, cu caracter derutant sau chiar confuz, producand scindarea comunitatilor socioumane in grupe adrse, fapt care duce la o stare de nesiguranta ce poate fi impinsa pana la absurd.
Toate acestea "traumatizeaza" comunitatile umane, produc o stare de tensiune interna de grup generatoare de conflicte. Raspunderea revine institutiilor statului si modului in care este folosita puterea politica. Aceste aspecte sociale vor aa efecte negati asupra starii de sanatate mintala colectiva, generand tulburari psihice colecti de tipul celor pe care le-am numit psihoze colecti.
Un ultim aspect care trebuie discutat in legatura cu aceste probleme este legat de mecanismele de aparare colectiva. Ca si in cazul individului, si in cazul grupurilor socioumane se poate vorbi despre mecanisme de aparare colectiva care se opun factorilor psihotraumatizanti colectivi, avand ca scop pastrarea starii de sanatate mintala selectiva. Asupra acestor aspecte vom reni.



Alte materiale medicale despre: psihopatologie nosologica




Am prezentai in cele de mai sus problema nevrozelor. Acestea se constituie ca un grup nosologic specific de tulburari psihopatologice cu caracteristic [...]
Cadrul problemei Orice boala, indiferent de natura acesteia, somatica, psihica sau psihosomatica, intruneste tulburari obiective si suferinte subiect [...]
Aspecte generale Asa cum in nosologia psihiatrica se urmareste stabilirea sau delimitarea unor cadre clinice precise, avand specificitate pentru boli [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre psihopatologie nosologica

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile