eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Comportamente adictive

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » comportamente adictive

Alcoolicul bolnav psihic

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Exista un grup de alcoolici care au anumite suferinte psihice si care consuma alcool pentru a reduce tensiunile emotionale create de aceste suferinte. Valoarea etiologica fundamentala corespunde existentei bolii psihice. Aceasta nu exclude insa rolul important al factorilor socio-culturali. Este foarte putin probabil ca un bolnav psihic care se afla integrat intr-un univers in care oportunitatea de a bea este oferita numai in familie sa ajunga sa consume alcool ca pe o solutie corectoare privind experientele sale psihopatologice. Acesti bolnavi psihic nu au un ritm uniform in ceea ce priveste comportamentul lor de consum de alcool.
Alcoolicii bolnavi psihic au obiceiul de a consuma alcool pentru a anula anumite experiente psihice dezagreabile. Un numar mic dintre acestia cauta in alcool exaltarea unor fenomene morbide, dintre acestia tacand parte maniacalii si hipomaniacalii. Acestia incearca sa intensifice prin alcool potentialul lor egocentric si energiile emotionale impregnate de ostilitate impotri mediului.
Pentru bolnavul depresiv si alcoolic, alcoolul reprezinta instrumentul care permite neutralizarea tristetii vitale, inhibarea ideilor de vinotie, mizerie si boala. Simptomele depresive sunt astfel mascate de efectele alcoolului. Dupa suprimarea alcoolului, cadrul depresiv prezinta o reactire majora.
Tulburarea afecti depresi sau maniacala reprezinta cauza psihopatologica cea mai frecventa intalnita in cadrul alcoolismului secundar sau simptomatic (Reich si colaboratorii, 1974). Dupa alti autori (Winokur si Clayton, 1967), fazele maniacale sunt insotite de o crestere a consumului de bauturi alcoolice.
Din grupul persoanelor paranoide si al schizofrenilor paranoizi, exista un numar restrans care consuma alcool, acesta fiind pentru ei un antidot care indeparteaza efectele nefaste ale actiunilor celor din jur. Exemplu, "bautura indeparteaza efectele otravurilor pe care ni le pun in mancare sotul si copin" (Alonso-Fernandez, 1987).
La psihotici, alcoolul produce in mod obisnuit efecte calmante care mascheaza simptomele.In cadrul delirului senzitiv de autoreferinta se recurge in general la consumul de alcool pentru a elimina experientele impregnate de rusine. De exemplu, un bolnav care suferea de fobie sociala se ametea consumand bauturi alcoolice ori de cate ori era obligat sa asiste la o reuniune sociala. in stare de ebrietate, el se simtea eliberat de rusine, ca si de preocuparile referitoare la propria persoana, ceea ce-i permitea sa-si indeplineasca rolul social fara dificultate. Acelasi bolnav, incepand din momentul in care ideile de autoreferinta se ameliorau, in cursul unui tratament de psihoterapie, abandona spontan



consumul de alcool.
Alcoolicii depresivi sunt cei care apeleaza cel mai devreme la tratament. Depresia joaca un rol important, determinand bolnavul sa intreprinda o consultatie psihiatrica. Woodruff (1973) a constatat ca singura diferenta intalnita intre un grup de alcoolici tratati in clinica psihiatrica si un grup de alcoolici care nu se tratau a fost prezenta ridicata a simptomelor depresive in cadrul primului grup. intre cele doua grupuri, s-au dovedit a fi identice in schimb problemele care i-au determinat pe bolnavi sa intreprinda o consultatie psihiatrica, cum ar fi dificultati cu Politia, lipsa unui loc de munca, conflicte conjugale, accidente de circulatie si suferinte corporale.In toata lumea, exista un enorm contingent de alcoolici care nu se trateaza si care in general prezinta aceleasi caracteristici ca si cei care se trateaza.
Asocierea alcoolism-depresie prezinta diferite riante. Pitts si Winokur (1966) au silit ca exista o frecventa asociere intre alcoolism si tulburarile emotionale care este foarte complexa si de aceea este imposibil de stiut in cadrul fiecarui caz care primeaza si ce este simptomatic. Rezultatul final este acela ca alcoolismul mascheaza depresia si aceasta se manifesta intr-o forma clara in momentul dezintoxicarii.
Keeler si colaboratorii (1979) semnaleaza ca eluarea ratei preferentiale a depresiei la alcoolici depinde in mod fundamental de metoda folosita, caci Scala de estimare Hamilton, Scala de autoestimare a lui Zung si Inventarul multifazic de personalitate al lui Minesota, spun ca cea mai mare parte a alcoolicilor, dupa ce au abandonat alcoolul, pot fi considerati depresivi. Aceasta se datoreaza faptului ca sindromul care apare in urma suprimarii recente a alcoolului are semne si simptome asemanatoare celor din cadrul depresiei si poate inlida rezultatele testelor. Aceiasi autori sustin ca diagnosticul pe baza clinica se poate sili prin folosirea scalelor de estimare (Hamilton si Zung) pentru a elua schimbarile evolutive dupa ce diagnosticul a fost silit. in felul acesta se pot obtine doua orientari preventive importante: nu se dau medicamente antidepresive alcoolicilor nondepresivi si invers, se pastreaza tratamentul antidepresiv pentru alcoolicii cu aderat
depresivi.In situatia distimiilor care apar la personalitatile psihopatice, la deficientii mintal si epileptici, acestea pot determina impulsiuni catre consumul de alcool. Forma periodica de alcoolism simptomatic este cunoscuta sub numele de dipsomanie. Impulsiunea periodica de a bea este adesea consecinta unei distimii depresive sau iriile epileptice. Dipsomania se caracterizeaza prin episoade de ebrietate care pot dura zile sau saptamani, fiind precedate de o alterare a dispozitiei generale. Conceptul originar de dipsomanie a fost formulat de Hufeland (1819) si includea toate formele patologice ale consumului de alcool. Ulterior, cercetatorii si specialistii au considerat dipsomania ca fiind manifestarea alcoolica a unei tulburari afective periodice si a fost atribuita fie unei tendinte ciclice, fie ca fiind de origine epileptica. in prezent, dipsomania este rara si aproape o notiune perimata. Dupa De Boor (1956) si Leonhard (1959), aceasta suferinta - dipsomania - cuprinde un numar redus de cazuri. In ultimii zece ani nu s-au mai semnalat in clinica cazuri convingatoare de dipsomanie. Ceea ce predomina in cazuistica clinica este forma pseudodipsomana a alcoolismului. Este vorba in mod obisnuit de acei alcoolici care, impinsi de sentimente de vinotie sau influentati de anumite exigente ale mediului, incearca prin eforturi mari sa renunte la alcool, dar nu reusesc decat partial.


Exista o puternica corelatie poziti intre alcoolism si comportamentul antisocial mentionat in primul rand de Schuckit (1973), care indica trei posibilitati: multi dintre alcoolici devin sociopati si pentru multi dintre sociopati alcoolismul reprezinta o parte din conduita lor antisociala; la acestea se adauga conditiile de mediu nefavorabile care pot accentua alcoolismul.
Aderarea la alcool reprezinta o edare din realitate in care tempo-ralitatea se dilata. in lumea lor, alcoolicii indraznesc sa-si infrunte trecutul si chiar sa produca anumite confidente autobiografice. Aspiratii noi si proiecte, chiar sperante apar in aceste confesiuni sustinute de fantezie. Totusi, chiar in aceste momente, viziunea viitorului este slaba, iar previziunile si proiectele sunt limitate. Eul individual se exalta si atunci se produce tranzitia de la un viitor care il domina spre un univers in care alcoolicul se percepe ca maestru absolut al situatiilor.
Alcoolismul reprezinta pentru alcoolic o sursa de placere narcisica debordanta care nu se poate a cu o stare de fericire transcendentala, sociala, religioasa sau metafizica.
Trebuie subliniat ca alcoolicul manifesta uneori disponibilitati pentru a depasi situatia sa adversa prin adeziunea acti de natura transcendentala la experiente cu continut religios, artistic sau filosofic. in aceasta cautare de absolut, individul isi exercita experienta de putere asupra timpului, se simte usurat si se sustrage de la pora temporala.



Alte materiale medicale despre: comportamente adictive




Formula : Flori de levantica Frunze de mesteacan Frunze de vasc Fructe de paducel Coada-calului Talpa-gastii Hipertensiunea arteriala est [...]
Multi oameni se asteapta ca organismul lor sa functioneze perfect, sa poata fi solicitat fara de limite, iar fortele proprii de vindecare sa-i fie un [...]
Daca in ceea ce priveste asistenta ambulatorie aceste cazuri pot sa ajunga mai usor la specialistul psihiatrii sau neurolog, in domeniul asistentei sp [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre comportamente adictive

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile