eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Neurologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » GHID MEDICAL » neurologie

Hemoragia subarahnoidiana (hsa)


Hemoragia subarahnoidiana (hsa)
ETIOLOGIE Cele mai frecvente cauze: (I) ruptura unui ancv rism iuti aera-nian, (2) malforma|ii AV. Aneismul micotic poate aparea la pacientii cu endocardita infectioasa. infectii sistemice sau cu imunitate compromisa.
TABLOUL CLINIC Debuteaza cu o pierdere rapida a constientei in 45% dintre cazuri. in alte 45% din cazuri cu cefalee lancinanta, cel mai adesea descrisa ca "cea mai cumplita durere de cap din viata mea". Varsatura este simptomul cel mai important, care in combinatie cu cefaleea, este sugestiv pentru HSA. O paralizie progresiva a perechilor de nervi trei sau sase poate anunta HSA- Ocazional, un aneism se poate rupe in spatiul subduiul sau in cisterna bazala a spatiului subarahnoidian si poate produce un cheag suficient de marc pentru a determina o simptomatologie neurologica de focar prin efect compresiv.
COMPLICATII (1) Hidroccfalie comunicanta, (2) rupturi recidivante (10 30% din cazuri), mai ales in primele trei saptamini dupa HSA, (3) ischemic cerebrala si infarct datorate vasospasmului (30% dintre cazuri), de obicei in zilele 4 14 dupa HSA, cauza majora a morbiditatii tardive si a deccului, (4) edem cerebral, (5) crize epileptice si (6) altele: tromboflebita cu embolie pulmonara, ulcer duodenal perforat de stres, modificari ECG sugestive pentru infarct miocardic sau cardiopatie ischemica, aritmii cardiace si hiponatremie datorita unei secretii inadecvate de ADH.
INVESTIGATII DE LABORATOR CT Pentru inceput tara contrast, pentru a evalua prezenta singelui in spatiul subarahnoidian; apoi cea cu contrast, pentru a incerca vizualizarea unui aneism sau unei malformatii AV. Mai mult de 75% din cazurile de HSA sint decelabile prin CT efectuata in primele 72 de ore.
Punctia lombara Pentru a evidentia prezenta singelui in spatiul subarahnoidian: trebuie folosita numai in cazurile in care tomografia esueaza in tentativa de diagnostic si nu poate evidentia o cauza compresiva sau obslructiva de hidroccfalie; LCR trebuie examinat pentru eventuala xantocromie.
Angiografia cerebrala Pentru a sili un diagnostic de certitudine, pentru a localiza si pentru a descrie anatomic aneismul sau malformatia AV si pentru a sili eventuala existenta a vasospasmului, anterior interventiei chirurgicale.
ECG Modificari ST, complexe QRS prelungite, cresterea intervalului QT si unde T inalte sau inversate, ce apar adeseori mai degraba ca urmare a HSA decil ca urmare a infarctului miocardic ischemic.

Electrolitii serici si osmolalitatea serica Trebuie monitorizate datorita riscului de hiponatremie secundara secretiei inadecvate de ADH.
TRATAMENT (l) Repaus obligatoriu la pat intr-o camera linistita, laxa-tive pentru a evita constipatia si analgelicc pentru evitarea cresterii singerarii in asteptarea interventiei chirurgicale. (2) Interventie chirurgicala pentru excizia aneismului. Datorita frecventei recidivei hemoragiei (10-30%) si mortalitatii crescute in cazul unei astfel de complicatii (60%), excizia precoce a aneismului (la 1 3 zile) este recomandata pentru a evita recidiva hemora-gica prin ruptura repetata a aneismului si pentru a putea permite tratamentul intensiv al vasospasmului cerebral. (3) Interventie chirurgicalii de urgenta pentru evacuarea hematomului intracerebral sau subdural sau pentru amplasarea drenurilor intravcntriculare in cazul dezvoltarii hidrocefaliei obstrucive sau comunicante. (4) Ventilatia asistata in cazul pacientilor sluporosi sau comatosi. pentru a controla presiunea intracraniana crescuta si pentru a asigura oxigenarea adecvata. (5) TA se monitorizeaza si se controleaza pentru mentinerea perfuziei cerebrale adecvate si pentru a preveni cresterile excesive. (6) Administrarea de acidaminocaproic (Anticar) (tratament antifibrinolitic). pentru a preveni recidiva rupturii; eficacitatea nu a fost silita; rapoartele sugereaza risc crescut de complicatii ischemice ale HSA. (7) Vasospasmul cerebral simptomatic: cresterea presiunii de perfuzie cerebrala cu ajutorul cresterii presiunii arteriale prin expansiunea volumului plasmatic si agenti presori; blocantii canalelor de calciu (de cx., nimodipina) pot preveni sau minimaliza dezvoltarea vasospasmului. (8) Excizia chirurgicala a aneismului sau rezectia malformatiei AV. In mod obisnuit interventia chirurgicala este inlirziata la cel putin 10-l4 zile dupa HSA in efortul de a siliza pacientul si a reduce riscurile vasospasmului simptomatic in perioada postoperatorie; cu toate acestea, interventia poate fi abordata si in primele 48 de orc, daca pacientul este neafectat din punct de vedere neurologic, iar aneismul arc posibilitate de a fi abordat fara dificultate.



Alte materiale medicale despre: Neurologie

Hemoragia cerebrala reprezinta aproximativ 10% din totalitatea accidentelor vasculare cerebrale. Hipertensiunea arteriala. in special cea necontro [...]
Examenul neurologic a! bolnavului va cuprinde in contextul foii de ohscrva[ic clinice in afara de dalele generale (conditii de mediu, antecedente, ist [...]
ingrijirea pacientilor cu tumori primare sau metastatice ale SNC necesita: (I) stabilirea cu acuratete a diagnosticului de tumora si excluderea altor [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre neurologie

    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile