Pneumoconiozele

PNEUMOCONIOZELE

Definitie: acumularea de pulberi (praf) in plamani si reactiile tisulare consecutive inhalarii acestora, pulberea constituind un aerosol format din particule solide, neanimate (anorganice).

Particulele inhalate pot fi:

        Inerte, acumulandu-se in plaman fara a declansa o reactie fibrogena;

        Citotoxice, care distrug macrofagele 939i84j alveolare producand reactii fibrogene;

        Mixte, inerte si citotoxice al caror rezultat fibrogen este direct proportional cu cantitatea de pulberi citotoxice inhalate.

Cele mai frecvente pneumoconioze actuale: silicoza, pneumoconioze minerului de carbune si azbestoza, dar exista si o serie de alte varietati etiologice mai rar intalnite.

1. PNEUMOCONIOZE

CU PERTURBARI FUNCTIONALE PULMONARE INTRICATE

SILICOZA

Patogenie. Etapele care conduc la constituirea nodului silicotic sunt:

1) inhalarea de particule de siliciu, patrunderea si retentia acestora in plamanul profund;

2) ingestia particulelor respective de catre macrofage;

3) necroza macrofagelor;

4) eliberarea de substante din celulele distruse inclusiv a particulelor de siliciu;

5) ingestia siliciului de catre alte macrofage si necroza acestora;

6) acumularea progresiva de alte celule;

7) formarea de colagen;

8) hialinizarea;

9) eventual complicatii;

O serie de observatii pledeaza pentru participarea unui mecanism imunitar:

a) existenta unei cantitati mai mari de anticorpi la silicotici;

b) nodulii silicotici contin plasmocite si imunoglobine;

c) gammaglobulinele sunt crescute in sensul silicoticilor;

d) afectiuni autoimune se asociaza silicozei;

e) colagenozele pot influenta pneumoconiozelor.

Silicoza poate determina trei tipuri de reactii tisulare:

        cronica: expunere moderata pe o durata foarte lunga (20 40 de ani)

        accelerata: expunere la cantitati mai mari pe o durata de 5 15 ani.

        difuza: in care se produc depuneri masive alveolare sub 5 ani de expunere.

Siliciul este singura pulbere (alaturi de betonit) care poate leza macrofagul care l-a fagocitat.

Leziunile anatomapatologice sunt:

        nodulul silicotic;

        fibroza interstitiala;

Tulburarile functionale apar mai tarziu, dupa ce imaginile radiologice sunt bine vizibile.

Clinic:

        mult timp nu se evidentiaza decat o tuse cu expectoratie, considerata de bolnav, care de obicei este si fumator, ca un fenomen obisnuit pentru un fumator.

        Mai tarziu, dispneea de efort incepe sa alarmeze bolnavul, dar in acest moment imaginea radiologica arata mari si intinse leziuni.

Silicoza prezinta o mare varietate de forme anatomapatologice, iar pe alta parte se asociaza deseori cu elemente de bronsita cronica" class="text">bronsita cronica sau emfizem pulmonar. De aceea datele publicate asupra functiei respiratorii la silicotici este contradictorie. Aglomerarile de praf de siliciu se dispun de obicei peribronhiolar, determinand pertrubari ale distributiei aerului, iar mai apoi obstructii ale cailor periferice. Fibrozele intinse tind sa reduca dimensiunile pulmonare, in timp ce fenomenele obstructive conduc la marirea spatiilor aeriene. Conglomeratele de noduli determina restrictie dar in acelasi timp si obstructie prin distorsia si compresia cailor mari aeriene.

2. PNEUMOCONIOZE

CU OBSTRUCTIA CAILOR MICI

Antracoza si bisinoza sunt principalele tipuri de pneumoconioze cu obstructia cailor mici.

PNEUMOCONIOZA MINERILOR DE CARBUNE

(ANTRACOZA)

Definitie: Antracoza, este acumulare de praf complex de carbune in plaman si reactiile consecutive prezentei pulberilor.

Pneumoconioza minerilor de carbune se clasifica in doua forme:

        Simpla, reprezentata prin mici opacitati constituite din mansoane (macule) de macrofage ce au fagocitat praful de carbune si s-au agregat in jurul bronhiolelor.

        Complicata ( fibroza masiva progresiva - FMP), maculele formand noduli masivi, procesul fibrotic se extinde obstruand bronhiolele, iar vasele sunt invadate de fibroblasti formand o endarterita obliteranta cu tromboze locale afectand perfuzia si conducand la hipertensiuni arteriala pulmonara (HAP) si cord pulmonar cronic (CPC).

Antracoza simpla. Caracteristicile sunt tulburarile functionale determinate de obstructia cailor mici:

        Creste volumul rezidual (VR);

        Creste volumul de inchidere closing volume;

        VEMS, ca si raportul VEMS x 100/CV, pot fi normale;

        Schimbul gazos nu este afectat.

Sindromul obstructiv distal din antracoza simpla este datorat ingustarii bronhiolelor si nu scaderii reculului elastic.

Antracoza complicata. Distributia aerului este afectata, gazele sanguine semneaza diagnosticul de insuficienta respiratorie" class="text">insuficienta respiratorie hipoxemica si hipercapnica, se instaleaza cord pulmonar cronic (CPC). Desigur la acesti bolnavi dispneea este evidenta, capacitatea lor de efort fiind foarte scazuta.