Astmul bronsic - tratament kinetoterapeutic

ASTMUL BRONSIC

Definitie: boala cronica cu crize paroxistice de dispnee (de obstructie bronhica), care dispar spontan sau la un bronhodilatator.In cazurile grave revenirea la normal a diametrului lumenului bronsic nu este niciodata completa.Pentru evitarea confuziei cu alte dispnei recurente, se mai precizeaza ca in astmul bronsic obstructia tranzitorie est 525h76f e data de :

        Reactia imunologica la un antigen

        De efort sau emotii

       

De o iritatie a mucoasei, de catre un factor sau o doza care in mod normal nu determina obstructie bronsica.

Micsorarea lumenului bronsic se datoreaza unui proces complex in care se implica in proportii variate 3 categorii de factori si anume:

1.inflamatia caracterizata prin edem al peretelui si cresterea secretiilor mucoase in lumenul bronsic.

2.spasmul musculaturii netede a bronhiilor

3.hiperreactivitatea bronsica, la un numar variat de stimuli(caracter innascut).

Elemente de baza:

        crize de dispnee expiratorie insotita de wheezing

        expectoratie seromucoasa perlata

        expir prelungit

Clasificarea clinico-etiologica:

1.     astmul extrinsec alergic, atopic, mostenit prin alergeni la tineri pana la 35 ani

2.     astmul intrinsec non-alergic, cu rol principal infectia.

Etiologia: boala heterogena.Clinic etiologia patogenica este data de:

A.   Factorii alergeni:

1.     astmul alergic extrinsec. Are ca declansator trigger-ul (mecanismul imunologic), e la persoanele atopice.

Atopia este o baza genetica, mostenita.

Factorii alergici ce provoaca accese de astm sunt:

        praf de camera

        continutul excrementelor

        polenul cu aparitie sezoniera

        porii de mucegai (fungi)

        alergeni domestici pisica, caine, cal, etc.

        alimente, bautura, medicamente

2.     astmul intrinsec are o baza imunologica minima, debuteaza dupa 35 ani, fara istoric alergic. Factorii declansatori sunt infectii ale cailor respiratorii.

3.     astmul mixt astmul extrinsec in timp devine mixt (factor declansator este infectia)

B.   Factorul genetic prezent in determinarea atopiei si reactivitatii bronsice.

C.   Factorii infectiosi virali, bacterii, microplasme (dau forme intrinseci).

D.   Factirii ocupationali mecanismele alergice sau nealergice sunt determinate de iritabilitatea bronsica:veterinari, laboranti, fermieri, industria de detergenti, vopsitori, materiale plastice, mediu medicamentos.

E.    Efortul fizic caracteristic pentru astmatici criza apare dupa incetarea efortului fizic la 5 10 min. , nu in timpul efortului (in timpul efortului criza poate aparea la bolnavul cardiac si pulmonar).

F.    Factorii psihologici pot exacerba simptomele astmului sau pot declansa criza.

G.   Alti factori sunt:

        Poluarea atmosferei

        Refluxul gastroesofagian prin refluxul vagal

        Bolile sinusurilor nazale si vegetative.

Bronhoconstrictia. Spasmul bronsic este un alt element caracteristic crizei de astm si este responsabil de o parte din manifestarile clinice ale bolii.Se dezvolta brusc sau mai lent, cedeaza partial sau total sub actiunea tratamentului .

Caile aerine inferioare sunt inervate predominant parasimpatic si eliberarea de acetilcolina are efect bronhoconstrictor, asociat cu cresterea secretiei de mucus.

Astmul se prezinta sub 3 aspecte principale:

A.   astmul cu accese intermitente

B.   astmul cronic

C.   starea de rau asmatic.

A.   Astmul cu accese intermitente, in forma tipica prezinta dispnee paroxistica , iar la tineri poate apare forma alergica ce se instaleaza in zeci de minute.

Caracteristici ale crizei:

       Dispnee paroxistica de tip expirator care survine recidivat pe fondul unei evolutii cronice

       Senzatia de sufocare care se instaleaza brusc, obligand bolnavul sa ia pozitia de ortopnee

Criza apare:

        Deseori noapte (tonus vagal) creste hiperreactivitatea bronsica, scad catecolaminele

        La expuneri de alergrni specifici, infectii respiratorii, stres, emotii psihice, efort

        Uneori apare sub forma minima de scurta durata sau dupa efort, alteori poate exista pauze asimptomatice saptamani sau chiar luni.

Factorii favorizanti: microclimatul anotimpul umed, aer poluat.

Fazele crizei de astm:

1.     faza dispneica intensa poate dura 1 2 ore

2.     faza catorala cand bolnavul incepe sa tuseasca si sa expectoreze o sputa mucoasa, grisata (sputa perlata).

3.     faza umeda a astmului, zeci de minute cu tuse productiva, si terminarea accesului progresiv.

B.   Astmul cronic: este o obstructie respiratorie severa, progresiva. Se intalneste mai frecvent dupa 40 50 ani.

       Prezinta istorie veche

       Dispnee de efort

       Dispnee minima in repaus

       Accesele de astm sunt severe

       Cedeaza greu la bronhodilatatoare si/sau corticoizi, pacientii sunt corticodependenti

       Este greu de diferentiat de bronsita cronica obstructiva si de astmul neinfectat.

C.   Starea de rau asmatic (astm acut grav): este o forma speciala complicata a astmului bronsic, o urgenta medicala. Are durata minima 24 de ore, nu raspunde la bronhodilatatoare administrate corect si pot apare fenomene de insuficienta pulmonara garva cu encefalopatie hipoxica: obnubilare, stupor, coma, cianoza extrema, transpiratii, tremor, colaps. Se pot instala fenomene de cord pulmonar acut.

D.   Astmul de tip alergic poate fi precedat de:

       alte manifestari alergice ale cailor aerine: ex. Rinita la adulti

       sau manifstari extra respiratorii la copii, la sugar de ex. urticarie, eczeme.

Ca tipuri de astm alergic mai putem aminti:

        astm indus de aspirina: polipoza nazala, este precedat de rinita cronica cu multi ani. Nu raspunde la cortizon.

        Astmul in sindromul Churge-Strauss = vasculita alergica

        Aspergiloza bronhopulmonara alergica este data de aspergilus fumigatus.

Diagnosticul diferential al astmului se face fata de boli cu dispnee si wheezing.Nu orice astm este si astm bronsic. Insuficienta ventriculara stanga de exemplu da o forma de astm cardiac.

Evolutie si complicatii

Astmul bronsic este o afectiune cronica cu evolutie imprevizibila. Vindecarea este rara, posibila eventual in astmul profesional si ce infantil.

Astmul cu accese intermitente se trateaza doar in timpul crizelor frecvente, in cazul crizelor rare nu se trateaza. Folosirea cortizonului abuziv determina aparitia complicatiilor: pneumotorax spontan, pneumomediastinul sau crize severe, evoluand cronic pana la cord pulmonar cronic.

Tratamentul

Obiectivele terapiei sunt trei:

1.controlul manifestarilor acute (criza)

2. prevenirea exacerbarilor

3.mentinera fuctiilor pulomare cat mai aproape de normal

Se aplica:

A.   educarea si informarea bolnavului

B.   controlul mediului si triggerilor asmatici (actioneaza conjugat cu factorii etiopatogeni ce induc astmul)

C.   tratamentul farmacologic

D.   imunoterapie.

Tratamentul farmacologic:

1.     medicatie bronhodilatatoare

2.     medicatie antiinflamatoare

3.     alternative terapeutice.

KINETOTERAPIA OBIECTIVE

        scaderea costului ventilatiei si tonifierea musculaturii respiratorii

        ameliorarea distributiei intrapulmonare a aerului

        egalizarea rapoartelor V/Q

        corectarea schimburilor gazoase si a gazelor de sange

        readaptare la efort

        reinspectia socio-profesionala

        indepartarea factorilor organici, functionali si psihici, ce sunt sau pot deveni factori de intretinere sau agrave a deficitului functional respirator

        corectarea tuturor conditiilor de habitat de munca, a deprinderilor, a tuturor influentelor exterioare ce reprezinta conjucturi determinate sau agravate pentru evolutia bolii. In aceasta categorie intra:

o       fumatul

o       tipul muncii

o       regimul de viata

o       alimentatia

o       prevenirea bolilor intercurete mai ales a virozelor

o       evitarea alergenilor.

ALGORITM DE ABORDARE KINETICA

In faza de criza:

        posturare intr-o postura relaxanta si facilitatoare a respiratiei cat mai adecvata

        dezobstructie bronsica prin drenaj adaptat

        relaxarea musculatorii expiratorii, facilitarea expectoratiei, reducerea tusei iritative

        cresterea circulatiei pulmonare prin masajul reflex al tesutuli conjunctiv sau masajul segmentar pe zonele C3-C8, D1-D9 si zonele intercostale 6-9

        controlul si coordonarea respiratiei - inspirari lente, profunde cu apnee scurta postinspiratorie, expiruri prelungite, fara efort, aerul dirijat printre buzele stranse. Miscarile abdomenului (respiratia diafragmatica) vor fi amplificate.

Pentru efecte spasmolitice si antiinflamatorii bronhice (edem congestie - secretie) se pot utiliza urmatorarele procedee fizice:

        ultrasunet aplicat paravertebral intre D1-D10 (0.2 W/cm² 3 minute + 3 minute), intercostal spatiile 6-7 si 7-8 (0.4 W/cm² cate 2 minute pe fiecare hemitorace si subclavicular (0.2 W/cm² cate 30 de secunde stanga/dreapta)

        bai ascendente Haufe pe membre superioare si/sau inferioare

        proceduri calde : cataplasma, unde scurte, impachetari la trunchi, etc

Intre crize:

        invatarea si utilizarea unor elemente sau metode de relaxare

        invatarea si utilizarea unor posturi

o       relaxante si facilitatoare ale respiratiei din decubit, asezat si ortostatism

o       de drenaj bronhic

        invatarea drenajuli si autodrenajului

        invatarea unei tuse corecte

        invatarea unor modalitati de reeducare a respiratiei

        invatarea unor programe de exercitii pentru corectarea diferitelor deficite musculo-scheletale

        invatarea unor modalitati de crestere a capacitatii de efort.