eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


IGIENA

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » GHID MEDICAL » igiena

Norme tehnice privind efectuarea sterilizarii si pastrarea sterilitatii obiectelor si materialelor sanitare


Norme tehnice privind efectuarea sterilizarii si pastrarea sterilitatii obiectelor si materialelor sanitare



1.     1.   PREGATIREA  INSTRUMENTELOR SI A MATERIALELOR PENTRU STERILIZARE


1.1.Curatirea minutioasa prin:

1.1.1.     1.1.1.înmuierea timp de 8-l5 minute

* în apa rece sau apa cu adaos de amoniac sau carbonat de sodiu în concentratie de 1-2%;

* seringile folosite la injectii cu substante uleioase se degreseaza cu neofalina.

1.1.2.     1.1.2.spalare cu apa calduta si carbonat de sodiu 1-2%

1.1.3.     1.1.3.clatirea abundenta

1.2. Aranjarea truselor si pachetelor pentru sterilizare trebuie sa asigure:

*  patrunderea uniforma a agentului sterilizant în interiorul truselor si pachetelor (evitarea presarii materialelor moi în recipientele utilizate);

*  evitarea degradarii materialelor;

*  evitarea posibilitatilor de contaminare a continutului trusei, în momentul scoaterii din aparat si în continuare.

1.3.Precautii generale. Pregatirea instrumentelor si materialelor pentru sterilizat se face în spatii bine precizate. Periile, recipientele si alte ustensile utilizate la curatire se spala si se decontamineaza cu solutii clorigene sau prin fierbere.


2.     2.   MIJLOACE CURENTE SI MODUL DE STERILIZARE

Sterilizarea la autoclave si etuve (cuptoare cu aer cald) se efectueaza numai de catre persoane instruite de SIAM, FIRAM, ACIRAM, cu respectarea tuturor prevederilor cuprinse în sectiunea tehnica a fiecarui aparat.

Presiunile, temperaturile si timpul de sterilizare reprezinta valori de siguranta pentru eficacitatea sterilizarii, în functie de aparat.


2.1.Sterilizarea la autoclave

Autoclavele pot fi folosite pentru sterilizarea materialelor textile, a instrumentelor, seringilor, obiectelor de sticla, materialelor de cauciuc si a altor materiale care nu se deterioreaza prin tratamentul termic respectiv.

Personalul care efectueaza sterilizarea la autoclav trebuie sa asigure:

*  deschiderea colierelor casoletelor si orificiilor cutiilor cu manusi înainte de introducerea în autoclav si închiderea lor imediata, la scoatere;

*  respectarea timpilor ciclului de sterilizare (încalzire, purjare, sterilizare, uscare) potrivit sectiunilor tehnice a fiecarui aparat, a performantelor reale ale aparatului si fiecarui tip de încarcatura.

Pentru a se asigura o buna circulatie a aburului în timpul sterilizarii este recomandabil ca seringile si cutiile cu instrumente sau materiale de cauciuc sa fie în autoclav pe rafturi sau în navete de sârma.

Pentru asigurarea unei bune evacuari a aerului din autoclav, dupa terminarea timpului de încalzire, se va urmari realizarea corecta a tuturor purjarilor conform indicatiilor din sectiunea tehnica a fiecarui aparat. Se va atrage atentia ca purjarile la autoclavul (vertical) cu pereti dubli se efectueaza prin robinetul montat la baza autoclavului, pâna la iesirea aburului în jet continuu, fara picaturi.


2.2.Sterilizarea la etuve (cuptoare cu aer cald - pupinele) se efectueaza la temperatura de 1800C, timp de o ora de la atingerea acestei temperaturi sau 1600C timp de 2 ore.

Ciclul complet al unei sterilizari are trei timpi:

*  încalzirea la temperatura indicata pentru sterilizare;

*  mentinerea temperaturii realizate în tot timpul indicat pentru sterilizare;

*  racirea aparatului.

În timpul ciclului de sterilizare este interzis sa se deschida aparatul la temperaturi peste 800C.

Sterilizarea la etuve se foloseste pentru obiecte metalice sau de sticla.

Personalul care efectueaza sterilizarea la cuptorul cu aer cald trebuie sa asigure asezarea materialelor astfel încât aerul sa circule usor între obiecte, respectând urile delimitate prin rafturi. Este interzisa scoaterea rafturilor.


2.3.Sterilizarea apei pentru spalare chirurgicala, se efectueaza în autoclave pentru sterilizarea apei, potrivit instructiunilor de utilizare din sectiunea tehnica a acestora, la o presiune de sterilizare de 1,5kgf/cm2 si un timp de sterilizare de 30 de minute.

Conductele pentru aducerea apei sterile de la autoclave la spalatorie trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

a)     a)   distanta maxima de la autoclav la punctul de distributie nu va depasi 20m;

b)     b)   sunt admise numai conducte fara mufe;

c)      c)   eliminarea oricarei posibilitati de contaminare a apei sterile prin stagnarea în sistemul de distributie (cu interzicerea coturilor în forma de “U” sub nivelul conductei);

d)     d)   apa sterila pentru spalarea chirurgicala se prepara în ziua utilizarii ei.

2.4.Sterilizarea cu trioximetilen

Pentru sonde care nu pot fi autoclavate, utilizate în urologie, si pentru cistoscoape se recomanda sterilizarea cu trioximetilen în etuve Janet metalice, în urmatoarele conditii:

*  asigurarea umiditatii necesare actiunii formaldehidei prin introducerea a 3-5ml apa pe un tampon de vata;

* asigurarea unei temperaturi de 600C prin introducerea cutiei Janet într-o etuva ITM de 100 dm3.

În aceste conditii, timpul maxim de sterilizare este de 31/2 h.

Dupa efectuarea sterilizarii, formolul din cutie se neutralizeaza prin introducerea pe acelasi tampon de vata a unei cantitati de 2 ml amoiniac 5% cu un timp de contact de 30 minute.

Obiectele astfel sterilizate, înainte de a fi utilizate, se spala de reziduuri prin 5 clatiri în apa sterila.

2.5.Decontaminarea prin fierbere prelungita a seringilor, a unor instrumente de mica chirurgie si a unor materiale de cauciuc.

În situatia când unitatea nu dispune de aparatura de sterilizare, cu aprobarea centrului sanitaro-antiepidemic, se pot admite, ca metode de decontaminare, fierberea seringilor, a instrumentelor de mica chirurgie, a unor materiale de cauciuc etc. timp de minimum 30 minute.

Se pot utiliza fie fierbatoare electrice, fie cutii de instrumente pentru care se foloseste sursa exterioara de caldura, reglând astfel aceasta sursa încât fierberea sa se poata efectua pe toata perioada timpului recomandat.

Conditii de eficacitate

Pregatirea instrumentelor si materialelor potrivit indicatiilor de la pct.1;

*  Dupa aranjarea materialelor, se toarna apa suficienta pentru a acoperi în întregime instrumentele sau materialele pe toata durata fierberii, se aseaza capacul usor întredeschis (înclinat) si se da drumul la sursa de caldura; apa folosita trebuie sa îndeplineasca conditiile de potabilitate;

* Timpul de fierbere se calculeaza din momentul când apa da în clocot si trebuie sa fie de minimum 30 minute;

* Dupa fierbere, cutia, având capacul întredeschis, se scurge astfel încât apa sa se evacueze într-o singura directie pentru a nu contamina interiorul dupa ce a atins marginile recipientului; apoi se închide capacul printr-o miscare de translatie.

*  Trusele astfel pregatite pot fi utilizate timp de 2 ore, daca ramân acoperite si daca extragerea instrumentelor s-a facut cu respectarea tehnicilor aseptice.


3.     3.   MENTINEREA STERILITATII SI RESPECTAREA NORMELOR DE TEHNICA ASEPTICA

Pentru mentinerea sterilitatii obiectelor si materialelor sterilizate este necesar sa se asigure etanseitatea containerelor cu sterile, pastrarea acestora pâna la distributie în depozite de sterile sau în locurile cu aceasta destinatie, în dulapuri închise întretinute în perfecta stare de curatenie. În aceste locuri este interzisa depozitarea sau pastrarea altor materiale.

Durata de valabilitate a sterilelor este de 24 ore de la sterilizare, cu conditia mentinerii containerului închis.

Imediat dupa sterilizare, pe cutii, caserole sau alte tipuri de ambalaje se aplica banderola de hârtie (care se rupe cu ocazia deschiderii, înainte de folosire). Banderola va cuprinde urmatoarele date:

*  ziua si ora sterilizarii;

*  continutul ambalajului;

*  aparatul la care s-a sterilizat si numarul ciclului din tura respectiva;

*  indicativul persoanei care a sterilizat.

Aceste date se înscriu în registrul tipizat pentru evidentierea activitatii statiei de sterilizare.


1.     4.   METODE DE AUTOCONTROL A EFICIENTEI STERILIZARII

4.1.Aprecierea calitatii curatirii instrumentelor

*  stergerea acestora cu o compresa curata (uscata sau umectata cu alcool etilic 70%) încarcata pe o pensa adecvata. Compresa utilizata trebuie sa ramâna complet curata.

4.2.Aprecierea functionarii aparatelor

* testul cu glucoza si citrat de sodiu pentru controlul sterilizarii la autoclav

*  testul cu acid benzoic indica temperatura atinsa la un moment dat si în locul din autoclav în care a fost plasat testul.


5. STERILITATEA - NORME

5.1.Controlul microbiologic al personalului sanitar

Controlul tegumentelor

*  pâna la 40 germeni/mâna

* nu se admit: coci enteropatogeni, Proteus, Stafilococ patogen, alti germeni patogeni

Exudat nazal, faringian


5.2. Controlul sterilizarii

Bacteriologic:

Stearotest 120 (suspensie limpede violet)

*  dupa sterilizare, incubare la 560C, 24h

*  citire

*  mentinut aspectul (culoare, transparenta) = sterilizare corecta

*  virajul în galben = sterilizare sub parametrii optimi

* virajul în roscat pâna la galben = depasita temperatura de 1200C


5.3. Controlul sterilitatii materialelor

* prin stergere cu un tampon steril îmbibat în apa peptonata 1%;

* introduse în eprubete (de 180/18mm sau 220/20mm) ce contin 10-l5ml mediu 1 (I.C.), respectiv mediu 2 (I.C.).


5.4. Controlul apei sterile

*  însamântarea directa a 5-l0ml într-un balon cu gura larga continând 20-50ml mediu 1 (I.C.)


5.5.  Aeromicroflora

*  pentru fiecare încapere se folosesc doua grupe de cutii Petri cu diametrul de 10cm cuprinzând o placa cu geloza nutritiva 2% si o placa cu geloza-sânge 5-l0%

*  expunere: o grupa de placi se expune în mijlocul încaperii, la înaltimea unei mese; a doua grupa se expune într-un colt al încaperii, la înaltimea unei mese (60cm de la podea)

* numar necesar de placi: 1 placa Petri la 10 m3 aer si nu mai putin de 5 placi într-o încapere

* expunerea se face cu deschiderea în jos timp de 5, 10, 15 minute

*  examinarea probelor: dupa termostatare la 370C,  24h


Denumirea spatiilor controlate

Limite maxime admise:

(numar total de germeni (NTG)/m3)

La 10-l5 min. dupa efectuarea curateniei

În timpul lucrului

A.     A.  Laboratoare de solutii perfuzabile, depozit de sterile, biberonarii, saloane prematuri

200

300

B.     B.  Sali de operatie, sali de nasteri, saloane nou-nascuti

300

600

C.     C.  Saloane de copii < 1 an, sali de alaptare, saloane ATI

500

1000




Influenta factorilor fizici


Factorii Fizici sunt urmatorii :

- Umiditatea;
- Ultrasunetele;
- Temperatura;
- Presiunea osmotica;
- Presiunea externa;
- Energia radianta;
- Electricitatea;
- Concetratia de oxygen;

Influenta temperaturii:
Microorganismele se dezvolta la temperaturi diferite,
Fmicrobiene corespunzandu-i o zona de temperatura, definita prin :
- Temperaturi minime
- Temperaturi optime
- Temperaturi maxime

Zona de temparatura specifica unui microorganism este rezultatul adaptarii la mediu
Temparatura optima este temperatura la care dezvoltarea unei specii microbiene se face in cele mai bune conditii ( rata spacifica de crestere este maxima).
Temperatura minima este temeratura cea mai scazuta la care mai poate rezista un microorganism ( sub valoarea minima, cresterea microorganismelor este oprita)
Temperatura maxima este temperatura cea mai ridicata la care o specie se dezvolta ( peste valoarea maxima, se produce un efect letal asupra microorganismelor) .

Temperaturile mai mici decat temperatura minima au efect microbiostatic
Temperaturile mai mari decat temperatura maxima au efect microbicid.
Actiunea diferitelor temperaturi asupra microorganismelor este redata in urmatorul tabel :

Bacteriile patogene se dezvolta bine la temperatura organismului uman si animal
Dupa temperatura optima de dezvoltare, microorganismele se pot imparti astfel :

Microorganismele psihorofile prezinta sisteme enzimatice active la temperature scazute. Microorganismele termofile sintetizeaza enzime stabile si active la temperaturi ridicate si sunt mai pretioase nutritiv, necesitand prezenta factorilor de crestere in mediu.

Aplicatii ale influentei caldurii asupra microorganismelor
-cultivarea microorganismelor folosite in prepararea produselor farmaceutice, alimentare, a biopreparator, a porduselor de biosinteza- se face la temperatura optima ficarei specii microbiene.
-conservarea prin frig a materiilor prime, a produselor alimentare, vaccinurilor etc.:
-refrigerarea – t =0÷4˚C
-congelarea – t =-l5÷35˚C

Frigul are effect microbiostatic.
La congelare, apa libera si o parte din apa legata de compusi celulari se transforma in cristale de gheata, creste concentratia in enzime, ceea ce produce un soc osmotic, care duce la modificari ireversibile in conformatia macromoleculara si perneabilitatea membranei celulare. In acest proces sunt distruse o parte din celulele microbiene, ceea ce reprezinta un mediu favorabil pentru cresterea celulelor supravietuitoare. In cazul congelarii lente(3-72 h), apa migreaza din celula microbiana in exterior, se formeaza cristale mari de gheata, care rup membranele celulare, distrugand celulele.

Congelarea rapida produce cristale mici intracelulare si extracelulare, care produc distrugeri mai mari ale celulelor microbiene, decat congelarea lenta.

Bacteriile sferice sunt mai rezistente la congelare decat cele cilindrice Sporii bacterieni, toxinele, bacteriile ce produc toxiinfectii alimentare rezista la congelare.

Conservarea cu ajutorul temperaturii supramaximale :
- Fierberea
- Pasteurizarea- t < 100˚C- mor microorganismele vegetative.
- Sterilizarea- t>100˚C- mor microorganismele vegetative si sporii
- Tindalizarea consta in 2-3 pasteurizari repetate,alternante cu perioade de termostatare, in care sporii germineaza si sunt distrusi la o noua pasteurizare.

Caldura are efect microbicid prin: denaturarea ireversibila a proteinelor celulare, inactivarea enzimelor si acumularea de produse toxice de metabolism.

Se aplica conservarea unor produse alimentare industriale, farmateutice, pentru sterilizare vaselor si unstensilelor de laborator, a mediilor de cultura etc.

Inactivarea termica a celulelor microbiene este dependenta de raportul temperatura/timp, timpul necesar inactivarii se reduce la cat creste temperatura ( se produce moartea fiziologica prin inactivarea celulelor)

VALORI MINIME DE TEMPERATURA PENTRU CRESTEREA BACTERIILOR

Rezistenta termica a microorganismelor

Influenta umiditatii:
APA are rol essential in hranirea microorganismelor si in desfasurarea noemala a transformarilor enzimatice, metabolice microbiene.

Scaderea umiditatii mediuluii in care se dezvolta microorganismele are efect microbiostatic asupra lor.

Necesarul de apa este propriul fiecarei grupe de microorganisme : bacteriile (forme vegetative) au nevoie de minimum 30% umiditate, drojdiile si mucegaiurile, de minimum 10% ; spori bacterini sunt mai rezistenti la scaderea umiditatii.

Aplicatii ale influentei umiditaii asupra microorganimelor

Deshidratarea are efect microbiostatic, conservant.
Conservarea prin deshidratare a materiilor prime animale si vegetale, a furajelor, alimentelor, produselor farmateutice, industriale etc. prin:
- Zvantare
- Deshidratare cu ajutorul caldurii

Pentru asigurarea conservabilitatii in timp, produsele deshidratate se ambaleaza ermetic, in materiile impermeabile.

Influenta presiunii osmotice
Presiunea osmotica se manifesta la nivelul unei membrane semipermeabile, care separa doua solutii cu concentratii diferite si care permite trecerea moleculelor solventului prin membrana.

Din punct de vedere fizico-chimic, celulele microbiene pot fi considerate ca solutii ale diferitelor substante, separate de mediul in care traiesc printr-o membrana semipermeabila(membrana celulara), care permite schimburile celula-mediu si la nivelul careia se manifesta presiunea osmotica.
 

NOTA IMPORTANTA: ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.

   Daca referatele nu sunt de ajuns, va recomandam ina de download gratuit, unde veti gasi prezentari PowerPoint, programe executabile, programe pentru bacalaureat, teze nationale, etc. 







METODE FIZICE

o      CALDURA

UMEDA

Autoclavarea= vapori de apa sub presiune (120 grd. C / 1 atm. / 30 minute

Fierberea = nu distruge sporii

Pasteurizare = supunerea substratului la o temperature inferioara punctului de fierbere – nu distruge sporii

Tindalizarea = o pasteurizare repetata – distruge sporii

USCATA

Aer cald (cuptorul Pasteur/etuva/poupinel= mai multe denumiri ale aparatului) 180grd. C / 1 ora

Flambarea = trecere rapida prin flacara – pentru obiecte sticla/metal

Incandescenta (arderea la rosu) – pentru ansa bacteriologica

Incinerarea (arderea completa) – textile contaminate etc.

o      FILTRAREA = metoda foloseste filtre cu pori cu diametru f. Mic (pana la 0.19 microni) ce pot retine microorganismele din gaze si lichide

o      ULTRASUNETELE =(200 KHz)

o      RADIATII

Ionizante = X, gamma

Neionizante = ultraviolete


METODE CHIMICE – putini agenti chimici omoara si sporii

o      ANTISEPTICE – sunt folosite pentru substrat viu = tegumente/ mucuoase

o      DEZINFECTANTE – pentru substrat inert (podele/mese/ etc.)



TINDALIZÁRE, tindalizari, s.f. Procedeu de sterilizare prin încalziri la temperaturi între 600-800C si raciri succesive. – Dupa fr. tyndallisation.
Sursa: DEX '98

tindalizáre s. f., g.-d. art. tindalizarii; pl. tindalizari
Sursa: Dictionar ortografic

TINDALIZÁRE s.f. (Med.) Metoda de sterilizare printr-o serie de încalziri si de raciri succesive; tindalizatie. [< tindaliza].
Sursa: DN

TINDALIZÁRE s. f. sterilizare a alimentelor prin încalzire repetata la 60-70 0C si raciri succesive. (dupa fr. tyndallisation)
Sursa: MDN





Alte materiale medicale despre: IGIENA

in masura posibilitatilor, consumati plantele in stare proaspata. Din cele colectate, dramuind cantitatile, o parte va trebui pastrata. Pentru aceas [...]
                                                                                                                                                       [...]
IGIENA PIELII SI A PIELII CAPULUI Murdaria este o cauza importanta a dezvoltarii afectiunilor parazitare sau microbiene. In general, orice afecti [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre igiena

    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile