Sint foarte riate ca aspect, care Sn cursul evolutiei, dupa o perioada de timp, se pot transforma In cancere epiteliale. Din multiplele clasificari existente, o redam pe cea etiopatogenica, care imparte dermatozele precanceroase in :
I. Dermatoze precanceroase provocate de agenti fizici Keratozele senile sau keratoame senile descrise in modulul

dermatozelor cu vegetatii.

Boala marinarilor imbraca acelasi aspect si evolutie ca si keratozele senile, cu mentiunea ca ea survine la tineri navigatori, tarani, expusi permanent la intemperii si raze solare.
Xerodenna pigraentosum

descrisa la dermatoze atrofice.
Cheilita keratozica aclinica cronica a buzei inferioare apare la pescari, agricultori supusi actiunii prelungite a razelor solare, pe semimucoasa buzoi inferioare, sub forma unei inflamatii cronice, insotita de ingrosare keratozica, descuamatie, fisuri superficiale sin-gerinde, cruste galbui-brune. Dupa un anumit timp, in partea laterala a buzei se formeaza un nodul, care ulcereaza, marcind transformarea in epiteliom.
Radio si radiumdermitele

descrise la dermatoze erozive si ulceroase.

II. Dermatoze precanceroase provocate de agenti chimici Keratozele de gudron apar la actiunea produsilor rezultati din
distilarea huilei (cancerul scrotal al asfaltatorilor) sau din rafinarea petrolului brut (la muncitorii petrolisti, din industria hirtici gudronate, de impregnare a traverselor), sub forma unei piele uscate, pigmentate , cu leziuni keratozice perifoliculare, verucozitati, cu localizare pe miini, gambe si scrot.
Keratozele arsenicale mai rar intilnite astazi, survin la muncitorii din sectoarele palariilor, hirtiei, insecticidelor, sub forma de placarde eritomato-keratozice, care se exuicereaza transformindu-se in epitelioame spinocelulare.

III. Dermatoze precanceroase provocate de iritatii cronice
Leucoplazia se caracterizeaza prin placi albe, sidefii, bine delimitate, neregulate, cu suprafata neteda, localizata mai ales la partea anterioara a mucoasei jugale, sub forma unui triunghi, cu punct de plecare din unghiul comisural. Se mai poate intilni pe limba, buze, vul, gland. Procesul keratozic acopera toata suprafata leziunii, ueexistind insule de mucoasa roza in masa alba, ca in lichen. Leucoplazia poate sa descuameze, sa devina hiperkeratozica, verucoasa. Histopatologic se noteaza prezenta straturilor cornos si granulos, care in mod normal lipsesc si infiltrat dermlc de celule rotunde. Leucoplazia este provocata de iritatii cronice (tutun, proteze, carii dentare, curenti electrogalnici), infectie sifilitica. Indurarea, erodarea, ulcerarea leucoplaziei anunta un epiteliom spi-nocelular. Tratamentul recomanda suprimarea iritatiilor, electrocoa-gulare, crioterapie, Chaoul.

IV. Dermatoze precanceroase de origine congenitala.
Nevii sint displazii cutanate circumscrise de origine embrionara, obserti rar la nastere, care apar in primele zile sau ani (nevi precod), sau la virsta adulta (nevi tardivi), cu evolutie lenta si Sn general benigna. Nevii dupa structura lor histologica se impart in: nevi nevocelulaii caracterizati prin proliferare de celule nevice Unna susceptibili de a degenera in melanoame maligne si nevi ne nevoceluiari (nevi simpli), care nu contin celule nevice Unna si exclud riscul transformarii in melanom malign.

Aspecte clinice

Lentigo, graunti de frumusete, este o pata mica, rotunda, a sau usor reliefata, de culoare bruna, negricioasa, de obicei mai multe la numar, localizate Sn orice teritoriu cutanat, fara nici un fel de ordine.
Lentiginoza periorificiala cu polipoza (Sindrom Peutz-Jeghers) asociaza lentiginoza, aparuta mai ales pe semimucoasa buzelor, in jurul narinelor si ochilor cu polipoza a intestinului subtire recunoscuta uneori destul de tardiv la virsta adulta. Afectiunea are caracter ereditar, transmiterea facindu-se In dominanta nelegata de sex. Intr-un anumit numar de cazuri se produce degenerescenta maligna a pollpozei.
Maladie Sutton este constituita din nevi lenticulari pigmentati inconjurati de un halou acromic bine delimitat, care apar in a doua copilarie sau la virsta adulta; sint multipli si se localizeaza pe toracele posterior, git si in evolutia lor au perioade de extensie, silitate si de regresiune.

Nevii tuberosi, rari la copil, apar obisnuit la adulti, unici sau multipli, se localizeaza mai ales pe fata, sub forma unor ridicaturi, de marimea unor boabe de mazare, uneori mai mari, de culoare alb-roz sau galbui, avind uneori cite puncte pigmentate. Au suprafata neteda, consistenta renitenta si sint adesea pilosi. Sint nevi riermici si degenerescenta lor este exceptionala.
Nevii pigmentari de culoare bruna sau neagra sint susceptibili de transformare maligna, mai ales cind proliferarea nevocelulara afecteaza zona de jonctiune dermoepidermica. Nevii acromici care au aceeasi structura histologica au aceeasi posibilitate de degenerescenta. Nevii pigmentari exista de la nastere, pot apare si pe parcursul vietii, se localizeaza in orice teritoriu cutanat, in numar riabil. Ei sint de mai multe feluri:
nevi lenticulari sint i sau reliefati, cu abundenta de celule nevice in imagini histologice;
nevi moluscilormi, sint o rietate de nev lenticular, reliefat, de volum mare, pigmentat, separat printr-un sant, care ii slringe baza. Suprafata sa este mamelotiata, muriforma, rar veru-coasa;
nev In placara apare ca o pata bruna sau neagra de citi centimetrii in diametru, cu suprafata neteda sau mamelonata, acoperita adesea de fire de par,-
nev in masa, gigant este o distrofie monstroasa aparuta la nastere, sub forma unui placard intins, de culoare brun inchis, punctat cu pete negre, cu suprafata neregulata, verucoasa si ve-getantS in unele teritorii. Degenerescenta acestor nevi Sn masa este considerata ca foarte rara.
Evolutia nevilor pigmentari este in majoritatea cazurilor benigna j ei sint susceptibili de a degenera in melanoame maligne. Nevii pilosi nu degenereaza practic niciodata. Transformarea maligna este exceptionala inainte de pubertate, in afara de mela-noamele maligne foarte precoce.
La originea cancerizarii se gasesc o serie de factori favori-zanti: traumatismele accidentale si terapeutice, iritatiile repetate (grataj, frecatura vestmintelor). Transformarea maligna trebuie suspectata cind un nev creste brusc, culoarea lui devine mai inchisa, se inconjoara de un halou eritematos, se infiltreaza in profunzime, devine dureros, singereaza sau ulcereaza, aceste doua somne din urma constituind deja prezenta unui melanom malign.
Indicatiile unui tratament de indepartarea nevilor pot fi de ordin profilactic, pentru a preveni aparitia unui melanom malign sau in scop estetic, perioada optimala situindu-se inainte de pubertate. Trebuie combatuta . conceplia ca trebuie suprimati toti nevii sub pretextul unei posibile transformari. Electrocoagularea este metoda cea mai buna do tratament, facindu-se larg si profund, cu o margine de siguranta de 310 mm, fara anestezie locala sau regionala.
Nevii albastri, obserti la nastere sau mai curind la virsta adulta, sub forma unei leziuni unice, bine delimitate, lenticulare cu diametru de 3S mm, de culoare albastra inchisa, se localizeaza pe fata, pe dosul miinilor; cel mai adesea nevul albastru este reliefat, de consistenta ferma, cu suprafata neteda, mai rar numai sub forma unei pete. Culoarea albastra este datorita localizarii profunde a pigmentului melanic, celulele proliferative incarcate de melanina fiind situate in zonele inferioare ale dermei si au un aspect fuziform, considerate ca melanocite fuziforme. Transformarea maligna este admisa cu rezerve, iar tratamentul se face prin electrocoagulare.
Petele mongolice sint o rietate clinica si histologica a nevilor albastrii, cu localizare in regiunea secrata, aparuti de la nastere, cu existenta tranzitorie, disparind spre 37 ani. Semnalati la japonezi si mongoli, nu au insa nici o legatura cu mongolismul, pot !i inrilniti, rar, si la rasa alba.
Nevul Ota (fusco-caeruleus), mai frecvent la asiatici, dar in-tilnit si la europeni, apare sub forma unei pete albastrui, dispusa pe teritoriul trigemenului, periorbitar, cu interesarea in 50% a cazurilor a sclerotlcei. Structura histologica este asemanatoare nevilor albastri si petelor mongolice ; evolutia este sila, uneori extensi fara sa degenereze. Tratamentul se face cu doze mari de vitamina C pentru a atenua pigmentatia si crioterapia.
Melanoza Dubreuilh reprezinta o rietate de nev nevo-celu-iar jonctional, cu aparitie tardi, de obicei dupa 40 ani, mai ales la femei, localizat la fata (frunte, timple, obraz), mai rar pe ta sau fata dorsala a miinilor, sub forma unui placard brun, cu puncte negricioase si cu zone acromice, cu suprafata neteda sau mamelo-nata, uneori keratozica; aparitia de ulceratii crustoase ne orienteaza spre degenerescenta maligna. Transformarea maligna ar surveni intr-un procentaj mare, dupa unii de 100% din cazurile localizate la te si miini si 20% la cele dispuse pe fata. Tratamentul se face prin electrocoagulare sau radioterapie. S-au citat cazuri de melanoza Dubreuilh care au disparut dupa aplicatii de selina salicilata 2%.
Melanomul Spilz, juvenil sau prepubertar, este un nev cu celule fuziforme, aparut inainte de pubertate, de obicei unic, pe. fata, b forma unei ridicaturi nodulare, rotunde sau olare, de marimea unui bob de mazare sau alune, de culoare roza sau gri, citeo-data net pigmentat. Are suprafata neteda, rareori mamelonata, consistenta ferma ; la vitropresiune apare o culoare galbuie pseudolu-poida sau de culoarea ardeziei. Acest melanom poate dispare saj se transforma, dupa pubertate, lntr-un nev banal. Tratamentul recomanda distrugerea prin electrocoagulare.
Nevii nevocelulari acromjci sint reprezentati de mici formatiunii emisferice si sesile, adesea piloase, diferentiindu-se de nevii tuberosi pigmentati doar prin culoarea alba, alb-roza, sau roz-viola-cee, structura histologica fiind asemanatoare. Din aceasta cauza trebuie procedat cu aceeasi prudenta ca si in nevii pigmentari, cu toate ca acesti nevi nu degenereaza decit exceptional, iar cei pi-losi niciodata.
Exista si nevi acromici. i sau nodulari, de talie mica, cu activitate jonctionala, susceptibili de degenerare, localizati mai ales pe te, mlini, organe genitale.
Nevii ne nevo-celulari (nevi simpli) sint distrofii cutanate circumscrise, adesea congenitale, care nu contin celule nevice Unna si in care riscul de transformare in melanom malign este exclus.
Nevi verucosi, nevi epidermici hiperkeratozici, sint formatiuni de intindere riabila, cu suprafata acoperita de vegetatii ke-ratozice, gri, uscate, dure, separate de santuri. La membre nevii verucosi iau adesea un aspect in strii sau in benzi (nev liniar sau nev zoniform). Nevii acestia apar in prima copilarie sau exista de la nastere stationari toata viata.
Nev epidermic verucos inflamator liniar, dermatoza descrisa recent, apare la sexul feminin, de la nastere sau in primele saso luni, sau in a doua copilarie, localizata pe coapsa sau fese, liniar sau grupate in benzi late, sub forma de elemente eritematoase, usor reliefate, discret scuamoase, psoriaziforme si pruriginoase. Persista indefinit, imaginea histologica este putin specifica, iar tratamentul putin eficient constind din crioterapie, corticoterapie locala, acid retinoic local.
Nevi sebacei, nefamiliali, apar la nastere sau mai tirziu, localizati aproape exclusiv pe cap, sub forma unei mici placi, cu contur neregulat, uneori alungita in bandeleta, de culoare galbuie pseudo-xantomatoasa; este neteda, usor reliefata, alteori boselata, ferma sau pastoasa, mobila pe uri subiacente. Obisnuit suprafata este formata din mici noduli grupati si separati de santuri superficiale si citeodata presarata de orificii glandulare dilatate. Placa este alopecica, acoperita uneori de scuamo-cruste sau un depozit verucos. Se poate transforma in epiteliom basocelular, de aceea este preferabil de a se interveni prin electrocoagulare sau ablatie chirurgicala inainte de virsta adulta.
Nevi comedonieni apar sub forma unor zone sau benzi, in caro se gasesc grupate comedoane mari, negre, inserate sau proeminente, pielea dintre aceste comedoane fiind normala sau pigmentata presarata cu graunti de milium, cicatrice, kiste foliculare supurate.
Nevomatoza bazocelulara, genodermatoza, cu transmitere dominanta aulosomica, interesind ambele sexe, apare inainte de 40 ani, mai ales in jurul virstei de 5 ani, pe fata, sub forma unor ridicaturi mici, rotunde, de culoarea pielii, translucide, uneori roze sau pigmentate; sint in numar de zeci si chiar sute, unele ombi-Ucate. Mai rar se intilnesc dispuse pe ceafa, trunchi si alte parti tegumentare. Structura histologica este apropiata de cea a epite-liomului bazocelular. Se pot transforma In epitelioame bazocelu-lare, motiv pentru care se recomanda eleectrocoagularea sau extirparea chirurgicala a elementelor mai mari.
NeI lipomatosi pot fi superticiall, caracterizati prin mai multe leziuni papulonodulare, grupate in regiunea fesiera, unilateral, cu aspect cerebriform, de culoare normala sau galben palid, aparuti in primii 20 ani de viata, mai ales la sexul feminin; nevul lipo-malos polidistroiic asociaza la nevi lipomatosi sau angiolipomatosi alte distrofii: malformatii osoase (sindactilii, absenta unui deget), maladie Recklinghausen etc.; nevui llpomalis nodular solitar este o mica tumora unica, ferma, care apare la adult, pe cap, brat.
Neurofibromatoza Recklinghausen, afectiune ereditara, cu transmitere dominanta, citeodata recesi, este constituita din pete pigmentare, tumori cutanate si subcutanate; apare uneori la nastere, obisnuit in copilarie, petele pigmentare precedind tumorile. Tumorile cutanate sint fibroame moluscum, de diferite marimi, sesile sau pediculate, de culoarea pielii, roze sau mai inchise. Majoritatea formatiunilor sint flasce, ca golite de continut sub o piele ridata. Tumorile profunde, subcutanate sau sub aponevrotice trebuie cautate prin palpare pe fata interna a bratelor sau fata anterioara a antebratelor; sint noduli rotunzi sau fuziformi bine delimitati, de marimea unor boabe de mazare-cireasa, find de origine nervoasa, dispuse de-a lungul unui traiect nervos. Nervii periferici se gasesc la originea tumorilor cutanate descrise; pot exista neurinoame pe trunchiurile mari nervoase (sciatic); nervii cranieni pot fi sediul unor neurinoame; un deficit intelectual poate fi intilnit cu perturbari ale traseelor electroencefalografice. Manifestari viscerale pot fi depistate prin examinari radiologice toracice si digestive (neurinoame mediastinale, tumori digestive cu hematemeza, me-lena si lou de ulcer sau de cancer). Evolutia in general este benigna, formele grave fiind relativ rare, transformarea maligna sur-venind in 520% din cazuri, dupa autori, la tumorile subcutanate mai voluminoase. Tratamentul indica ablatia precoce si larga a tumorilor mari.

V. Dermatoze precanceroase de cauze neprecizate

1. Maladia et, intllnita exclusiv aproape la femei la menopauza, apare la mamelon prin cite cruste sau vegetatii cornoase, aderente, uscate sau usor zemuinde, sau sub forma unei eroziuni, leziuni care in cite luni se transforma intr-un placard rosu ecze-matiform, ce cuprinde areola mamara si o depaseste. Se deosebeste de eczema prin: contur bine delimitat, fara elemente izolate in- vecinatate, existenta unui burelet periferic, usor reliefat, prin-tr-o coloratie rosie vie, suprafata usor papilomatoasa, singerare usoara, fina induratie, retractia mamelonului, care este un semn tardiv de mare loare, unilateralitatea leziunilor si evolutie cronica. Afectiunea evolueaza curind sau mai tardiv spro un cancer profund al glandei mamare, relet prin palpare, mamografie sau xerografie si termografie, cu aparitia do metastaze ganglionare si viscerale. Tratamentul indicat este extirparea totala a mamelei (Haldstadt) cu cvidare a ganglionilor regionali.
Exista cazuri de maladie et extramamara: maladia et vulra, perianala, inghino-pubiana. In aceste cazuri existenta unui cancer profund este ipotetica, iar tratamentul se face prin electro-coagulare sau exereza in masa.
2. Maladia Bowen, afectiune rara, cu localizare pe tegument sau mucoasele genitala si bucala, apare la adultii tineri sau ba-trini. Pe tegument este compusa din placi discoide, infiltrate, e sau reliefate, lenticulare sau in placarde cu margini curbe de culoare roza i suprafata uneori deprimata in centru, neregulata papilomatoasa, este acoperita de scuamocruste sau verucozitati. Se mai pot intilni leziuni de aspect psoriaziform, eczematiform. Leziunile descrise pot ramine stationare . cit timp, apoi brusc se ul-cereaza, devin vegetante marcind trecerea spre un cancer ulcero-vegetant de tip spinocelular, cu propagare rapida la ganglioni si viscere.
Localizarea maladiei Bowen pe mucoase realizeaza eritropla-7.ia Queyrat, exprimata printr-o placa rosie, rotunda sau eliptica,unica, bine delimitata, neteda, lucioasa, catifelata, cu localizare pe gland, teaca interna a preputului, labiile mari si mici. Erodarea, ulcerarea leziunii traduce transformarea in epiteliom spinocelular.
Tratamentul maladiei Bowen se face prin electrocoagulare radio sau radiumterapie.
Dermatozele precanceroase din acest ultim modul, adica maladiile et si Bowen sint considerate astazi aderate cancere cutanate si sint autori care le incadreaza in tumori maligne de origine epiteliala.