Afectiune intilnita la adulti, mult mai rar la copii, cu localizare pe membrele inferioare, pe fetele de extensie, do o maniera inegala. Debuteaza cu pete rosii-olacee, cianotice insotite de o infiltratie pastoasa, uneori nodulara, iar dupa o evolutie de citeva luni sau ani urmeaza atrofia, cu piele subtiata, incretita, plicaturata, laxa, cu o mobilitate anormala. Epiderma este neteda, stralucitoare, uneori usor scuamoasa. Pielea se lasa plisata usor, revenind foarte lent in tiparul ei din cauza pierderii elasticitatii. Consecinta a acestei atrofii este zibilitatea retelei venoase, semn foarte evocator al acestei afectiuni. Pielea este uscata, pigmentata sau acromica, cu secretiile sebacee si sudoripara diminuate, perii rariti; la procesul atrofie participa derma si hipo-dermul si uneori chiar si scheletul osos. In etiologia acestei afectiuni, denumita si acrodermatita cronica atrofianta (datorita localizarii, evolutiei si atrofiei marcate), au fost incriminati: frigul, temperatura ridicata, traumatismele, iar recent natura infectieasa. fn context cu aceasta ultima teorie etiologica, rezultatele cele mai bune se obtin cu penicilina cristalina in doze de 1 200 000 u. pe zi timp de 2025 zile, tetraciclina, eritromicina, corticoterapie in doze mici 20 mg pe zi timp de 1520 zile, tamina E.