Prezent in toate epocile, in toate culturile si in toate paturile sociale, suicidul la copii si adolescenti este o preocupare majora pentru organismele de sanatate publica. Autorii irlandezi constata ca, in timp ce decesele datorate cancerului si accidentelor de circulatie scad in randul tinerilor, sinuciderile sunt in continua crestere. Conduita suicidara a adolescentilor reprezinta o problema de sanatate mintala, atat prin frecventa cat si prin gravitate, pentru ca tradeaza dificultati in organizarea personalitatii intr-o etapa cheie a vietii.
Adolescenta, varsta profundelor transformari psihice si fizice, prin labilitatea comportamentala determinata de modificarile survenite in biologic, transformarile emotionale si achizitiile pe cognitiv, se constituie ca o etapa cu risc suicidar crescut.
Substratul tulburarilor in adolescenta este reprezentat de explozia hormonala. In psihic, are loc identificarea sexuala, precum si definitivarea procesului de silizare a identitatii personale cu varianta "Crizei de identitate", moment de mare vulnerabilitate psihica ce poate conduce la comportamente disadaptative. Esecul tentativelor de adaptare se reflecta in adoptarea comportamentului autolitic. Actul suicidar este cel mai adesea un mijloc de a scapa de o tensiune insuporila si mai putin implinirea unei veriile dorinte de a muri. Este adesea un mod de evitare a situatiei de dependenta, un mod de a ramane propriul stapan sau poate fi expresia unei dorinte de afirmare a sinelui si de a scapa de ceea ce este resimtit ca influenta dominatoare.
Adolescentul sinucigas se dezvolta intr-un mediu psihosocial cu grave perturbari structurale si relationale cu carente psiho-afective.
Cu toate acestea, este greu de silit un raport precis intre perturbarile mediului socio-familial si frecventa suicidului, pentru ca nu prezenta singura a acestor tulburari duce la suicid, ci mai ales modalitatea in care copilul sau adolescentul receptioneaza si integreaza aceste influente.
Sinuciderea este o forma ambivalenta de autopedepsire si heteropedepsire, in sensul ca adolescentul in acest act isi pedepseste parintii, stiind ca astfel ii distruge sufleteste si, in acelasi timp se pedepseste pe sine pentru fapte de multe ori imaginare. Adler a emis ideea ca sinuciderea la adolescenti este o forma de hipercompensare fata de sentimentul de inferioritate. Adolescentul recurge la sinucidere pentru a demonstra lumii importanta si valoarea lui si a arata anturajului cat pierde prin disparitia sa.
Suicidul are o pondere usor mai mare in mediul urban. Conuratia factorilor implicati in determinismul suicidar la adolescenti oscileaza intre consecintele inadapta-rii sociale si aspectele psihopatologice specifice varstei cu variatii individuale. Rata sinuciderilor la adolescenti indica faptul ca multi tineri adopta retragerea ca modalitate de a face fata conditiilor stresante ale vietii sociale. Aceste aspecte constituie un semnal de alarma pentru intreaga societate. Dupa unele statistici, suicidul la copii este o a doua cauza de mortalitate dupa accidentele de circulatie.

Ideatia suicidara la adolescenti
"Unui numar de 468 de adolescenti li s-au aplicat: Suicidal Ideation Questionnaire - W.M. Reynolds; Reynolds Adolescent Depression Scale, - W.M. Reynolds; Youth Seif Report -l991- Profile - T. M. Achenbach. Evaluarea ratei suicidului pe un esantion semnificativ arata ca adolescentii prezinta o rata anuala de 0-l,78/ 100.000 de locuitori, de 37,72 mai mica decat la adult. De remarcat ca varsta de 13 ani concentreaza 50% din cazuri, iar al doilea varf (17,64%) apare la varsta de 17 ani. Predomina la fete (59,9%) pentru elevii claselor VI-VII si la baieti 53, 84% in cazul elevilor de liceu, aceasta in ciuda binecunoscutei incidente semnificativ mai mari a tentativelor de suicid la fete decat la baieti. Ideea suicidara este dublata de simptome depresive la 67,35% la fete si 32,5% la baieti. Parintii trebuie sa fie mai atenti la nelinistile existentiale ale copiilor lor care trebuie observate in timp util-preventiv."
(Mihaela Irina Mataranga, ata Medicala, nr. 47 din 24 IX. 2006, Bucuresti.)