Auscultatia: sunetele pulmonare: raluri uscate si umede, zgomote

Auscultatia

Sunetele pulmonare normale

Cand ascultam respiratia normala inspirul reprezinta aproximativ 1/3 al ciclului respirator si expiratia 2/3. Este mai usor sa auzim zgomotele pulmonare in inspir in timp ce zgomotele din expir se aud mai greu. Intensitatea zgomotelor respiratorii depinde de localizarea auscultatiei si de conformatie precum si de masa corporala: sunt mai tari atunci cand caile respiratorii mari sunt mai apropiate de ureche printr-un perete toracic subtire, mai ales la pacientii slabi, decat la obezi. Sunt mai intense la copii decat la adulti.

Se recomanda bolnavului sa respire amplu cu gura deschisa.

Suflul laringo-traheal

Se aude normal de ambele parti ale sternului in primul si al doilea spatiu intercostal, intre scapule si la varfurile pulmonare, fiind produs de trecerea aerului la nivel glotic. In a 323e48d ceste zone zgomotele expiratorii se aud mai clar. Frecventa zgomotelor este mai inalta si mai intensa. Zgomotele bronchoculare se aud pe toata suprafata pulmonara la persoanele slabe si la copii.

Zgomotele respiratorii bronhoculare = murmurul cular

Este un zgomot de intensitate mica, tonalitate profunda, dulce, mai lung in inspir si mai scurt in expir produs prin intrarea si iesirea aerului din alveolele pulmonare. Partea finala a expirului nu se aude in mod fiziologic. Pate fi in mod fiziologic mai aspru la copii.

Sunetele pulmonare anormale

Modificari ale suflului laringo-traheal

• Transmiterea in alte zone de condensare pulmonara cu bronsie libera (pneumonii) se numeste = suflul tubar. Sunt mai intense decat zgomotele respiratorii normale.
• Respiratia suflanta varianta intermediara de suflu tubar atenuat.
• Suflul pleuretic varianta a suflului tubar transmis in zone de condensare pulmonara cu bronsie libera si lichid pleural in cantitate medie, mare.
• In zone de condensare pericavitara suflul tubar devine suflu cavernos sau cavitar (cand suflam in mainile facute caus).
• Suflul amforic sau cavernos suflu tubar cu caracter metalic audibil in inspir si expir caracteristic in pneumotorax care comunica cu arborele bronsic (cavitatea pleurala functioneaza ca o cutie de rezonanta). Poate sa apara in zone cu cavitati pulmonare mai mari de 6cm (caverne TBC).

Modificari ale murmurului cular

• Diminua in reducerea ventilatie pulmonare (respiratii superficiale) sau aparitia unor obstacole intre parenchimul pulmonar si peretele toracic (emfizem pulmonar, atelectazie, obezitate)
• Este abolit (absent) in pleurezii, pneumotorax.
• Este mai aspru in bronsite cronice, fibroze pulmonare murmur cular innasprit.
• In BPOC se modifica raportul insir expir cu alungirea expirului expir prelungit.
• Expir prelungit si suierator wheezing caracteristic crizei de astm bronsic. Mai apare in bronsitele acute si cronice cu bronhospasm, emfizemul pulmonar obstructiv.

Modificarea transmiterii vocii

In mod normal vocea nu se transmite clar la peretele toracic.

         Bronhofonia este intensificarea transmiterii vocii astfel ca la auscultatie silabele si cuvintele pot fi clar identificate. Este caracteristica pneumoniilor si este echivalentul unui suflu tubar.

         Pectorilocvia afona transmiterea intensificata a vocii soptite. Apare in pneumonii mai mici.

         Egofonia transmitere intensificata dar deformata a vocii. Apare in revarsatele lichidiene mari.

         Vocea si tusea amforica transmiterea vocii amplificate cu caracter metalic, muzical. Semn constant de pneumotorax.

Zgomote supraadaugate

Ralurile sunt zgomote patologice date de circulatia aerului in caile aeriene: fenomene

turbionare sau prin conflict intre coloane de aer si secretii.

Raluri uscate

• Raluri ronflante (ronfler a sforai) zgomote de tonalitate joasa, care apar in inspir si expir, cu origine in brontiile mari fie prin mobilizarea unor secretii aderente (cand dispar dupa tuse), fie prin ingustarea neregulata a peretelui bronsiilor mari (neinfluentate de tuse).
• Ralurile sibilante raluri muzicale uscate, cu originea in bronsiile mici, prezente in inspir si expir, uneori numai in expir (BPOC). Apar prin ingustarea bronsiilor mici in: astm bronsic, bronsite acute sau conice. Daca ingustarea este prin secretii dispar dupa tuse.

Raluri umede

Bronsice

• Raluri subcrepitante se aud in inspir si expir si se modifica dupa tuse: se pot amplifica sau pot sa dispara. Se intalnesc in bronsite acute, cronice, BPOC, astmul bronsic, staza pulmonara din insuficienta ventriculara stg.

Dupa calibrul bronsiilor pot fi:

• Groase raluri buloase
• Mijlocii
• Fine
• Cracmetul umed - este o varianta a ralului subcrepitant care apare dupa tuse, la sfarsitul inspirului. Apare caracteristic in sindromul cavitar (TBC, abces polmonar).
• Cracmetul uscat tot in sindromul cavitar. Apare dupa tuse, la sfarsitul inspirului, inconstant (timbrul se poate reproduce gatand cu unghia policelui marginea unui incisiv). Apare in regiunea apicala in TBC cavitar.

Ralurile alveolare

• Raluri crepitante de invazie sau uscate: raluri fine care apar la sfarsitul unui inspir profund. Apar la debutul unei pneumonii; pot distribuite in jurul suflului tubar. Mecanismul este decolarea secretiilor alveolare aderente. Se inmultesc dupa tuse si seamana cu frecarea unei mese de par intre degete. Mai apar prin deplisarea alveolelor atelectatice (colabate) din zonele bazale (compresiune data de lichidul de ascita, sau dupa clinostatism prelungit), sunt fine, rare si dispar la primele respiratii mai ample (adanci).

- de intoarcere - dupa fluidificarea exudatului alveolar si aparitie sputei ralurile devin mai gros, umed, si ocupa tot inspirul. Mai apar in faza de constituire a abcesului pulmonar si in bronhopneumonii.

Ralurile pleurale

Frecatura pleurala zgomote supraadaugate uscate, superficiale, prezente in ambii timpi ai respiratiei, uneori cu componenta palpatorie. Pot fi fine (confundabile cu ralul crepitant) sau groase. Seaman cu mersul pe zapada. Apar in afectiuni inflamatorii pleurale sau la limita superioara a colectiilor pleurale, pahipleurite sa.