a) Agentul etiologic este un protozoar de dimensiuni microscopice (1020 microni), cunoscut sub numele de Giardia sau de Lamblia (Giardia intestinalis, sin. Lamblia intestinalis, sin. Giardia-Lamblia), din clasa flagelatelor. Parazitul se prezinta sub o forma vegetati, prezut cu 8 flageli (asa cum se intilneste in bila) si sub o forma chistica de rezistenta (infectioasa) asa cum se gaseste in scaune.
b) Repartitie geografica
frecventa. Boala este relativ frecventa si are un caracter de repartitie universala. Este mai des intilnita la copii decit la adulti si mai raspindita in regiunile calde decit in cele temperate. La noi, ca frecventa, se situeaza imediat dupa oxiuriaza.
c) Sursa de infectie. Omul parazitat (bolnav sau purtator sanatos) care elimina chisturile infectioase ale parazitului, o data cu dejectiile, constituie rezervorul de infectie al bolii.
d) Modul de transmitere. Se face direct (de la om la om), sau indirect prin alimentele (fructele, zarzaturile etc.) pe care au ajuns (prin muste, miini nespalate, vint, praf etc.) chisturile infectioase ale parazitului.
e) Calea de patrundere. Localizare. Infestarea se face pe cale digesti. Se localizeaza obisnuit in
duoden (uneori si jejun si ileon), dar si in caile biliare.
f) Durata perioadei de incubatie. Necunoscuta.
g) Simptomatologie. intr-o proportie de 2530% din cazuri, lambliaza este asimptomatica. Simptomele din celelalte cazuri sint insa din cele mai riate si complexe. Cum boala poate determina enterite, enterocolite, colecistite, diskinezii biliare, gastrite, duodenite etc, numeroase
tulburari pe care le intilnim in asemenea afectiuni gastro-intestinale sau hepato-biliare sint prezente si in lambliaza. Durerile abdominale generalizate sau localizate, accentuate sau mai putin accentuate, ritmate sau neritmate de alimentatie, ca si inapetenta, greturile, rsaturile, balonarile, intoleranta fata de alimente, regurgi-tatiile, pirozisul si tulburarile de tranzit intestinal pot intra izolate sau asociate in cortegiul simptomatic al acestei parazitoze. Lambliaza, prin tulburarile de malabsorbtie pe care le determina, poate sa fie cauza si a unor sin-droame celiace. Cazuri de lambliaza cu steatoree si de-nutritie au fost semnalate si printre adulti. Odata cu numeroase cazuri de colecistite date de o lambliaza, participarea ficatului rezulta din faptul ca la unii bolnavi parazitati s-au inregistrat icter, usoara hepatomegalie si probe de disproteinemie mai mult sau mai putin alterate. Desi parazitul nu ajunge in organe din afara aparatului digestiv, totusi unele manifestari extradigestive (bronsite, astm,
urticarie etc.) pot fi prezente si sint determinate prin mecanism toxico-alergic.
h) Durata perioadei de contagiozilate. Atit timp cit persoana parazitata elimina chisturile infectioase ale parazitului.I) Receptivitate
imunitate. Receptivitatea este generala, iar
imunitatea neprecizata.
j) Produse patologice ce se recolteaza in vederea dia-gnosticlui etiologic : materii fecale sau bila obtinuta prin tubaj duodenal.
k) Diagnostic si examenele de laborator necesare diagnosticului etiologic. Diagnosticul, in general, rezulta din datele clinice si unele particularitati epidemiologice, iar diagnosticul etiologic din examenele parazitologice repetate pentru identificarea chisturilor parazitului in materiile fecale sau din examenul microscopic al sedimentului de bila, in care pot fi identificate formele vegetative ale parazitului.
1) Tratamentul. Locul atebrinei este astazi luat de Metronidazol (sin. Flagyl), preparat, dupa cit se pare, lipsit de toxicitate si de d eficienta superioara. Se administreaza la adult 34 lete pe zi, timp de 10 zile, iar la copil pina la 0,05 g/kilocorp. in cazurile de rezistenta noi am preconizat tratamentul mixt cu Atebrina si Metronidazol, cu rezultate foarte bune. De asemenea, rezultate si mai bune s-au obtinut relativ mai recent cu preparatul Fasigyn.
m) Masuri de profilaxie si combatere. Depistarea si tratarea celor parazitati. Construirea de closete igienice, utilizarea lor corecta si dezinfectia periodica a acestora. Dejectiile vor fi inactite inaintea utilizarii lor ca in-grasamint, iar alimentele vor fi puse la adapost de eventuala lor contaminare. Dezmustizare. Spalarea cu insistenta a
fructelor si zarzaturilor si intretinerea igienica a miinilor.
