Desi
diareea este luata de unii drept un simptom si nu ca o boala, totusi sint suficiente elemente care sa ne permita sa vorbim de
diaree ca de o entitate clinica.
Boala consta indeosebi din eliminarea de scaune frecvente, neformate, care, din cauza accelerarii tranzitului intestinal si a tulburarilor de
digestie si de absorbtie, contin resturi alimentare nedigerate.
Cauzele diareelor sint riate si multiple, de aci si impartirea lor in numeroase grupe. Asa de exemplu, o parte din diaree sint de origine extradigesti. Din categoria acestora fac parte diareele endocrine, nervoase, alergice, sau acelea din unele stari septicemice. Dintre bolile endocrine, boala Basedow, boala Addison si altele, evolueaza destul de frecvent si cu perioade de diaree. Diareele nervoase apar brusc, determinate de un stres nervos si dispar spontan fara nici un tratament. Nu sint rare, nici diareele alergice, declansate, asa cum am mentionat, de sensibilizarea
intestinului fata de unele alimente (capsuni, lapte, oua etc). In sfirsit, sint cunoscute si diareele care apar in unele stari septicemice ca si acelea care insotesc starile de uremie.
O parte mai mare o formeaza insa diareele de origine digesti. Dintre acestea, unele sint de origine gastrica, pancreatica sau hepatica, in timp ce celelalte sint de origine intestinala. Diareea gastrogena este diareea care apare in boli insotite de anaciditate (stomac operat,
gastrita atrofica etc.) ; diareea pancreatogena survine la bolnavii cu pancreatita cronica, iar diareea he-patogena la bolnavii cu
insuficienta hepatica.
Un loc si mai important revine insa diareelor asa-zise de origine intestinala. in categoria acestora intra diareele infectioase (bacteriene, virale, parazitare sau micotice), diareele toxico-medicamentoase (care apar in intoxicatiile cu plumb, arsenic, mercur etc. sau dupa administrarea in exces de antibiotice sau purgative), diareele din
cancerul intestinal, diareele din rezectiile gastrice sau intestinale s.a.
Din cauza acestei origini diferite si a mecanismelor particulare prin care se produc, scaunele diareice se pot prezenta sub aspecte riate. Diareea nu este intotdeau-una sinonima cu un numar sporit de scaune. Uneori 34 scaune, pe care le elimina bolnavul, pot sa fie urmarea ecuarii fractionate a unor materii fecale normale, tot asa dupa cum sintem obligati sa ne gindim la o diaree, chiar daca bolnavul are un singur scaun, dar care este lichid sau semilichid si contine resturi alimentare. Sub aspectul formei si al consistentei sint bine cunoscute scaunele
lichide sau semilichide pe care le intilnim in diferite diaree. in general, in diareele date de leziuni ale intestinului subtire, scaunele sint mai gelatinoase, semi-fluide, in timp ce in cele de origine cecala sau colonica, scaunele apar mai bogate in mucus, aderind de peretii selor. Scaunele diareice, lichide sau semilichide sint necolorate, transparente. in diareele de origine hepato-biliara sint galbui-verzui, in
febra tifoida sint verzui, in
holera sint albe-cenusii si asa mai departe. Mirosul scaunelor diareice este in general slab. Un miros rinced il au scaunele din diareele pancreatice, iar un miros putrid, respingator, il au scaunele diareice din unele procese canceroase de colon. Caracterul important al scaunelor diareice il reprezinta faptul ca in mod frecvent contin resturi alimentare nedigerate, pe care un examen de laborator (prin controlul digestiei) il confirma.
Tratamentul diareelor reclama, se intelege, in primul rind un
regim alimentar corespunzator, care in primele zile trebuie respectat cu strictete. Ca si in cazul entero-colitelor, nu se putea trece la un regim obisnuit decit dupa o reala normalizare a scaunelor. Pe de alta parte, este nevoie sa se faca toate investigatiile, pentru ca pe linga tratamentul diareei respective (cu sulfamide, pansamente, antispastice etc.) medicul sa depisteze si sa trateze si boala de baza, prezenta.In profilaxia bolii trebuie sa se tina seama de cauzele multiple care duc la aparitia acesteia si sa respectam cu strictete toate regulile de
igiena alimentara sau de igiena individuala si colecti.
