eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Hipertensiunea arteriala

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » BOLI » bolile cardiovasculare » hipertensiunea arteriala

Generalitati


In primul moment, nu-mi venea sa cred ochilor. Colegul meu de an si de facultate, care in timpul studiilor era sanatatea intruchipata, facand parte din loturile nationale de inot si polo, un ginecolog excelent, acum, la cincizeci si unu de ani, este purtat intr-un carucior, fiind paralizat de partea dreapta, si abia mai poate pronunta cate cuvinte. Cu mai multe luni in urma, a suferit o hemiplegie, iar specialistii spun ca sansele unei ameliorari semnificative sunt extrem de mici.

Ceea ce colegul meu considera doar o hipertensiune arteriala inofensi, careia nu-i acorda o atentie deosebita, deoarece nu-i producea nici o neplacere, motiv pentru care nici n-o trata serios, si-a aratat aderata gravitate. Masi hemoragie cerebrala s-a datorat unei hipertensiuni neglijate, afectiune care nu degeaba e numita adesea ucigasul tacut\". Zilnic, hipertensiunea arteriala produce mii de victime, fara nici o avertizare prealabila, fara nici un simptom care sa determine luarea unor masuri.

Aproximativ 50% dintre decesele din tarile industriale si 65-70% dintre cele din Romania se datoreaza bolilor cardiosculare, in special infarctului miocardic, insuficientei cardiace, accidentelor sculare cerebrale si insuficientei renale. Dintre toti factorii de risc cardiosculari, pe primul se situeaza obezitatea si hipertensiunea arteriala, foarte probabil, cei mai de temut ucigasi ai secolului XXI.
Afectand 25% din populatia adulta a tarilor industrializate, hipertensiunea arteriala constituie principalul motiv de prezentare la medic si cel mai important factor de risc trail si eviil pentru accidentele sculare cerebrale, infarctul miocardic, insuficienta cardiaca, arteriopatia periferica, anevrismul disecant de aorta si insufi-
cienta renala cronica.

Pana in anul 2025, procentul persoanelor care sufera de hipertensiune arteriala creste de la 25% la 30%. Se apreciaza ca persoanele care au o tensiune arteriala normala la rsta de 55 de ani, in urmatorii 25 de ani vor suferi de hipertensiune arteriala in proportie de 90%. {J Am Coli Card 2003; 41,2 supl 244A)In raportul Organizatiei Mondiale a Sanatatii pe anul 2002 se arata ca, pe mondial, 62% dintre bolile cerebrosculare si
49% dintre cardiopatiile ischemice se datoreaza hipertensiunii arteriale.

Peste 75% dintre bolile cardiosculare - principala cauza de deces pe glob - se datoreaza fumatului, hipertensiunii arteriale si colesterolemiei crescute.
In randurile populatiei din Europa, hipertensiunea arteriala se intalneste mai frecvent decat in America de Nord. Dupa datele comunicate de Institutul Robert Koch din Berlin, privind frecventa
hipertensiunii arteriale in sase tari europene, in Canada si SUA, reiese ca Germania se situeaza pe primul loc. in grupa de rsta 35-64 ani, in Germania, 55 de persoane din 100 au prezentat lori ale tensiunii mai mari de 140/90 mmHg; in Anglia, 36 din 100, iar in
SUA, 26 din 100 (JAMA 2003; 289:2363-2369).

Consecintele reies, printre altele, si din frecventa accidentelor sculare cerebrale: in
Germania, mortalitatea prin accidente sculare cerebrale este de 42 la 100.000 locuitori pe an, in timp ce in SUA, 27. O explicatie, cel putin partiala, ar putea fi faptul ca, in timp ce in SUA, dintre 100 de bolnavi hipertensivi, 53 se trateaza inclusiv cu medicamente,in Germania, numai 26. Si inca ce foarte important: dintre 100 de europeni care urmeaza un tratament hipotensor, numai la 8 se gasesc cifre sub 140/90, in timp ce in America de Nord, lorile recomandate se intalnesc la 17. Presedintele Asociatiei Germane de Hipertensiune afirma ca cel mult 15% dintre hipertensivi prezinta
lori accepile ale tensiunii.
In ura 1 este reprezentat conceptul triunghiului vicios\" al obezitatii, hipertensiunii si bolilor cardiosculare. Obezitatea si hipertensiunea predispun la boli cardiosculare, dar sagetile ar putea fi indreptate si in sens invers. De exemplu, bolile cardiosculare slabesc inima, il obosesc pe bolnav, ducand la inactivitate si la crestere in greutate. De asemenea, leziunile legate de bolile cardiosculare altereaza functiile endoteliale, sculare si renale, agrand hipertensiunea, in plus, obezitatea poate duce direct la hipertensiune.

Ca si obezitatea, hipertensiunea arteriala poate fi considerata o boala a civilizatiei moderne.
Ea nu se intalneste in randurile asa-numitelor populatii primitive, de exemplu la indienii Yanomamo, din nordul Braziliei. Si mai interesant este faptul ca tensiunea arteriala nu pare sa creasca cu rsta, asa cum arata studiile efectuate printre bosimanii din Botswana sau populatia Amonda, din zona Amazonului brazilian. Cand aceste populatii primitive\" adopta un stil de viata apusean, le creste tensiunea arteriala si creste in mod dramatic frecventa obezitatii si a hipertensiunii arteriale. Prelenta hipertensiunii e mai mare in zonele urbane decat in cele rurale, asa cum rezulta din obsertiile facute asupra diferitelor populatii din China, India sau Camerun. Stilul de viata sedentar, stresul orasului si obiceiurile alimentare nesanatoase joaca un rol major.

La fiecare contractie a inimii, aproximativ 50 ml de sange sunt aruncati in aorta, si acest sange in plus, fata de cantitatea deja existenta, produce o crestere a presiunii din artere, care reprezinta loarea tensiunii sistolice. Dupa fiecare contractie, inima se odihneste pentru o fractiune de secunda, si in aceasta faza de odihna, de relaxare, presiunea din artere scade, loarea ei reprezentand tensiunea diastolica.

Arterele sunt organe musculare elastice, care se pot contracta si dilata. in mod normal, se afla intr-o stare de semicontractie. Pierderea elasticitatii, care poate fi de grade diferite, pana la o rigiditate a peretilor arteriali, ca si contractia excesi a acestor tuburi prin care circula sangele determina cresterea tensiunii arteriale.In decursul anilor, ca si in cazul altor parametri biologici (cum ar fi greutatea corporala normala, nevoile de proteine, lorile coleste-rolemiei etc), definitia hipertensiunii arteriale a suferit numeroase schimbari.

Valorile tensiunii arteriale se exprima in milimetri, care reprezinta inaltimea coloanei de mercur din tensiometru. Cand Scipione Ri-Rocci a publicat articolul sau despre o noua tehnica de masurare a presiunii arteriale, in anul 1896, nu putea anticipa faptul ca metoda introdusa de el fi folosita pe tot globul peste 100 de ani. Acum insa, datorita toxicitatii mercurului, de care Ri-Rocci nu era constient, exista tendinta ca aceste aparate sa nu se mai foloseasca, cel putin in Europa. Si termometrul cu mercur a fost inlocuit in multe tari. In Suedia si Olanda a fost interzisa folosirea lui in spitale. Dar disparea nu numai smomanometrul cu mercur, ci si redarea lorilor in milimetri de mercur. Se tinde sa se introduca drept unitate de masura kilopascalul.

Initial se considera ca, pentru un adult, cifra tensiunii arteriale sistolice trebuie sa fie 100 plus rsta persoanei respective si ca numai lorile mai mari necesita tratament. Aceasta formula se baza pe notiunea incorecta dupa care, cu inaintarea in rsta, presiunea arteriala este esentiala pentru mentinerea fluxului sangvin in arterele aterosclerotice, iar de aici si termenul de hipertensiune esentiala.

Mai tarziu, hipertensiunea a fost redefinita ca incepand de la 160/95 mmHg, indiferent de rsta, deoarece, peste aceste lori, riscul accidentelor sculare cerebrale sau al infarctului miocardic se
dubleaza, in atie cu riscul asociat cu lorile sub 120/80 mmHg.In prezent, tensiunea arteriala normala este definita ca and maxima (sistolica) sub 120 mmHg si minima (diastolica) sub 80 mmHg.
Cand cifrele sistolice sunt intre 120 si 139 mmHg si cele diastolice(minima) intre 80 si 89 mmHg, vorbim de prehipertensiune arteriala.

Chiar si cea mai mica crestere a lorilor tensionale creste riscul bolilor cardiosculare. Riscul persoanelor cu prehipertensiune de a dezvolta o hipertensiune arteriala este de doua ori mai mare decat al celor cu lori mai mici. incepand de la 115/75 mmHg, riscul cardioscular se dubleaza cu fiecare crestere de 20/10 mmHg.
Hipertensiunea arteriala stadiul 1 are maxima intre 140 si 159 si minima intre 90 si 99 mmHg.
Hipertensiunea arteriala stadiul 2 incepe cu maxima 160 si minima 100 mmHg.

Cand lorile sistolice si diastolice intra in categorii diferite, pentru clasificare se utiliza stadiul mai mare. Tensiunea sistolica prezice mai bine decat cea diastolica morbiditatea si mortalitatea cardiosculara.
Cu inaintarea in rsta, presiunea sistolica tinde sa creasca, iar cea diastolica sa scada. Cand presiunea sistolica este de 140 mmHg sau mai mult, iar diastolica sub 90 mmHg, vorbim de hipertensiune sistolica izolata (Circulation 2005;111:699-703).
Determinarea tensiunii arteriale constituie una dintre masuratorile cele mai importante din medicina clinica, si totusi, efectuata deficitar. Iar lucrul acesta se intampla din trei motive principale:

impreciziile metodei, desi unele ar putea fi evitate;
modificarile (riabilitatea) inerente ale presiunii arteriale;
tendinta tensiunii arteriale de a creste in prezenta medicului (asa-numitul efect al halatului alb\").
In mod ideal, ar trebui sa treaca 5 minute de la intrarea in cabinet pana la prima inregistrare, timp in care nu vorbi nici pacientul si nici persoana care inregistreaza tensiunea. Nu se fuma si nu se vor consuma bauturi alcoolice si cafea, cel putin 30 - 60 minute.

Pentru o inregistrare cat mai corecta, este de preferat ca pacientul sa fie asezat, cu spatele sprijinit de scaun si cu ambele picioare pe dusumea (nu picior peste picior). Manseta, cu sau fara aparat, trebuie sa fie la nivelul atriului drept. Cand inregistrarea se face in pozitie culcat, bratul trebuie asezat pe o perna, pentru a fi aproximativ la mijlocul distantei intre pat si osul stern. Daca aparatul se gaseste sub nivelul atriului drept, cifrele inregistrate vor fi mai mari. Daca bratul se gaseste deasupra inimii, cifrele inregistrate vor fi mai mici.

Decomprimarea mansetei cu o viteza prea mare, adica peste 2mmHg pe secunda, poate duce la o subestimare semnificati a presiunii sistolice, si la o supraestimare a celei diastolice.
De obicei, cand se ia tensiunea de mai multe ori, prima inregistrare e cea mai mare. Trebuie sa se faca cel putin doua inregistrari, la un interl de 1-3 minute, media fiind considerata ca reprezentand tensiunea persoanei respective.

La vizita initiala, tensiunea trebuie luata la ambele brate, iar daca exista deosebiri intre cele doua brate, se folosi mereu bratul cu lorile mai mari. De asemenea, se determina tensiunea si dupa 3-5 minute de stat in picioare, pentru a exclude o scadere pos-turala, in special la persoane in rsta si la cele cu diabet sau alte stari (de ex. boala Parkinson).

Daca exista aparate de incredere, cifrele obtinute la inregistrarile efectuate acasa sunt considerate ca and o loare prognostica mai buna decat cele obtinute in cabinetul medical. inregistrarea tensiunii arteriale timp de 24 ore, cu un aparat poril, ce permite continuarea activitatilor obisnuite, ofera o serie de informatii utile, mai ales in legatura cu lorile din cursul noptii.
De obicei, in timpul noptii, tensiunea arteriala scade cu cel putin 10%, in atie cu cifrele gasite in timpul zilei (faza de veghe). Persoanele cu hipertensiune arteriala la care lorile nu scad in timpul noptii prezinta un risc mai mare de morbiditate cardiosculara. (Circulation 2005;111:704-713)
In ciuda dolor stiintifice fara echivoc, ca tratarea hipertensiunii arteriale reduce intr-un mod simtitor morbiditatea si mortalitatea, afectiunea este netratata sau insuficient tratata la majoritatea persoanelor din toate tarile, inclusiv din cele cu sistemele de asistenta medicala cele mai ansate.
Tratamentul necorespunzator al hipertensiunii arteriale este factorul major care a contribuit in ultimul deceniu la cresterea frecventei accidentelor sculare cerebrale, a insuficientei cardiace, a insuficientei renale si la oprirea scaderii mortalitatii prin boala coronariana.







Alte materiale medicale despre: hipertensiunea arteriala

Cum simtim ca avem hipertensiune arteriala? Raspunsul trebuie dat de la bun inceput: de obicei, habar nu avem. Contrar unor legende, hipertensiunea ar [...]
Uneori, simpla echilibrare a unui regim de viata prea agitat poate sa readuca tensiunea arteriala la normal pentru un timp. Alteori, asociindu-se regi [...]
Daca a decis ca pacientul are hipertensiune arteriala sau daca doar il suspecteaza, vrand sa vada in ce masura hipertensiunea potentiala s-a asociat a [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre hipertensiunea arteriala

    Alte sectiuni

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile