Dermatozele alergice profesionale (dermatite de contact, eczema profesionala, eczema topica profesionala) sint afectiuni ale tegumentelor, produse ca efect al unei sensibilizari intirziate (tip IV Gell si Coombs) la una sau mai multe substante care actioneaza prin contact direct, ca urmare a exercitarii unei profesiuni*.
Numarul acestor imbolnaviri este mare, tinind seama ca dermatozele, in general, reprezinta afectiunea profesionala cea mai frecventa (5080o/o din total) (Corsico-2) si ca 20o/0 (Schwartz) pina la 50o/0 (Hu-riez) dintre ele recunosc un mecanism patogenic imunologic, restul fiind de tip ortoergic.
Procentul ridicat al dermatozelor din alergozele profesionale se da-toreste atit riscului crescut prin contact tegumentar, cit si circumstantelor favorabile pentru punerea diagnosticului: leziuni vizibile, usor de examinat clinic si anatomopatologic, posibilitatea de practicare si interpretare, fara dificultati, a testarilor alergologice.
Dermitele de contact se intilnesc cu precadere in constructii (der-matita de ciment), industria chimica, constructoare de masini (uleiuri, lichide de "racire"), la personalul medico-sanitar s.a. Agentii etiologici sint substante chimice (se cunosc pina in prezent peste 3 000 de compusi chimici alergizanti pentru tegumente) care actioneaza in majoritatea ca haptene, combinindu-se cu proteinele epidermului pentru a forma an-tigeni completi. Structura chimica le confera proprietati agresive: solu-bilitate in grasimi, actiune iritanta directa (primar ortoergica), modificare a pH tegumentar etc. Unele dintre ele, cu actiune alergizanta puternica, pot provoca sensibilizarea tegumentelor intacte (de exemplu, dinitroclorbenzenul). Cele mai multe insa: metale si sarurile lor (cromul

responsabil pentru dermita la ciment, nichel, cobalt, platina, cadmiul, compusi mercuriali), unele medicamente (antibiotice, clorproma-zina s.a.), formaldehida, rasinile epoxidice etc. actioneaza printr-un mecanism bistadial. Intr-un prim stadiu au loc modificari morfologice irita-tive (abraziuni, escoriatii) si functionale (alterarea mantalei lipoacide, a puterii de tamponare) tegumentare, fie ca rezultat al actiunii directe a substantei alergizante, fie ca rezultat al unor factori adjuvanti profesionali: agenti fizici, mecanici, chimici (substante caustice, degresante etc), neprofesionali sau constitutionali. Actionind pe tegumentele astfel pregatite, substanta antigenica duce secundar la aparitia dermatozei la locul de contact. Frecvent se constata fenomene de polisensibilizare, fie incrucisata, fie de grup.
Factorii constitutionali cutanati (pigmentatia, grosimea stratului cor-nos, secretia sebacee si sudorala), sexul si virsta intervin in favorizarea aparitiei eczemelor profesionale, in timp ce atopia pare a nu juca nici un rol.
Perioada de latenta

de la primul contact cu agentul cauzal pina la aparitia simptomelor

poate varia de la citeva zile pina la luni, in functie de natura substantei si de modul de contact. Simptomele nu difera de cele ale eczemei neprofesionale, dar localizarea de debut a leziunilor este caracteristica fiecarei profesiuni si intereseaza partile tegumentelor care vin in contact nemijlocit cu agentul noci Ulterior dermita prezinta tendinta la extindere si generalizare. Complicatiile, mai ales infectiile secundare cu piogeni si fungi, sint frecvente. Diagnosticul diferential se face cu eczemele neprofesionale si dermitele de contact ortoergice. El se bazeaza pe:
cunoasterea procesului tehnologic si identificarea agentului sen-sibilizant;
relatia dintre expunerea profesionala si topografia leziunilor;
efectul intreruperii si reluarii activitatii profesionale asupra evolutiei afectiunii.
Elementul hotaritor al diagnosticului etiologic il constituie practicarea testelor cutanate, care urmaresc nu numai evidentierea anticorpilor specifici, ci reprezinta totodata un test de provocare tegumentara (Re-bohle). Testul indicat prin excelenta in alergodermii este epidermoreac-tia (patch test). El va fi aplicat pe tegumentele sanatoase, la distanta de leziunile cutanate, iar substanta folosita va fi diluata in proportii standard, pentru a evita reactii violente sau caustice. Perioada acuta a dermatozei trebuie evitata, caci adesea testele pozitive sint insotite de reactivari focale. Masurile profilactice sint de natura tehnica si de protectie individuala. Odata dermatita de contact instalata, este necesara intreruperea expunerii la substanta alergizanta, temporar sau, in caz de recidive, definiti Sint posibile desensibilizari spontane.