Faceti exercitii fizice cu regularitate. Arizona State University considera ca persoanele care fac sport prezinta un raspuns slab la situatiile de stres; ele au tendinta de a secreta mai putina adrenalina decit sedentarii. Deoarece sportul este un factor de stres pentru corp, antrenamentele repetate actioneaza ca niste vaccinuri, sporind capacitatea sportivului de a face fata altor forme de stres. Dupa parerea doctorului Farquhar de la Universitatea Stanford, A se pare ca neurohormonii sint modificati de actitatea fizica, ceea ce se poate traduce printr-o schimbare psihica. Dupa miscare, muschii sint la fel de decontractati ca si atunci cind se administreaza o doza de tranchilizant. Nivelul de contractie musculara este un indiciu major al nivelului de tensiune psihica.A
S-a demonstrat ca exercitiul fizic determina o crestere a tripto-fanului cerebral, deci a serotoninei, ale carei efecte relaxante sint binecunoscute
* Rideti sau surideti cit mai des posibil. Risul, voiosia activeaza in creier secretia substantelor chimice care actioneaza ca niste calmante si cresc raspunsul imunitar.
Incercati tehnicile de relaxare (meditatie) si de zualizare. Vizualizarea este practicata de numerosi medici.Impreuna cu partenera/partenerul dumneavoastra, invatati arta masajului si urmati exemplul cuplurilor californiene care isi fac reciproc masaj inainte de culcare (ceea ce prezinta, in plus, avantajul de a favoriza frecventa relatiilor sexuale).
Imbogatiti-va la maximum ata sexuala : raporturi frecvente, regulate si cit mai intense posibil. Etati zaharul, cafeina, alcoolul, tutunul si drogurile. Beti multa apa minerala bogata in calciu si magneziu.

COFEINA SAU PRINCIPIUL UNA CALDA, UNA RECE
Stresul, anxietatea de care va plingeti s-ar putea usor ascunde indaratul celor doua-trei cesti de cafea pe care le beti zilnic. Cafeina este un alcaloid apropiat de morfina, nicotina, chinina si stricnina. Ea actioneaza ca un stimulent al creierului, interferind cu actiunea adenozinei, un neurotransmitator. Adenozina se fixeaza in mod natural in creier, in jurul anumitor celule nervoase, calmindu-i actitatea.
Atunci cind beti cafea, cafeina intra, la nivel cerebral, in competitie cu AMP ciclic, al doilea mesager al adrenalinei si nora-drenalinei. Ea creste temporar starea de veghe si poate procura o senzatie de euforie si de forta pentru citeva ore. Totusi, pe termen lung (la mai mult de trei cesti de cafea pe zi), senzatia de gilenta este insotita de manifestari negative, printre care frecvente sint iriilitatea, anxietatea, tulburarile de somn, depresia.

7 motive serioase pentru a va reduce consumul de cafeina I este un diuretic care poate provoca demineraliza-rea

un studiu a silit o legatura intre consumul de cafea si frecventa fracturilor in rindul femeilor124
* poate declansa o hipertensiune trecatoareI poate antrena sterilitatea femeii, malformatii ale fatului sau avorturi spontane, daca este consumata in timpul sarcinii125I poate induce palpitatii si tahicardieI la barbat, este nefasta pentru sanatatea prostatei
S la femeie, poate antrena aparitia de tumori ma-mare benigne
* se poate afla la originea tulburarilor gastrointesti-nale si poate reactiva ulcereI antreneaza excretia de tamina B., potasiu si zinc, si interfereaza cu asimilarea fierului