eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Creierul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » ANATOMIE » creierul

Sistemul motor somatic

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire



Sistemul motor somatic (. 69 si 70) contine totalitatea neuronilor situati la nivel spinal, bulbar, pontin, mezencefalic si cortical, care indeplinesc urmatoarele functii principale:

• initiaza actitatea voluntara, orientata prin sistemul piramidal (scoarta),
• adapteaza postura corpului, prin modificari ale tonusului muschilor, conferind corpului o pozitie sila pentru miscare, prin sistemul extrapiramidal cortico-strio-reticular,
• coordoneaza actiunea muschilor, asigurind miscarilor unitate, masura si precizie, prin cerebel.
Toate aceste sisteme trimit, din nuclei sau centri, prelungiri axonice ce fac sinapsa pe motoneuronii din coarnele ventrale ale maduvei spinarii, de la care porneste calea motorie finala.


SISTEMUL PIRAMIDAL

Sistemul piramidal este constituit din corpii celulelor piramidale situati in straturile 4 si 5 ale scoartei cerebrale, in girusul sigmoidian (circumvolutia frontala ascendenta). Prelungirile lor se termina de partea opusa in motoneuronii a. Ele trimit colaterale in sistemul striat, substanta neagra, nucleul rosu si in formatia reticulata a trunchiului cerebral. Cortexul motor este organizat in asa fel ca diferitele grupe musculare se proiecteaza pe acesta, nu in raport de extinderea lor, ci de complexitatea miscarilor pe care scoarta le coordoneaza. Alaturi de aria motorie corticala se gaseste o arie motorie suplimentara, cu reprezentari de tip homunculus. Rolul ei e neclarificat.
Functia sistemului piramidal este de a initia miscarile voluntare, de mare finete (telecinezie). Este interesant ca vertebratele nemamifere, neand sistem piramidal, au totusi o mare agilitate si capacitate de coordonare .a miscarilor. Chiar si mamiferele mai putin evoluate (pisica, ciinele), dupa distrugerea totala a fasciculelor piramidale se misca liber. La maimute, dupa distrugerea sistemului piramidal, declansarea miscarilor voluntare se face cu foarte mare dificultate, in special cele ale miinii si degetelor, ele sint lipsite de forta si precizie.


SISTEMUL EXTRAPIRAMIDAL

Sistemul extrapiramidal (cortico-strio-reticu-lat), are o mai mare complexitate. Mecanismele extrapirami-dale sint integrate la diferite nivele supraspinale.
Sistemul motor extrapiramidal este segmentul aparatului somaatomotor care regleaza tonusul si coordoneaza miscarile asociate in cursul actitatilor piramidale. Centrii subcorticali ai acestui sistem dispun de o mare autonomie. Segmentul sau cortical este situat in aria 6, centrul coordonarii miscarilor invatate (praxii), conectat atit cu aria motorie primara, cit si cu formatiile subcorticale. Nucleii motori subcorticali cu rol de releu sint:
• corpii striati,





• aparatul vestibular,

• formatia reticulata.
Siste7nul facilitator descendent. Daca se practica o transec-tiune prepontina, realizindu-se practic o decerebrare, animalul prezinta asa-numita rigiditate de decerebrare. Coloana vertebrala se curbeaza, iar membrele den coloane rigide, indreptate in afara, ca urmare a hipercontractiei muschilor exten-sori. Se amplifica reflexele miotatice. Reflexele nociceptive in flexiune dispar. Cresterea tonusului muschilor extensori si aparitia rigiditatii de decerebrare este consecinta anularii prin transectiune a influentelor inhibitoare, exercitate de alte zone ale sistemului nervos asupra sistemului facilitator descendent, care, prin fibrele fasciculului reticulo-spinal si vestibulo-spinal, trimite axoni ce se termina pe motoneuronii y din coarnele anterioare. Impulsurile contracta fibrele musculare ale fuselor Kuhne, receptorii sensibili la tensiune, si datorita tensiunii realizate, aparatul receptor fusal, prin fibrele sale aferente spinale, ce fac sinapsa cu motoneuronii, produc cresterea tonusului extensorilor, prevazuti cu receptori Kuhne si, astfel, amplificarea reflexelor miotatice.
Tonusul muscular este mentinut prin reflexe suprasegmen-tare, cu centrii situati in formatia reticulata a trunchiului cerebral, care integreaza centrii motori spinali. Tonusul este starea de tensiune contractila a oricarui muschi striat in repaus, care dispare dupa sectionarea nervului sau motor. Fiziologic este predominant tonusul muschilor extensori. Centrii encefa-lici prin care se mentine tonusul muschilor somatici se gasesc in formatia reticulata a trunchiului cerebral (. 72).
Sistemul reticulat inhibitor bulbar, in echilibru cu precedentul, este situat in portiunea caudala a formatiei reticulate. Stimularea fetei anterioare a cerebelului, a ariei corticale 4S, situata in lobul frontal, a corpilor striati si a baroreceptorilor din zona bifurcatiei arterelor carotide, care sint excitati de cresterea tensiunii arteriale, actioneaza prin intermediul sistemului reticulat inhibitor bulbar, producind reducerea tonusului muscular, si a reflexelor miotatice, ca de exemplu in somn.
Prin intermediul centrilor somatomotori, cu rol de integrare, din bulb si protuberanta se realizeaza, pe fondul variabil al tonusului muscular, reflexe statice si dinamice, reflexe tonice cu punct de plecare in receptorii labirintici si ai musculaturii cefei, precum si reflexele de echilibru, iar prin intermediul mezencefalului se produc reflexele mai complicate de redresare si echilibru.


Corpii striati si pallidum la pasari si reptile, carora le lipseste scoarta, sint centrii motori superiori de integrare, la om au o functie inca incomplet elucidata (. 74). Au conexiuni complexe cu scoarta, de la care primesc doua cai: una excita-toare, cortico-strio-palidala, si alta inhibitorie, cortico-palidala. Sint in legatura cu talamusul si intre ei. In linii mari participa la coordonarea miscarilor declansate de scoarta, limitind oscilatiile acestora prin intermediul mezencefalului si prin circuite retroactive asupra scoartei motorii. Mediatia in sistemul striat este dopaminergica, iar consumul de oxigen al sau este superior celui cortical, traducind o actitate insemnata.

La primate, in creierul triun, sub influentele corticale, functiile acestui sistem s-au complexat. Studiile de pina azi n-au adus suficiente clarificari. Boala lui Parkinson si coreea sint expresii ale suferintei unor nuclei din acest sistem.



Alte materiale medicale despre: Creierul





Sistemul nervos vegelaliv (SNV) inerveaza musculatura neleda a vaselor si viscerelor, glandele exocrine si endocrine si anumite celule ale tesuturilor [...]
ingrijirea pacientilor cu tumori primare sau metastatice ale SNC necesita: (I) stabilirea cu acuratete a diagnosticului de tumora si excluderea altor [...]
Sistemul imunitar este o retea de celule, tesuturi si organe specializate care protejeaza corpul de agenti patogeni si celule rebele. El cuprind [...]


Copyright © 2010 - 2020 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre creierul

Alte sectiuni
Aparatul digestiv
Anatomia inimii
Aparatul cardiovascular
Creierul
Anatomie ginecologica
Patologia traheo bronsica
Patologia esaofagiana
Patologia cervicala
Anatomia urechii
Membrul inferior
Membrul superior
Coloana vertebrala
Sistemul muscular
Craniul
Aparatul renal
Sangele
Sistemul nervos
Sistemul osos



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile