Sistemul nervos vegetativ - simpatic, parasimpatic

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

Sistemul nervos vegetativ SNV coordoneaza si regleaz

a functiile organelor interne. Sistemul vegetativ este constituit din doua componente: SNV simpatic si SNV parasimpatic (. 26.). Ambele inerveaza aceleasi organe, avand de cele mai multe ori efecte antagonice. Din aceasta dubla actiune rezulta tonusul neuro-vegetativ, care asigura echilibrul dinamic al functiilor vitale.

1.Sistemul nervos simpatic.

Componenta centrala a sistemului nervos simpatic este reprezentata de centrii nervosi aflati in coarnele laterale medulare, unde ajung axonii neuronilor aferenti din viscere: centrii pupilodilatatori din maduva cervico-dorsala, vasomotori, pilomotori si sudorali din maduva dorsala.

Componenta periferica este reprezentata de lanturile ganglionare para-vertebrale (2225 de perechi de ganglioni uniti prin ramuri interganglionare), plexurile viscerale (celiac, mezenteric superior, mezenteric infe

rior si hipogastric) si plexurile intramurale*. Caile eferente sunt constituite din doi neuroni. Sinapsa dintre

neuronii preganglionari si neuronii postganglionari se face intr-una din aceste formatiuni nervoase, de regula cat mai aproape de maduva (. 25.).

25. Tipuri de cai motorii simpatice. 1. coarne laterale; 2. radacina motorie; 3. ramura comunicanta alba; ramura comunicanta cenusie; 5. ganglion din lantul simpatic paravertebral; 6. ganglion previsceral; 7. glanda medulosuprarenala; 8. organe viscerale.

neuroni preganglionari (fibre mielinice)

------ neuroni postganglionari (fibre amielinice)

Centrii vegetativi se pot grupa in: centri de comanda (cei din maduva, bulb si mezencefal)si centri de integrare(cei din formatiunea reticulata, hipotalamus si cortex).

Sistemul nervos simpatic se distribuie difuz in peretii organelor, spre deosebire de sistemul nervos parasimpatic care se distribuie in teritorii limitate.

Plexurile intramurale contin atat fibre simpatice, cat si fibre parasimpatice.

Unele formatiuni ganglionare au atat functii de statii de releu, cat si functii de centri reflecsi.

2. Sistemul nervos parasimpatic.

Sistemul nervos parasimpatic are doua componente centrale, care sunt localizate in trunchiul cerebral si in maduva sacrata.

a) Parasimpaticul cranian. In trunchiul cerebral se afla: nucleul accesor al oculomotorului (III), de unde

provin fibrele parasimpatice ale oculomotorului, nucleii salivator superior si lacrimal, de unde iau nastere fibrele parasimpatice ale facialului (VII), nucleul salivator inferior, de unde pornesc fibrele parasimpatice ale glosofaringianului (IX) si nucleul dorsal al vagului (X), care reprezinta originea fibrelor parasimpatice vagale (tab. 4).

b) Parasimpaticul sacrat. Acesta isi are originea in segmentele medulare sacrate S₂ S

Componenta periferica a SNV parasimpatic este constituita, de asemenea, din doi neuroni, dar, spre deosebire de SNV simpatic, neuronul preganglionar face sinapsa cu neuronul postganglionar in peretii organelor inervate sau in aproprierea acestora.

. 26. Sistemul nervos vegetativ parasimpatic

----------- sistemul nervos vegetativ simpatic

sistemul nervos vegetativ parasimpatic

3. Fiziologia sistemului nervos vegetativ.

Sistemul nervos vegetativ, la fel ca sistemul nervos somatic, isi desfasoara activitatea prin acte reflexe, avand ca substrat anatomic arcuri reflexe vegetative. Sistemul nervos vegetativ are si un important rol integrator, prin armonizarea functiilor vitale si prin asigurarea mecanismelor homeostatice.

Centrii nervosi vegetativi realizeaza trei modalitati de integrare:

integrarea vegetativa propriu-zisa (simpatico-parasimpatica) prin actiunea antagonista a celor doua sisteme (exemplu: reflexele pupilare);

integrarea somato-vegetativa, prin intrepatrunderea unor functii vegetative cu manifestari ale vietii de relatie (exemplu: contractia musculaturii striate, manifestare somatica, este insotita de vasodilatatie, manifestare vegetativa);

integrarea neuro-endocrina (exemplu: stimularea secretiei hipofizare de catre centrii vegetativi hipotalamici).

In tabelul 7 sunt redate asemanarile si deosebirile functionale dintre componentele sistemului nervos vegetativ.

Tab. 7. Actiunea SNV simpatic si parasimpatic asupra organelor efectoare.

EFECTORI	EFECTELE SNV SIMPATIC	EFECTELE SNV PARASIMPATIC
Muschi radiari ai irisului	contractie dilatarea pupilei
Muschi circulari ai irisului		contractie micsorarea pupilei
Muschi ciliari radiari	relaxare vedere la distanta
Muschi ciliari circulari		contractie vedere de aproape
Bronhii	bronhodilatator	bronhoconstrictor
Inima	cardioaccelerator	cardiomoderator
Vase coronare	coronaroconstrictie	coronarodilatator
Vase din tegument	vasoconstrictie	vasodilatatie
Vase din muschi	vasoconstrictie	vasodilatatie
Vase din creier	vasoconstrictie	vasodilatatie
Stomac si intestin	diminuarea tonusului si motilitatii constrictia sfincterelor	cresterea tonusului si motilitatii relaxarea sfincterelor
Vezica urinara	relaxarea muschiului cal contractia sfincterului cal intern	contractia muschiului cal relaxarea sfincterului cal intern
Glande lacrimale		vasodilatatie, secretie glandulara abundenta
Glande salivare Glande gastrice si intestinale	secretie redusa de saliva vascoasa inhibarea secretiei	secretie abundenta de saliva apoasa stimularea secretiei

APLICATII PRACTICE RECOMANDATE:

1. Observatii microscopice asupra fibrelor nervoase.

Se spinalizeaza o broasca si se izoleaza nervii sciatici. Se sectioneaza segmente de 2 cm lungime care se asaza pe lame de sticla in cate o picatura de ser fiziologic.

Un capat al segmentului de nerv se tine fix, in timp ce invelisul conjunctiv al acestuia se disociaza longitudinal cu ajutorul unui ac de disectie. Fibrele nervoase din constitutia nervului se indeparteaza unele de altele in lateral, cu ace, pentru a le izola.

Preparatul astfel obtinut se etaleaza, se coloreaza cu solutie de albastru de metilen, apoi se acopera cu lamela. Excesul de colorant se indeparteaza cu hartie de filtru. La microscopul optic se pot observa numeroase fibre nervoase, teaca Schwann, mielina si strangulatiile Ranvier.

2. Demonstrarea efectului sistemului nervos vegetativ asupra muschilor intrinseci ai globului ocular.

Se pregatesc patru sticle de ceas cu ser fiziologic. Se spinalizeaza doua broaste. De la fiecare, cu atentie, se extirpa ambii ochi si se pun in ser, cate unul in fiecare sticla de ceas Cate un ochi din fiecare pereche serveste ca martor, iar ceilalti doi pentru experiment.

In serul fiziologic al primului ochi de experiment se adauga adrenalina sau atropina, iar in serul celui de-al doilea se adauga acetilcolina sau pilocarpina.

Se compara ochii pereche si se constata ca:

ochiul tratat cu adrenalina sau atropina are pupila marita midriaza* (datorita contractiei muschilor radiari ai irisului);

ochiul tratat cu pilocarpina sau acetilcolina are pupila micsorata mioza* (datorita contractiei muschilor circulari ai irisului).

Adrenalina si acetilcolina, substante farmaceutice si in acelasi timp mediatori chimici, au actiune simpaticomimetica, prima, si parasimpaticomimetica, a doua. Celelalte doua substante au efecte similare.

EVALUARE

A. Incercuiti literele corespunzatoare raspunsurilor corecte:

Dendritele conduc influxul nervos:

a. centrifug;

b. centripet;

c. eferent;

d. aferent.
2. Emisferele cerebrale:

a. sunt formate numai din substanta cenusie;

b. sunt formate numai din substanta alba;

c. sunt legate intre ele prin substanta alba;

d. prezinta in interior nuclei de substanta cenusie.
3. Nucleii bazali:

a. sunt situati pe traseul cailor ascendente proprioceptive;

b. participa la reglarea motilitatii automate comandate de scoarta;

c. se gasesc pe traseul cailor piramidale directe;

d. au in constitutie neuroni motori.

Hipotalamusul:

a. este situat deasupra talamusului;

b. intervine in reglarea starilor emotionale;
c. regleaza metabolismul hidric;

d. are legaturi nervoase cu hipofiza.

5. Arhicerebelul:

a. participa la reglarea miscarilor fine;

b. are rol important in reglarea tonusului muscular;
c. prin extirparea sa determina pierderea echilibrului;

d. primeste informatii prin caile sensibilitatii proprioceptive inconstiente.

6. Sistemul nervos simpatic:

a. contracta muschii circulari ai irisului;

b. contracta muschii radiari ai irisului;

c. relaxeaza sfincterele digestive;

d. inhiba secretia glandelor digestive gastrice si intestinale.

B.Notati in spatiile libere din fata cailor nervoase din coloana A, literele din dreptul fasciculelor nervoase corespunzatoare din coloana B:

Coloana A Coloana B

1. Caile sensibilitatii exteroceptive a. fasciculele spinocerebeloase

2. Caile sensibilitatii proprioceptive constiente b. fasciculele spinobulbare
3. Caile motilitatii voluntare c. fasciculele olivospinale

Caile motilitatii involuntare d. fasciculele rubrospinale

e. fasciculele spinotalamice

f. fasciculele piramidale

C Scrieti in coloana din dreapta numele formatiunilor nervoase corespunzatoare cifrelor din imagine:

1.epifiza

2. 3.

5.

6.

7. talamus

8. 9. 10

12 .

D.Analizati ura 26. si stabiliti provenienta fibrelor simpatice si parasimpatice care inerveaza fiecare dintre organele prezentate. Descrieti traseul acestora.

ati fibrele preganglionare si postganglionare simpatice, care inerveaza glandele suprarenale, cu fibrele simpatice care inerveaza celelalte organe.