eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

ADOLESCENTA

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » adolescenta

Perioada scolara mare - adolescenta - psihologia adolescentului

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Perioada scolara mare - adolescenta - psihologia adolescentului

Advertisements


            

Perioada scolara mare -Adolescenta

      -Etapa foarte complexa a vietii omului, cu o dinamica exceptional in timp cu multideterminari si multiconditionari;

      -Locul adolescentului in sistemul relatiilor sociale este mai bine conturat si precizat decat cel al puberului. Adolescentul oscileaza din punct de vedere   al
comportamentului intre copilarie si maturitate, fiind insa indreptat mai mult spre
etapa adulta;

     


-Se contureaza si se adanceste mai mult individualizarea; 

      -Etapa de intensa dezvoltare psihica, incarcata de conflicte interioare; adolescentul manifesta agitatie si impulsivitate, unele extravagance, momente de neliniste si de dificultate, de oboseala la efort;

      -Creste interesul pentru probleme abstracte si de sinteza;

      -Se rafineaza interesul pentru lectura, filme, tehnica;

      -Apare mai pregnanta dorinta de afirmare personala, ca expresie a socializarii;

       -Experienta afectiva se nuanteaza si se impregneaza de valori;

       -Cauta mijloace personale de a fi si de a aparea in ochii celorlalti.

Adolescenta este o perioada dificila atat pentru copii cat si pentru parinti.

             Dupa ce se trece de 14 ani , are loc resimtirea de catre adolescenti a propriilor forte . Unele realizari , stimuleaza impulsuri de tatonare a gradelor de permisivitate a conduitei nonconformiste . In acest sens , unii tineri organizeaza scenarii comice in mod deliberat , demonstratii de solideritate pe probleme minore pentru a sacai unii profesori .Toate acestea sunt generate de necesitati discrete de a provoca adultii si de a manifesta propria lor independenta .  In clasa noastra , Dragos are aceasta trasatura foarte bine conturata provocand , mai ales la ora de religie , adevarate scene de teatru , datorita opiniilor diferite care le are fata de un anumit subiect .

             E perioada in care adultii ne caracterizeaza ca fiind dezordonati , nepunctuali .

             De la 14-l5 ani , parintii pun adesea in discutie in termeni acuzativi tanarul pentru purtarile lui necuviincioase , si-i cer sa fie rezonabil ,deoarece acum este mare, nu mai e copil.

Incep sa se multiplice opiniile privind modificarile de conduita ale adolescentului , tot mai dese si mai diverse .Astfel se admite ideea de ‘criza’ pubertara , dar nu i se accepta toate dimensiunile . Parintii vad ca tanarul devine mai distrat de la o vreme , are indispozitii , e obosit si neatent . Astfel se sesizeaza , pe de o parte , faptul ca in genere conduita s-a schimbat, in al doilea rand faptul ca a fost influentat in schimbare de cei din jur , iar in al treilea rand ca apreciaza problema ca fiind de generatie , de varsta . In fine , parintii cauta explicatii privind schimbarile de conduita . Probleme in legatura cu schimbarea de atitudine , modul de a vorbi , pe un ton superior , dupa parerea parintilor , au toti colegii mei : Dragos , Andrei si Mircea . Mamelor , in general , li se pare ca aceasta impertinenta creste pe zi ce trece , rezultand certuri de durata , tatii in schimb sunt mai toleranti cu fii lor , neimplicandu-se in disputele mama-fiu de cele mai multe ori[1] .

            

            Intre timp tanarul nu mai are notele mari pe care le avea aproape permanent . El devine tot mai inchis , iar avalansa de intrebari in legatura cu notele de la scoala , este tot mai rara , adolescentul incercand sa evite ‘interogatoriul’ si morala , si eventualele pedepse ale parintilor . In genere , la toate disciplinele scolare se petrece un fel de schimbare privind modul de a se implica . Sesizarea modificarilor de conduita este observata si de profesori .

Parintii au moduri diferite de a aborda problema notelor , spre exemplu Andrei la 2-3 saptamani trebuie sa scrie pe o bucata de hartie toate notele care le are , in schimb Dragos si Mircea sunt controlati printr-un mers la scoala intamplator al unuia din parinti . Notele mici ‘nu se spun’ decat inaintea sedintei , caci eventualele pedepse sunt drastice in urma unui ‘interogatoriu’ foarte amanuntit .

              Interesul pentru activitatile intelectuale este inlocuit de interesul de viata . Astfel , scoala si familia devin o rutina . Parintii , vazandu-le situatia scolara , ii cearta , le fac reprosuri , dar majoritatea tinerilor se fac ca asculta si tac ostentativ . In discutiile dintre adolescenti , parintii incep sa fie considerati ca ridicoli , incapabili sa-i inteleaga . Dependenta materiala a tinerilor de parinti incepe sa devina motiv de discutie . Si opinia copiilor cu privire la parinti se modifica mereu . Colegii mei ii considera ca fiind prea batrani pentru a-i intelege, senili , prea severi uneori , in cazul unor probleme minore sau chiar prosti .

              In familie , cresc momentele in care i se atrage atentia tanarului asupra faptului ca este mai dezordonat de la o vreme . Totul are loc sub pretextul ca acum e mare si ar trebui sa fie mai ordonat , sa-si faca ordine in camera , sertare , si sa nu fie asa neglijent la masa . Pe langa problema notelor , cea a curateniei este o alta cauza a discutiilor in familie . Prietenii mei sunt certati de parintii lor mai ales in weekend cand trebuie spalate rufele , iar in dulapul lor se afla un morman de haine neimpaturite si amestecate cu lucruri murdare .

            De la 12 ani se observa o crestere a neatentiei si o stare de opozabilitate fata de solicitarile marunte ale familiei .Tanarul bombane , ofteaza , se scoala cu un aer de lihamite ca sa faca ce i s-a cerut . Alteori se face ca nu a auzit , apoi treptat manifesta refuzuri , proteste si chiar obraznicii ce duc la creearea unei atmosfere tensionate . Mircea spre exemplu , este foarte irascibil atunci cand este intrerupt de parinti intr-un moment de maxima intensitate : terminarea unui nivel intr-un joc sau altceva .

             Pe strada , uneori cand tinerii adolescenti aflati in grup fac galagie si se hartuiesc in joaca sau fac glume cu talcuri si apropouri , apar in mod spontan luari de atitudine educative la trecatorii mai in varsta . Multi tineri nu lasa locurile libere din mijloacele de transport in comun , persoanelor in varsta fapt ce duce la comentarii privind cei 7 ani de acasa , riposte si cuvinte urate . Dar cand sunt singuri au conduite mai putin nonconformiste pe strada si in mijloacele de transport .

           

                 Totodata , adolescentul doreste sa se debaraseze de starea anterioara (de copil) , cum este considerat de parinti , mergand la discoteca , in parcuri , baruri , unde incepe si experienta fumatului . Desi sunt mari , de 17 ani , prietenii mei sunt considerati de parintii lor tot ‘copii’ , chiar sunt strigati in casa cu numele de alint , Adi de exemplu , fapt ce duce la o subestimare a potentialului intelectual .

             Urmatoarea etapa , 18-l9 ani , se caracterizeaza printr-o retinere a adultilor de a-l provoca in vreun fel , si prin crearea unei distante psihice fata de adolescent .Este o faza de noi analize si autoanalize , atii de conduita si reactii , in care tinerii incep sa vada excesele pe care le-au facut , fapt ce provoaca o oarecare depresie . Astfel , se apropie mai mult de prieteni , au primele aventuri sentimentale si deceptii . Urmeaza in continuare o apropiere mai mare de familie , dar in conditiile de persoana marcata de esecul arogantelor expresive . Parintii sunt mai fericiti si fac avansuri de restabilire a unei atmosfere mai intime .

             Ultima etapa este cea in care relatiile de cooperare devin tot mai stranse,  tensionata fiind doar de bacalaureat si alte examene , in care dorinta de realizare in viata predomina .

             Aceasta este perioada de formare a unei identitati , presarata de dorinta de independenta fapt ce duce la indepartarea de parinti .

             In dezvoltarea mea , eu indeplinesc toate aceste insusiri ale adolescentei.  Din clasa a saptea rezultatele mele au inceput sa scada din ce in ce mai mult , culminand cu primul semestru al clasei a zecea . Concentrarea , la orele care nu ma intereseaza sau nu imi plac , pur si simplu a disparut , in schimb , la istorie , chimie si engleza placerea de a le invata a devenit tot mai mare . Din clasa a noua , intrebarile de genul ‘ce ai facut la scoala’ au inceput sa dispara , iar spusul notelor a devenit tot mai rar . Parintii ma tot bat la cap sa invat caci nu-mi vor da bani de pregatire pentru bacalaureat , atunci cand ma vad ca nu prea pun mana pe carti. Uneori parintii sunt foarte inervanti , spunandu-mi ca sunt incapabil sa fac un anumit lucru , iar aceste remarci s-au inmultit odata cu trecerea timpului . Eu ii consider pe ai mei mosnegi , caci uneori nu vor , sau nu pot sa ma inteleaga . In legatura cu profesorii , eu si prietenii mei mai radem de ei , mai ales de profesorul de religie , intrecand masura de cele mai multe ori . In familie certurile cu mama incep , de cele mai multe ori de la faptul ca ii raspund si vorbesc pe un alt ton , superior spune ea , dar dupa cateva zile totul revine la normal . Deasemenea problema curateniei este un alt motiv de discutie intre parinti . Nevoia de libertate , de a fi cu prietenii , a devenit tot mai accentuata , mergand cu ei in oras la o terasa , intr-un parc , pentru a glumi , a ne simti bine .    

             Adolescenta este o perioada de formare si transformare esentiala in viata tanarului .

         PSIHOLOGIA ADOLESCENTULUI

            Planul psihic suporta la varsta adolescentei prefaceri profunde. Este vorba de acele transformari care vor conduce treptat la cristalizarea si         

stabilizarea celor mai multe dintre structurile psihice ale adolescentului.Desi traseele pe care evolueaza acest proces sunt sinuoase, complicate, presarate    cu numeroase bariere si dificultati, desi procesul ca atare poate fi mai calm sau mai navalnic, cu devansari spectaculoase, dar si cu intarzieri descurajante, la sfarsitul acestui proces ne vom afla in fata prezentei unor  structuri psihice bine inchegate si cu un grad mare de mobilitate. Acum au loc dramaticele confruntari dintre comportamentele impreunate de atitudinile copilaresti si cele solicitate de noile cadre sociale in care actioneaza adolescentului si carora el trebuie sa le faca fata, dintre aspiratiile sale marete si posibilitatile inca limitate de care dispune pentru traducerea lor in fapt, din ceea ce doreste societatea de la el si ceea ce da el sau poate sa dea, dintre ceea ce cere el de la viata si ceea ce ii poate oferi viata. Totodata, prefacerile psihice la care este supus sunt generate de nevoile si trebuintele pe care el le resimte, atat de nevoile aparute inca in pubertate, dar convertite acum sub alte forme, cat si de noile nevoi aparute la acest nivel al dezvoltarii. Nevoia de a sti a scolarului mic, converita in nevoia de creatie a puberului, devine si mai acuta la adolescent, luand forma creatiei cu valoare sociala, nu doar subiectiva. Nevoia de a fi afectuos se amplifica, luand la inceput forma unui nou egocentrism afectiv, pentru ca pe parcurs, acesta sa lase locul unei 'reciprocitati' afective; are loc o senzualizare a individului, reapare agitatia instinctuala, se instituie nevoia de a i se impartasi sentimentele. Nevoia de grupare se 'sparge',se destrama pentru a lasa loc nevoii de prietenii efective, nevoia unui cerc intim de prieteni. Relatiile dintre sexe sunt foarte stranse, mai mult platonice, romantice, cu mare incarcatura de reverie si fantezie; au loc furtuni afective, 'ruperi' spectaculoase si dramatice de prietenie.  Nevoia de distractie a puberului se continua si in adolescenta, dar distractiile se intelectualizeaza, sunt trecute prin filtrul personalitatii; alegerea distractiilor este electiva in functie de   propriile preferinte. Aspectele de ordin cultural, estetic trec pe prim .                                  Nevoia de independenta si autodeterinare a puberului se converteste in nevoia de desavarsire, autodepasire, autoeducare a adolescentului care 'dispune' intr-o mai mare masura de sine. Nevoia de imitatie a scolarului mic convertita in nevoia de a fi personal, a puberului, suporta noi metamorfozari in adolescenta. La inceput , dorinta adolescentului de a fi unic se exacerbeaza mult luand forma nevoii de singularizare, de izolare, tanarul fiind preocupat si absorbit aproape in exclusivitate de propria persoana, pentru ca spre sfarsitul adolescentei sa ia forma nevoii de a se manifesta ca personalitate, ca subiect al unei activitati socialmente recunoscuta si utila, valoroasa. Nevoia de a fi personalitate se manifesta adeseori prin tendinsa expresa a adolescentului spre originalitate, cele doua forme ale sale: creatia, producerea a ceva nou, original, si excentricitatea.

Din dorinta de a iesi din comun, de a fi ca nimeni altul, adolescentul isi intrece prietenii in comportamente sociale si deviante.[2]

              Impulsionat de aceste nevoi, adolescentul isi elaboreaza instrumentarul psihic necesar satisfacerii lor. Astfel, nevoia de cunoastere si de creatie poate fi satisfacuta datorita faptului ca in aceasta etapa inteligenta generala a copilului se apropie de incheiere. Se consolideaza structurile gandirii logico-formale, capacitatea de interpretare si evaluare, de ificare, de anticipare, de predictii, spiritul critic si autocritic. Gustul excesiv pentru rationament, accesul la notiunea de lege, reactivarea     curiozitatii orientala spre explicarea rationala, cauzala a fenomenelor si relatiilor dintre ele, vor conduce spre abordarea mai ampla, filozofica a realitatii, la aparitia atitudinilor critice fata de valori. Ca urmare, se dezvolta caracterul de sistem al gandirii, dar si unele instrumente ale activitatii intelectuale (capacitatea de argumentare si contraargumentare, de demonstrare, de elaborare a unor ipoteze etc.).

                 La aceasta varsta se dezvolta mult debitul verbal, fluenta verbala, flexibilitatea verbala. Se adopta un mod propriu de iscalitura, se elaboreaza algoritmi si stereotipii verbale ce servesc in solutionarea diferitelor situatii (ca introduceri intr-o conversatie, ca modalitati de incheiere a convorbirilor etc.).

                   Constientizand valoarea de influentare a cuvantului, vorbirea devine mai nuantata, plastica, se desfasoara in functie de particularitatile situatiilor.

Adolescent - familie

                   Procesul de pregatire, de transfer de experienta intre generatii, este unul dintre cele mai importante procese care au loc in societate, de el depinzand felul in care adolescentul raspunde situatiilor noi de viata.

Opiniile pe care si le formeaza individul, cunostintele pe care si le insuseste, deprinderile de munca, aptitudinile, interesele, motivatiile actiunilor sale, toate provin din sfera vietii sociale.

De obicei, toate aceste insusiri psihice sunt considerate ca fiind necesare atat pentru existenta individuala cat si pentru cea viata sociala. Normele, regulile, sun anumit sistem de valori pe care si le insuseste sunt transmise adolescentului de catre societatea cu care vine in contact. Parintii, educatorii, institutiile de culturalizare si instructie au sarcina sa faca din valorile externe, care apartin fondului cultural al unei societati, valori care sa apartina tanarului, care sa fie

parte componenta a personalitatii acestuia. Procesul prin care se asimileaza din afara norme de conduita, sisteme de valori acceptate este numit proces de interiorizare. Aceste valori si norme interiorizate devin adevarate modele de conduita adanc inradacinate. Acestea se evidentiaza treptat, prin intermediul comportamentului desfasurat in diferite imprejurari de viata.



                 Atunci cand se vorbeste de domeniul social-formativ se are in vedere intreg ansamblu de factori sociali, in care pot intra deopotriva strada, cartierul, mijloacele de informare ca presa, radioul, televiziunea. Acestea constituie mediul social larg.

Mediul social restrans este constituit din familie, scoala, grup de munca, grup de prieteni.

In general, mediul aduce un aport specific in dezvoltarea adolescentului. Audierea unui program la radio, vizionarea unui program la televizor, jocul pe strada, lectura unei carti, sunt elemente incarcate de forta educativa, pozitiva sau nu, in functie de continutul si de forma lor.

               Familia este primul mediu educativ al copilului. Ea influenteaza prin nenumarate modalitati,prin natura relatiilor dintre membrii ei, prin natura climatului general din familie, prin conduita parintilor in relatiile dintre ei si in raport cu societatea. Cel mai adesea, influenta familiei se reflecta in atitudinea fata de scoala, in comportarea adolescentului fata de altii, in natura relatiilor pe care le stabileste in general.

Comunicarea dintre parinte si adolescent are sansa de a se realiza mai usor daca parintele vine in intampinarea adolescentului cu o indrumare si nu cu interdictii sau opozitii. Daca adolescentul nu este lasat sa stabileasca legaturi extrafamiliale, atunci el isi va schimba atitudinea fata de parinti, apeland la nesinceritate, neincredere.

                   Comportamentul adolescentului este conditionat tot atat de mult de caracterul si nivelul sau intelectual, cat si de climatul familial si afectiv in care a fost crescut. Trecutul sau, amintirile pe care le pastreaza il fac sa fie diferit.

Parintii trebuie sa inteleaga faptul ca, adolescentul nu trebuie sa se supuna urilor stabilite de ei. Acestia trebuie sa invete sa isi adapteze cerintele dupa tendintele caracteriale si sociale pe care adolescentul incepe sa le manifeste. Acestia trebuie sa adopte un comportament flexibil.

                   Scara valorilor nu este identica la 18 si la 40 de ani, astfel este firesc ca dialogurile dintre generatii diferite sa fie in contradictoriu. Pentru a evita aceasta diferenta de comunicare este de datoria parintilor sa faca primele concesii. Insa din pacate, parintii le cer copiilor lor, de cele mai multe ori un conformism incompatibil cu noile lor nazuinte.

Adolescentul accepta sfatul unui adult pe care il considera un egal al sau si va refuza sa se supuna ordinelor unui stapan care nu-si justifica autoritatea decat prin diferenta de varsta, prin rangul sau social sau familial[3].

                     Adolescenta este perioada schimbarilor. Problemele tinerilor nu mai seamana cu cele ale generatiilor anterioare.

Dilema cu care se confrunta adolescentii este cea a identitatii versus confuzia identitatii. Potrivit lui Erikson (1968), identitatea este o „stradanie inconstienta pentru continuitatea experientei, un sentiment al solidaritatii cu idealurile grupului, un simt constient al unicitatii individuale”.

Astfel. Identitatea este suma identificarii cu ceilalti, si in acelasi timp este un proces unic, un mod de integrare a impresiilor personale despre sine, dar si a opiniilor celorlalti despre noi.

Adolescenta din punctul de vedere al lui Erik Erikson, este o sinteza a conflictelor nucleare ale copilariei si o anticipare a crizelor din perioada adulta.

Teoria lui Erikson cuprinde opt faze de dezvoltare. Faza adolescentei este reprezentata potrivit acestuia de faza a V-a. Aceasta incepe cu pubertatea si sfarseste in jurul varstei de 18 – 20 ani. Ea are ca principala sarcina identitatea Eu-lui, care presupune cunoasterea de sine si cunoasterea modului in care te raportezi la societate.

Atunci cand adolescentul nu este sigur de locul si rolul lui in societate poate apare ceea ce se numeste criza de identitate. Lipsa identitatii este numita de   Erikson respingere. Pentru obtinerea acesteia, adolescentii recurg la activitati distructive, abuz de substante, etc.

Depasirea fiecarei etape presupune castigarea unei virtuti. La finele acestei etape, virtutea castigata este fidelitatea, care inseamna loialitate, abilitatea de a trai dupa standardele sociale. Fidelitatea poate fi echivalenta cu un loc in comunitate.

Aceasta etapa, ativ cu cea anterioara, cea a pubertatii, se anunta a fi mult mai calma, adolescentul adoptand o pozitie mult mai constienta fata de mediul social si de problemele complexe pe care acesta le ridica.apare o orientare preponderenta catre lumea exterioara, dar si catre propria viata psihica.

Caracteristicile cele mai importante ale adolescentei sunt:

·        Dezvoltarea constiintei de sine;

·        Afirmarea propriei personalitati;

·        Integrarea treptata in valorile vietii.

Adolescenta se manifesta prin autoreflectare, prin constientizarea faptului ca este diferit de altii. Constiinta de sine este un proces complex care include doua laturi: raportarea la sine, la propriile trairi si raportarea la lume. Cel mai inalt nivel al constiintei de sine este atins atunci cand individul se poate privi ca un subiect activ al societatii.

Unii dintre factorii de seama ai constiintei de sine este activitatea scolara si natura relatiilor cu adultii, aprecierile pe care acestia le fac fata de calitatile si munca adolescentilor.

O caracteristica a adolescentei este si proiectarea idealurilor in viitor, un aspect important fiind interesul pentru viitorul profesional care determina reflectii asupra vietii interne. Acestea, duc la analiza, in vederea cunoasterii calitatilor.

In aceasta perioada apar teluri bine conturate,visarea luand forma constiente. Esenta integrarii sociale consta in atasamentul din ce in ce mai constient si activ la colectivul caruia ii apartine.

O data cu inaintarea in varsta, adolescentul este mai obiectiv in judecatile sale, emitand aprecieri in functie de criteriile sociale insutite. Apare dorinta de a cunoaste valorile sociale si culturale, iar integrarea in actiuni voluntare contribuie la formarea conceptiei despre lume si viata.

Perceptiile si spiritul de observatie capata o mare adancime. El este atras de aspecte specifice ale fenomenelor.

Adolescenta este o perioada a observatiei analitice. Perceptiile sunt supuse sarcinilor gandirii, iar observatia are ca scop verificarea, intelegerea si surprinderea a ceea ce intereseaza.

Atentia dezvoltata in aceasta perioada este cea voluntara. Atentia involuntara si cea postvoluntara devin mai eficiente. Capacitatea de concentrare creste, ajungandu-se pana la 4 ore.

Se dezvolta spiritul de observatie si apar diferite interese gnostice.

Capacitatea de memorare ajunge la mari performante. Memoria fiind o activitate compleza implicata in organizarea si reactionarea numeroaselor legaturi asociative disponibile, devine una dintre laturile cele mai solicitate ale activitatii

intelectuale. In aceasta perioada un rol preponderent il au caracterul activ si voluntar al memoriei. Alaturi de acestea, apare memoria logica, care pastreaza ceea ce este esential si opereaza cu scheme logice, reprezentari si notiuni din ce in ce mai bogate, organizate si complexe.

Prelucrarea informatiei apare in procesul fixarii, cand au loc restructurari care fac sistematic si inteligibil materialul de memorat. Pastrarea se sistematizeaza, recunoasterea reconstituie materialul in aspecte detaliate, iar prin reproducere, adolescentul include in relatarea verbala elemente subiective, asociatii, atii care dau o nota de originalitate.

La nivelul gandirii, are loc o dezvoltare diferentiala la nivelul cunostiintelor in diverse domenii, astfel apare gandirea diferentiata. Studiul diferitelor materii dau posibilitatea insusirii unei conceptii materialist+dialectice despre lume si viata.

In insusirea cunostintelor sunt utilizate deprinderi specifice de a gandi care formeaza sisteme de gandire. Judecatile devin mai complexe, dezvoltandu-se spiritul critic al gandirii ca urmare a logicii,a posibilitatii de analiza.

Pe masura ce se dezvolta sistemul de cunostinte are loc o ierarhizare a valorilor celor cunoscute, ierarhizare care se manifesta in preferinte, urgente, interese, etc.

La nivelul limbajului, aveam de a face cu o varietate a lexicului. Datorita lecturilor, apare un stil propriu de exprimare orala si scrisa.

In afara de imaginatia reproductiva, care ajuta la insusirea sistemelor de cunoastere transmise instructiv, se dezvolta imaginatia creatoare care are ca sursa de inspiratie lumea reala, trecutul istoric, actiuni umane, atitudini, defecte, perspectiva profesiei, etc.[4]

Prin creatiile lor, adolescentii isi exprima propriile judecati si atitudini in legatura cu problemele care ii framanta.

O forma speciala a imaginatiei in adolescenta este visarea, care se manifesta prin proiectarea mentala a persoanei in situatii viitoare. Visarea este strans legata de

realitate si se raporteaza la urile de viitor, profesie, pozitie sociala. Dorintele de viitor sunt strans legate de interese, aptitudini si cunoastere.

In dezvoltarea afectiva apar doua directii mai importante:

·        Cresterea autonomiei morale si a conceptiei morale a adolescentului, care este strans legata de viata si relatiile sociale;

·        Erotizarea vietii afective, care tine de aspectul individual al dezvoltarii afective.

Apar sentimente superioare morale, politice, estetice, intelectuale, datorita cunostintelor procurate prin lectura, activitati culturale, etc.

In adolescenta, vointa devine foarte importanta in motivele actiunilor, ierarhizandu-se datorita experientei dintr-un domeniu in care urmeaza sa se actioneze.

Luare deciziei la adolescent necesita un timp mai indelungat pentru ca acesta reflecteaza temeinic asupra mijloacelor de realizare a actiunii si a consecintelor. In executia hotararii, adolescentul da dovada de mai multa perseverenta, avand o motivatie mai puternica.

Datorita cresterii orientarii socio-culturale si a imbogatirii experientei de viata se largeste si sfera intereselor, care devin tot mai stabile, fiind legate de domenii mai cunoscute, pentru care manifesta aptitudini evidente. Interesele devin mai constiente, active, eficiente, cu un caracter mai selectiv. La aceasta varsta, ele sunt in special legate de idealul profesional.

Se crede ca, printre motivele care ii determina pe adolescenti sa se orienteze in alegerea unei profesii se numara:

·        Aptitudinile;

·        Sansele de reusita in invatamantul superior;

·        Posibilitatile de castig;

·        Conditii de munca avantajoase;

·        Posibilitatea de afirmare;

·        Dorinta de a fi util societatii

      

         Adolescenta este varsta intrebarilor, a indoielilor.Noi, adolescentii, reprezentam viitorul acestei societati.Unii care sunt constienti de acest aspect, se straduiesc sa invete cat mai bine la scoala, sa urmeze un liceu bun si sa intre la facultate.Inerent la aceasta varsta apar tot felul de intrebari de genul: ''Cine sunt?', 'De ce trebuie sa tin cont pentru a lua o decizie corcta?', 'Care este scopul meu in viata?' si multe alte la care vom afla raspunsul mai tarziu sau poate niciodata.

       In zilele noastre este din ce in ce mai greu sa fii adolescent.Apar tentatii de tot felul cum ar fi : drogurile, tigarile, alcoolul.Cine apuca sa mearga pe aceasta cale va fi un om pierdut, fara adolescenta, fara alti prieteni decat cei care merg pe acelasi drum chinuitor, plin de prapastii..E greu sa fii tu insuti cand anturajul te face altfel?Intr-o conversatie cu prietenii trebuie sa le sustii afirmatiile, cu toate ca tu esti de alta

parere.Dar poti totodata sa-ti exprimi opinia, care este total diferita de

aceea a amicilor, si acestia daca sunt prieteni adevarati, vor aprecia parerea ta sau din contra, nu o vor lua in seama si se vor supara pe tine ca nu gandesti ca ei.Aceasta din urma problema te va face mai precaut in alegerea prietenilor, care trebuie sa fie 'pe aceeasi lungime de unda' cu tine, altfel nu te vor intelege si nu te vor aprecia niciodata.

       Aproape maturi si mult prea copii, ne gandim cum am putea defini perioada prin care trecem.Unii spun ca este cea mai frumoasa perioada din viata unui om, altii din contra spun ca este foarte greu sa te intelegi cu un adolescent.



       Oricare ar fi parerea noastra, adolescenta este etapa care face trecerea de la copilarie la tinerete.Adolescentii sunt diferiti prin caracter, comportament, fizic, gandire iar lista ar putea continua.Fiecare om este unic si traieste intr-o lume a sa.In cadrul acestei etape te maturizezi, incepi sa privesti lucrurile dintr-o alta perspectiva, devii alt om, diferit de ceea ce ai fost pana acum.



        Adolescenta reprezinta o perioada initiatica, in care fiecare incepe sa cunoasca mai bine lumea, sa-i descopere secretele, sa porneasca pe cararile neumblate ale vietii, sa se initieze in toate domeniile.Incepe sa se cunoasca pe sine, descopera laturile personalitatii lui si realizeaza schimbarile esentiale ce ii marcheaza existenta.

         Adolescenta inseamna pentru mine cea mai frumoasa perioada din viata, cea mai plina de nelinisti, izvorata din intrebarile care isi cauta raspunsul, cea mai putin echilibrata din punct de vedere emotional din cauza necunoasterii locului pe care il are adolescentul in societate si in univers, si totusi febrila de a se lansa intr-o viata rationala si armonioasa!

Varstele omului se impun ca dimensiuni identitare primare !

     Unul din criteriile cele mai operationale de diferentiere a marilor varste ale omului,este acela al activitatii dominante . Nu atat varsta cronologica ,cat ceea ce poate face,la acea varsta,il deosebeste pe bebelus de prescolar sau pe adolescent de adult.

     Dezvoltarea scurta sau ontogeneza este reprezantata de totalitatea schimbarilor sistematice, bio-psiho-sociale,intraindividuale,care au loc pe parcursul vietii fiecarui om. Dezvoltarea cognitiva,cea afectata,cea sociala, a personalitatii si dezvoltarea fizica,reprezinta domeniile ontogenezei.

Principalii factori ai ontogenezei sunt : ereditatea ; mediul si educatia .

     Ereditatea este insusirea fundamentala a materiei vii de a transmite de la o generatie la alta,mesajele de specificitate,sub forma codului genetic.

Ereditatea este premisa biologica a dezvoltarii. Ea poate fi : normala sau tarata. Prima poate fi valorificata sau nu de ceilalti factori ( ex : o sensibilitate cromatica aparte,sesizata sau nu de anturaj,exersata de timpuriu sau neglijata ) ;

cea de-a doua varianta,poate fi compensata sau nu in diverse grade in functie de

gravitate ( ex. progresele pe care le pot obtine,in conditiile unei interventii educationale speciale,copin cu sindromul Down ).

    Mediul este constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza,direct sau indirect in procesul devenirii sale.

Mediul are o structura complexa,ce include o multitudine de aspecte,de la elementele mediului natural – clima,relief etc, si pana la cele ale mediului social imediat              – familie,grup de prieteni etc. Mediul devine astfel,al doilea mare factor al variabilitatii umane,pe langa cea oferita,din start de ereditate.

     Educatia, se defineste ca fiind activitatea specializata,specific umana,care mijloceste si sustine,in mod constient,dezvoltarea.Astfel,invatarea este element obligatoriu si diferentiator in ontogeneza.

     In continuare,ca etapa de varsta,prezint « Adolescenta »,etapa care « m-a atras » datorita schimbarilor si tumultului de care da dovada.Aspecte dominante care definesc locul adolescentului in procesul devenirii fiintei umane :

·        avans cognititv remarcabil ;

·        depasirea identificarii cu parintii,iesirea de sub tutela familiei si scolii si integrarea in viata sociala si culturala a comunitatii ;

·        intensificarea cunostintei de sine,a cautarii identitatii de sine, a unicitatii si originalitatii ;

·        parcurgerea unei faze decisive in cucerirea independentei si autonomiei

·        aparitia cunostintei apartenentei la generatie

·        construirea unor noi comportamente ale personalitatii si dezvoltarea lor intr-o structura unitara care mediaza adaptarile eficiente la toate felurile de situatii.[5]

Schimbarile cele mai importante :

·        nivelul scolar,cel al liceului,aduce cateva schimbari in invatare :

·        continuturile de invatare sunt amplificate cantitativ si calitativ ( ex. la unele discipline studiate si in gimnaziu se parcurg noi teme,apar noi discipline )

·        noi discipline ca logica,filozofia cer mari capacitati de abstractizare iar cele ca economia,sociologice ,psihologice ,necesita efortul de intelegere a unor fenomene foarte complexe ;

·        atitudinile adolescentilor sunt diferite,unii invata 4-5 ore/zi, altii mai putin ;

·        se constituie un stil personal de activitate mintala ;

·       

·        dispun de capacitati fizice si psihice pentru a participa la munca in interes familial,iar altii chiar incearca activitati productive sau comerciale care sa le aduca unele venituri ;

·        participa la activitati culturale,sportive,din localitatea in care domiciliaza

·        nu mai este considerat copil de catre cei din familie si dobandeste independenta ,i se respecta dorintele si preferintele,este consultat in diferite probleme ;

·        in cadrul scolii,profesorul le respecta punctele de vedere,sugestiile. Pot avea relatii de cooperare cu profesorii in elaborare de lucrari la disciplinele preferate ;

·        la 14 ani obtine buletinul,iar la 18 dreptul de vot.

ASPECTE ALE DEZVOLTARII BIOLOGICE

- la sfarsitul stadiului se ajunge la o inaltime medie intre 170-177 cm la baieti si 162-l68cm la fete. In mediul urban,cresterea in inaltime este mai accentuata ;

- cresterea in greutate este in jur de 60-65 kg la baieti iar la fete este puternic influentata de modelele culturale ;

- procesele de osificare se continua si se desavarsesc intre 20-25 de ani ;

- se atinge o frumusete fizica specifica acestui interval al vietii ;

- se echilibreaza sistemul neuroendocrin,se inregistreaza un prim nivel al maturizarii sexuale ; sistemul nervos se perfectioneaza functional.

DEZVOLTAREA COGNITIVA IN ADOLESCENTA SI POSTADOLESCENTA

Cresterea capacitatii perceptive de reprezentare

- scad pragurile senzoriale si creste operativitatea explorarii perceptiei a oricarui tip de stimul. Pot estima mai bine lungimile,volumul,viteza etc

- adolescentii pot organiza si dirija propriile observatii

- sunt posibilitati deosebite de reprezentare. Adolescentul este capabil sa realizeze cu usurinta imagini foarte bogate in detalii .

- pot cu usurinta sa reprezinte orice si sa verbalizeze imediat si nuantat

PARTICULARITATILE GANDIRII ADOLESCENTULUI SI POSTADOLESCENTULUI

     - operatiile de gandire sunt eliberate de continuturile informationale carora li se aplica,ele devin formale

     - operatiile se pot aplica rezultatului operatiilor anterioare

     - se formeaza si se consolideaza scheme de gandire

     - rationamentul ipotetico deductiv se realizeaza cu usurinta

     - gandirea adolescentului poate prelucra un mare volum de informatii si opereaza    cu sisteme variate de simboluri,pot rezolva diferite probleme

    

- la 17-l8 ani,se atinge varful dezvoltarii inteligentei din acest stadiu

     - in ansamblu, gandirea dolescentului este logica si profunda ,organizata si sistematica,riguroasa si reflexiva,deschisa la nou.[6]

CARACTERISTICILE MEMORIEI ADOLESCENTULUI SI POSTADOLESCENTULUI

-cresterea volumului memoriei-atinge nivelul cel mai ridicat

-dominarea memoriei logice

-amplificarea capacitatilor de a memora laturile abstracte si generale ale cunostintelor

- cresterea caracterului activ al memoriei exprimat in identificarea cu usurinta  a ideilor centrale,eliminarea detaliilor;

- existenta unui fond de cunostinte acumulat in timp,usureaza memorarea si patrunderea altora noi

- dezvoltarea metamemoriei care-i permite adolescentului sa sustina activ atat intiparirea cat si pastrarea cnostintelor . El apeleaza la repetitii organizate si sistematice[7].



MANIFESTAREA IMAGINATIEI IN ADOLESCENTA SI POSTADOLESCENTA

- imaginatia creatoare implicata in invatarea prin descoperirea la diferite discipline scolare, este favorizata de legaturile stranse cu gandirea ;

- imaginatia creatoare implicata activitatilor artistice se afla in stransa legatura cu specificul afectivitatii

- visul de perspectiva, ca forma de imaginatie activa si creatoare este implicat in cristalizarea idealului de viata.

LIMBAJ

-cresterea vocabularului,isi insusesc si limbajul calculatoarelor

-apare cunoasterea unei alte limbi

EVOLUTIA ACTIVITATII,MOTIVATIEI SI VOINTEI ADOLESCENTULUI SI POSTADOLESCENTULUI

Pe afectiv se produc mari schimbari . Particularitati :

a) Rezonanta afectiva ampla a tuturor felurilor de evenimente traite :

- mediul scolar genereaza bucuria succesului in urma examenelor (sau invers) ;

- emotii mai nuantate generate si de relatiile cu colegii: de prietenie,admiratie,incredere,dispret,ura etc;

- sentimentele de stima fata de profesori,pretuire,respect 

- situatiile familiale sunt generatoare de ample si profunde emotii (deces,divort etc)

b) Se amplifica si se consolideaza sentimente cristalizate in stadiile anterioare si totodata se formeaza altele noi. Se traieste sentimentul primei iubiri.

c) Este un grad inalt de constientizare a experientei afectate. Adolescentul poate manipula voit expresivitatea sa emotionala.[8]

MOTIVATIA

- se manifesta activ trebuintele de autorealizare si autoafirmare (la scoala si nu numai)

- incepe o noua faza a cristalizarii interesului pentru viitoarea profesie

- apare un mare interes pentru lectura

- apare cunoasterea de sine si a celor din jur

- se dezvolta noi forme de motivatie asa cum ar fi : conceptia de viata,idealul de viata, aspiratii puternice de a se apropia de stadiul adultului .

VOINTA

- este implicata in optiunea pentru viitoarea profesie si a desfasurarii pregatirii in aceasta perspectiva

- este manifestata frecvent in realizarea in fapt a autonomiei si independentei

Adolescentul este inclinat sa respinga tutela familiei si sa-si construiasca singur destinul .[9]

PERSONALITATEA ADOLESCENTULUI SI POSTADOLESCENTUL

            Personalitatea adolescentului nu este inca nici omogena,nici precizata in mod definitiv. Ii lipseste experienta. «  Criza de originalitatea a adolescentului » poate incepe in pubertate si poate dura pana in postadolescenta.

Este diferita de la o perosana la alta ca intensitate,durata si consta,pe de o parte in despartirea de atitudinile si comportamentele propriei copilarii (latura negativa a crizei) ;

dezvoltarea fortei Eu-lui,a constiintei de sine,a disponibilitatilor creatoare pe de alta parte (latura pozitiva a crizei).

              Adolescentul isi formeaza un mod propriu de a intelege viata ,isi cristalizeaza o conceptie care-l calauzeste in alegerile pe care le va face.

              O componenta orientativa a personalitatii este constiinta apartenentei la generatie.   

 Adolescentul nu doar se integreaza in grupuri,ci traieste apartenenta la comunitatea celor care-i seamana,constata ce pot si ce fac acestia ,ce pot ei. Consiinta apartenentei la generatie poate genera manifestari protestatare afective (ex. revolte).

Se continua formarea idealului in viata care este acum constant si stabil,mai complex elaborat,mai legat de ceea ce ofera societatea ( spre deosebire de preadolescenta)

             Intre componentele orientative are loc si imaginea de sine care rezulta dintr-o orientare constanta si o trebuinta marcanta de autocunoastere.

Adolescentul isi doreste sa-si descopere unicitatea si originalitatea propriei fiinte.

   Astfel,tinerii adolescenti isi pot :

·        gasi identitatea de sine ,care le permite sa se integreze si adapteze bine la toate felurile de imprejurari ;

·        gasirea unei prea timpurii identitati care permite adaptarea in prezent,dar inchide posibilitatea de realizare ale acelei persoane ;

·        ramanerea multa vreme intr-o identitate confuza care genereaza fel de fel de schimbari surprinzatoare

·        ajungerea la o identitate negativa prin identificarea cu grupuri si  persoane deviante

Eu-l fizic ramane in continuare in centrul autocunoasterii, favorizat de armonia dezvoltarii biologice. Este valorizat in contextul relatiilor dintre sexe si de aceea,adolescentii manifesta atitudini active de imbunatatire , fiind atenti la moda,silueta etc.

              Pot aparea cu usurinta si complexe de inferioritate care sa-i faca sa fie retrasi, timizi,tacuti,pasivi etc.

Eu-l spiritual – sunt deosebit de interesati de unele calitati cum ar fi nivelul propriu de inteligenta si cultura sau alte caracteristici de personalitate care devin mai importante. Ii nelinistesc lipsurile si defectele si isi intensifica efortul de a le inlatura.

Eu-l social este mai degraba consolidat in cursul acestui stadiu, deoarece exista deja un grup sau grupuri stabile in care adolescentul se integreaza si si-a cucerit

un loc si un prestigiu. Ramane totusi sensibil la eventuala indiferenta a grupului de prieteni si a familiei si poate trai mari dezamagiri sau se indarjeste sa le-arate ce poate .  James Marcia a elaborat teoria starilor identitare. El a plecat de la dilema majora a adolescentei – identitate sau confuzie – din teoria lui E. Erikson. Varianta sa pune accent pe doua activitati si anume : autochestionarea (cine sunt ?) si angajarea ( ce fac ?). Autochestionarea se poate instala progresiv sau brusc dar poate sa si lipseasca . Ea directioneaza si sustine viitoarele asumari

de roluri sau valori.Angajarea este dimensiunea efectiva, practica, de validare interioara (ex. devin student,sofer etc si constat ca mi se potriveste sau nu )

Exista patru stari identitare :

- identitate realizata (persoana traverseaza etapa autochestionarii,concomitent cu angajarea sa ferma,intr-o serie de roluri )

- identitate in moratoriu (autochestionarea exista,angajarea nu )

- identitatea acceptata (adolescentul nu a parcurs,cel putin vizibil,etapa autochestionarii si este deja angajat pe o anumita linie,el a adoptat pur si simplu optiunile mediului sau familial- “dai la contabilitate” )

- identitate difuza ( nu sunt prezente nici autochestionarul nici angajarea). Ea poate fi o stare precoce, fie o stare post esec.Ea apare in urma unor angajari discordante cu dorintele sau posibilitatile individuale ( sunt student la informatica dar doream la psihologie,iubesc pe cineva care nu ma iubeste etc ).

Ea poate fi la fel de valoroasa si in caracterizarea dinamicii adolescentei,ca etapa a optiunii si schimbarii.

     Adolescenta este astfel,varsta optiunilor majore !



[1] Schiopu,U.,Verza- Psihologia varstelor, EDP,Bucuresti, 1993, p.185

[2] Cucos,C.,Psihopedagogie, Editura Polirom,Iasi, 1998.p 25

[3] Salavastru,D. Psihologia Educatiei,Polirom, Iasi 2004

[4] Schiopu.U.Verza. E.Psihologia varstelor. EDP. Bucuresti 1993

[5]Adolescenta si contextul sau de dezvoltare – Tinca Cretu

 

[6] Psihologie, Manual pentru clasa a-Xia - Adrian Neculau (coord.), Luminita Iacob

[7] Psihologie, Manual pentru clasa a-Xia - Adrian Neculau (coord.), Luminita Iacob

[8] James Dobson, Pregatirea pentru adolescenta

[9] Psihologie, clasa a-Xa, Editura Economica - Mihai Golu, Mihaela Pais-Lazarescu



Galerie de imagini si poze medicale: adolescenta


imagine cu adolescentaimagine cu adolescenta imagini adolescentaimagini/poza adolescenta


Alte materiale medicale despre: ADOLESCENTA



De aproximativ 15 ani, mai ales in literatura de specialitate americana, studiile privind aparitia precoce a tulburarilor bipolare la copil si ad [...]
Alcoolul este drogul de care adolescentii abuzeaza cel mai frecvent si mai mult. Celelalte droguri au avut mai multa publicitate, iar expresia "drogur [...]
in cursul anilor de adolescenta, copilul dumneavoastra devine mai independent si mai matur din punct de vedere social si capata numeroase dintre atrib [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre adolescenta

Advertisements


Alte sectiuni
Frumusete
Termeni medicali
Sanatatea copilului
Igiena
Geriatrie
Sarcina
Nasterea
Venirea pe lume a copilului
Mama dupa nastere
Sanatatea femenii
Dermatologie
Homeopatie
Reflexoterapie
Adolescenta
Kinetoterapie
Ginecologie
Obstetrica
Psihiatrie
Medicina generala
Oftalmologie
Oto-rino-laringologie
Ortopedie
Anestezia
Masajul
Sanatatea barbatului
Urgente si primul ajutor
Neurologie
Odontologie
Planificare familiala
Maturitatea
Varsta a iii-a
Nefrologie
Cancerologie
Pediatrie
Responsabilitatea juridica medicala
Genetica medicala
Simptome
Rinologia
Faringologia
Laringologia
Sistemul endocrin
Radiologie
Stomatologie
Medicina legala
Analize
Asistenta medicala
Chirurgie
Dependente
Fiziologie
Microbilologie
Neonatologie
Optometrie
Psihologie
Reumatologie
Traumatismele oaselor
Traumatologie



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile