eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Drogurile

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » drogurile

Dezbaterea privind legalizarea drogurilor

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Dezbaterea privind legalizarea drogurilor
Toate tarile dezltate au introdus o legislatie ce pedepseste penal contrabanda, cultivarea sau productia ilegala, distributia sau detinerea unei largi game de droguri psihotrope. in cazul ilegalitatilor grave, nivelul pedepselor reflecta aversiunea societatii fata de tipurile de infractiuni considerate deosebit de odioase, infractiuni ce sunt extrem de profiile. Pedepsele cu inchisoarea pentru importarea sau vanzarea drogurilor ilegale pe scara larga r echivala in multe jurisdictii cu cele pronuntate pentru crima cu premeditare. Ilegalitatile de o gravitate mai redusa isi r atrage pedepse mai putin severe, in unele cazuri doar o amenda sau un avertisment, insa cea mai mare parte a traficantilor marunti, de strada continua sa fie pedepsiti cu inchisoarea. Cat priveste legea in general, legile ce reglementeaza regimul drogurilor sunt concepute sa-i impiedice, sa-i pedepseasca si sa-i scoata din circulatie pe traficantii primejdiosi, sa protejeze societatea si sa transmita un mesaj educativ. Ele pot fi folosite si pentru a forta consumatorii sa apeleze la tratament. Cei nemultumiti de actuala reactie din partea legii r sublinia caracterul extrem de costisitor al acesteia ativ cu aparenta sa ineficienta. Contextul legislativ intern reprezinta calea de acces a fiecarei tari la puternicele tratate internationale de control al drogurilor.
Ar trebui sa se renunte sau nu la prohibitia legala? in acest modul m incerca sa gasim dole si argumentele la care va apela fiecare dintre cele doua curente principale de opinie. Sper sa reusesc acest lucru intr-o atmosfera de dezbatere deschisa si de respect reciproc.

Legea britanica privind consumul abuziv de droguri, din anul 1971In continuare i prezenta cadrul legal al Legii britanice privind consumul abuziv de droguri (LCAD) din 1971 (in SUA, reglementarea paralela era Legea abuzului de droguri). Drogurile ilegale sunt impartite de LCAD in trei clase, in functie de gradul de risc perceput al fiecaruia. Clasa A contine substantele considerate a fi cele mai periculoase, si anume opiaceele, cocaina si orice substanta din clasa B prezentata sub forma injecila. in mod surprinzator, Ecstasy si L,SD-ul sunt plasate tot in clasa A. Clasa B contine amfetamina, metamfetamina si barbituricele.
Pana relativ recent, si canabisul era un drog de clasa B, insa acesta a fost mutat in clasa C. in aceasta ultima clasa se regasesc majoritatea tipurilor de benzodiazepine, stimulentele slabe de tip amfetaminic si buprenor-fina (un medicament folosit ca inlocuitor al heroinei in tratamentul dependentei de opiacee).In mod simetric, nivelurile pedepselor variaza in functie de categoria drogului implicat in infractiune, cele mai severe fiind pronuntate pentru ilegalitatile comise cu droguri din clasa A. Productia sau distribuirea oricarei substante de clasa A poate fi pedepsita, in cazurile cele mai grave cu inchisoarea pe viata. Ilegalitatile asociate drogurilor din clasa B isi pot atrage pedepse de pana la paisprezece ani de detentie, in vreme ce o infractiune comisa cu un drog de clasa C poate fi pedepsita cu cel mult cinci ani. Pedepsele pentru detinere sau pentru detinere cu intentia vanzarii au fost structurate similar, dar sunt mai blande. De exemplu, simpla detinere a unui drog din clasa A se poate solda cu o detentie de pana la sapte ani, in vreme ce pedeapsa pentru detinerea unui drog din clasa C are ca limita maxima un termen de doi ani.
Cam atat despre cadrul legal. Modul in care se aplica legea este destul de flexibil. Politia poate alege zonele in care va efectua razii, isi poate reduce eforturile in directia impiedicarii infractiunilor minore cu droguri si poate hotari sa ignore o persoana surprinsa cu cateva grame de canabis, destinate exclusiv uzului propriu. De asemenea, instantele au o mare libertate de decizie in silirea sentintelor, cele de tratament clinic obligatoriu fiind o alternativa din ce in ce mai frecventa la pedeapsa cu inchisoarea in cazurile celor judecati pentru dependenta. Iar atunci cand sunt confruntate cu infractiuni de procurare a drogurilor, ce nu cad sub incidenta LCAD, ele au din nou capacitatea de a da o sentinta de tratament obligatoriu daca hotia a fost comisa pentru intretinerea unei dependente de droguri. Astfel, cadrul legal al anchetarii infractiunilor asociate drogurilor este mult mai subtil decat ar putea-o sugera la prima vedere lista infricosatoare a pedepselor. Cine urmareste modul de actiune al unei instante si asculta raportul citit inaintea sentintei de ofiterul responsabil cu supravegherea celor eliberati conditionat va constata ca nu este rba despre un Cod Napoleonian rigid.Insa indiferent de flexibilitatea sa, criticii argumenteaza ca legea penala in acest domeniu a devenit o parte intrinseca si intunecata a problemei drogurilor in loc sa faca parte din solutie. Ei considera ca dezbaterea se desfasoara in jurul unei alegeri intre doua formule puternic contrastante de abordare pe viitor a drogurilor actualmente ilegale. Prima formula este perpetuarea sistemului actual, ori pe scurt: formula controlului penal sau prohibitia drogurilor. A doua formula renunta la legea penala ca instrument de control al consumului de droguri, inlocuind-o cu modelul folosit in prezent pentru controlul consumului de alcool si tutun; pe scurt: formula de control al drogurilor legale. Unii ar putea dori legalizarea directa a drogurilor, abrogandu-se imediat LCAD, in vreme ce altii prefera o cale de mijloc, in sensul renuntarii la pedepsele penale fara abrogarea legii. In continuare m studia prima propunere, iar abolirea pedepselor penale va fi cercetata in modulul urmator. Propunerea abandonarii totale a prohibitiei este avansata frecvent la nivel de talk-show-uri, in general ignorandu-se starea de fapt reala, insa ea poate fi auzita si din partea unor critici de bun-simt, rationali si informati. Sugestia acestora nu ar trebui considerata un simplu delir liberal haotic. Relutionara? Fara indoiala ca si ideea abolirii pedepsei capitale pentru hotii de oi a fost considerata relutionara la vremea respectiva.

Imaginea de ansamblu a experientei cu drogurileInainte de a intra in detaliile argumentelor pro si contra legalizarii, sa incercam sa obtinem o imagine de ansamblu a principalelor aspecte ale experientei istorice asociate controlului drogurilor ilegale, prezentate in modulele anterioare. Daca alaturam toate aceste povesti separate, care va fi povestea complexa rezultata? lata istoria acestei experiente globale, prezentata in patru minute si jumatate.
Opiul in China
Din aceasta saga putem concluziona ca razboaiele drogurilor pot fi pierdute si, in aceeasi masura, castigate. in secolul al XlX-lea, in ciuda incercarilor hotarate de a instaura prohibitia, China a pierdut razboiul impotriva opiului, capacitatea sa defensiva fiind coplesita de puterea economica si militara superioara a traficantilor de opiu ai imperiului britanic. Prohibitia a fost eliminata de fortele externe, insa trebuie tinut cont si de existenta unei populatii vulnerabile, numai bune de jumulit. Tocmai aceasta vulnerabilitate a fost motivul pentru care britanicii au vizat China cu o asemenea virulenta. Cererea era alimentata de oferta, iar epidemia se manifesta in plina forta. Trebuie insa tinut cont si de un alt aspect: atunci cand prohibitia importurilor a fost eliminata, iar comertul a devenit liber, consumul de opiu a crescut vertiginos. Prohibitia poate reprezenta un succes partial chiar si in cazurile in care are scapari.
Povestea a doua natiuni
Pentru a imprumuta expresia folosita de Norman Kerr in comentarea originii epidemiei de consum de eter din Ulster ( modulul 5), putem afirma ca Legea Harrison, emisa in SUA in anul 1914, este acel fons et origo al controlului penal al consumului de droguri. Initial, aceste masuri de control pareau, cel putin in SUA, sa limiteze sau chiar sa amelioreze problema nationala a opiaceelor, in vreme ce in Marea Britanie nu prea exista o astfel de problema. Totusi, in perioada postbelica, masurile prohibitive au esuat, mai intai in SUA, apoi in Marea Britanie, coplesite de sursele ilicite ale drogurilor.
Vietnamul
Aceasta poveste ne arata ca daca heroina incepe sa cada din copaci in bratele unei populatii avide sa o consume, o parte semnificativa a populatiei va raspunde pozitiv la aceasta oferta. Consumul de droguri poate atinge cote semnificative acolo unde drogul este usor accesibil, unde consumul nu este impiedicat in mod concret si unde populatia vede in drog satisfacerea unei nei.
Experienta generala cu opiaceele
Aceste scurte povestiri contin prea multe aspecte pentru a se putea da o interpretare simpla si unica a mesajelor transmise de ele. Totusi, sunt convins ca mesajul ce strabate este ca, daca masurile de control al consumului de opiu neinjecil sunt lasate la latitudinea culturilor traditionale, se poate mentine o coexistenta mai mult sau mai putin pasnica, desi chiar si in aceste circumstante pot aparea anumite probleme. insa aceasta concluzie nu poate fi generalizata si aplicata in Zurich sau in alt oras occidental in care opiaceele se administreaza pe cale injecila. Seringa este un agent modificator, de o nocivitate devastatoare. Mai mult, factorii de control de natura culturala ce limiteaza consumul opiaceelor in societatile traditionale sunt inlocuite doar de un vid in ambianta oraselor moderne.
Sa trecem acum de la opiacee la alte droguri ilegale.


Canabisul, cocaina si amfetaminele etc.

Canabisul, in toata istoria sa incepand de la emirul Sheikhouni si pana in prezent, emana parfumul prohibitiei esuate. La ora actuala, canabisul pare sa cada din toti copacii lumii. Raspandirea consumului sau o rivalizeaza pe cea a opiaceelor in Vietnam, iar sistemul penal de control a fost abandonat aproape complet.
Nici cocaina nu-i lasa reci pe sustinatorii sanctiunilor penale. Initial, limitarea vanzarilor farmaceutice si a prescrierilor medicale parea sa incline farabil balanta. Totusi, din anii 1980 si odata cu aparitia cracfc-ului, traficantii ilegali au daramat barierele si au pus prohibitia la pamant, la fel cum reusisera anterior, in China, traficantii britanici de opiu, si importatorii iliciti de heroina, pe tot teritoriul SUA, in Marea Britanie si in multe alte tari. Si in acest caz, a existat un numar suficient de oameni nerabdatori sa consume importurile abundente. Victoria aparenta se transforma usor intr-o infrangere sangeroasa ulterioara, iar triumful intr-o batalie nu se a cu castigarea razboiului: acesta este, aparent, mesajul cocainei. in privinta amfetaminelor si a celorlalte substante, metamfetamina reprezinta imaginea infrangerii recente a masurilor de control ale consumului unui stimulent ispititor pentru cea mai mare parte a continentului asiatic.
Halucinogenele si dansul pe muzica drogurilor
Daca aceste experiente sunt alaturate celor prin care a trecut omenirea din cauza consumului de canabis, ideea ca politia poate reglementa placerea devine hilara. Tinerii isi r obtine drogul preferat, si chiar in numar mare, daca asta intentioneaza, iar politistii r ramane asemenea unor clovni pe scena strazii.
Din acest scurt sumar al mesajelor transmise din mai multe module si dintr-o multitudine de experiente cu drogurile in privinta eficientei masurilor punitive de control al consumului de droguri, putem desprinde doua concluzii alternative si contrastante, farizate de cele doua ere adverse implicate in dezbatere. Unii r deduce ca in nici un moment al istoriei si in nici un spatiu geografic nu poate fi identificata o situatie rasunatoare si de durata in care problema drogurilor sa fi fost rezolvata prin impunerea legii penale. Mici ameliorari, imbunatatiri marginale sau pe termen scurt ale situatiei, vestile nu sunt proaste in toate cazurile, insa ceea ce iese puternic in evidenta, r argumenta acestia, este absenta dolor ca un razboi impotriva drogurilor, purtat cu legea penala in mana, s-ar fi incheiat vreodata si candva cu o victorie categorica. Ar fi fost bine ca situatia sa fie alta, insa plimbandu-ne privirea pe campul de lupta, nu descoperim nimic care sa merite titulatura de victorie glorioasa. Acest fapt trebuie recunoscut.
Sfarsitul jocului, castiga sustinatorii legalizarii? Este si aceasta o concluzie ce poate fi trasa in urma studierii consemnarilor istorice, insa un rbitor din ara adversa va contra cu o interpretare opusa a dolor. Acesta va sustine ca, in absenta prohibitiei, nivelul consumului de droguri ar fi fost adesea mult mai ridicat, iar problema drogurilor mult mai grava. Prohibitia drogurilor nu este niciodata perfect compacta si toata lumea recunoaste ca uneori are mai multe ochiuri decat o sita, insa acest lucru nu dovedeste ca absenta masurilor legislative de protectie este mai buna decat prezenta unora imperfecte.
O analiza de ansamblu a unei istorii indelungate, doua concluzii opuse, si iata ca dezbaterea de-abia acum se declanseaza, nefiind nicidecum solutionata prin vreun argument devastator al unei parti, lansat in debutul confruntarii.

Defaimarea experientei avute de americani in timpul prohibitiei alcoolului
Cat de curand in cursul acestei dezbateri este de asteptat ca un sustinator al legalizarii sa aminteasca de experienta americana a prohibitiei alcoolului, dintre anii 1920-l933, ca dovada concludenta a absurditatii prohibitiei oricarui tip de drog. El va afirma ca toata lumea stie ce esec costisitor a fost Prohibitia impusa acestei tari de un grup de moralisti rigizi. Traficul ilicit de bautura a prosperat, americanii au baut in acea perioada mai mult decat in orice alt moment anterior, Al Capone s-a imbogatit, reprezentantii legii, cu degetul vesnic pe tragaci, au ucis in plina strada cetateni nevinovati, nu s-a inregistrat nici o consecinta pozitiva, iar in scurt timp chiar populatia a inceput sa ceara abrogarea prohibitiei si revenirea la savurarea linistita a cate unui paharel. Aceasta este istoria Prohibitiei, in prezentarea ei obisnuita.Insa oricine a studiat dole istorice in loc sa se multumeasca cu mitul raspandit, in general, ce prezinta Prohibitia ca un dezastru complet va contrazice aceasta interpretare simplista. Prohibitia a avut, intr-adevar, numeroase parti negative, insa introducerea sa a fost sustinuta de plebiscite la nivel statal, in timp ce abrogarea sa ulterioara a fost o manevra cu fundament politic, adoptata pentru a-l ajuta pe F. D. Roosevelt sa incaseze taxe pe alcool cu care sa poata finanta ul de reforme economice cunoscut sub numele de "Now Deal". Din perspectiva sanatatii publice, Prohibitia nu a fost nici pe departe un esec, rata mortalitatii datorata cazurilor de ciroza ramanand constanta, la nivelul remarcabil de scazut ce fusese obtinut in anii anteriori, cand in unele state s-au interzis consumul si vanzarea alcoolului, ca masuri premergatoare adoptarii generale a Prohibitiei. Aceasta politica a reusit sa pastreze consumul national de alcool la un nivel relativ scazut: acesta este mesajul ce poate fi dedus din valorile cazurilor de ciroza. Cat priveste presupusa inflorire a fenomenului criminalitatii organizate, aceasta problema devenise o parte a Visului American cu mult inaintea anilor 1920, iar invinuirea Prohibitiei pentru aparitia Mafiei este nejustificata.
Drept urmare, de pe urma acestei istorii ar trebui sa ramanem cu altceva in afara obisnuitei interpretari partinitoare. Prohibitia ofera exemplul unei tari ce adopta o politica de interzicere a consumului unui drog atunci cand prejudiciile procate de acel drog devin intolerabile. in secolul al XlX-lea, problema alcoolului devenise inaccepila pentru publicul american. Asadar, prohibitia alcoolului a avut consecinte mixte, nici exclusiv pozitive, dar nici exclusiv negative, si in nici un caz nu este o piatra care sa poata fi aruncata cu nepasare pe podeaua salii de dezbatere.

Legea penala si prejudiciile sale colaterale
Acum sa ne indreptam atentia catre o problema substantiala a acestei dezbateri. Cei ce sustin legalizarea r argumenta ca, desi prohibitia drogurilor aduce anumite beneficii prin reducerea consumului, aceasta reusita implica un grad de prejudiciere profund inaccepil. Nivelul actual al prejudiciilor colaterale ale aplicarii legii penale pe scena drogurilor este ilustrat de faptul surprinzator ca, in SUA, peste 300 000 de persoane ispasesc concomitent pedepse cu inchisoarea pentru faradelegi asociate drogurilor. Cea mai mare parte a celor inchisi se afla in aceasta postura datorita detinerii sau distribuirii de crack sau heroina. Pedepsele severe sunt meritate in cazul traficantilor importanti de droguri, iar in aceste cazuri pedeapsa ar trebui sa fie direct proportionala cu profitul potential si cu prejudiciile procate societatii. Atunci cand silesc sentinta unui infractor de acest tip, instantele tin cont de circumstantele agravante, precum implicarea individului in retelele de crima organizata, detinerea de arme de foc sau vanzarea catre minori. insa adevarul este ca, in orice tara, cea mai mare parte a persoanelor condamnate la inchisoare pentru infractiuni asociate drogurilor nu este compusa nici pe departe din "creierele" organizatiilor criminalo, ci din cei ce constituie verigile medii sau inferioare ale lantului de distributie sau din dependenti prinsi cu drogurile in buzunar. Orice consiliu local ce doreste sa rezolve problema parcarii ilegale cunoaste faptul ca succesul depinde intr-o masura mai mare de probabilitatea perceputa de soferi de a primi amenzi sau de a li se bloca masinile, decat de nivelul ridicat al amenzilor. O pedeapsa de zece ani de detentie pentru parcare interzisa, chiar intr-o zona clar semnalizata, nu sperie pe nimeni. Cercetarile arata in mod consecvent faptul ca statisticile privitoare la frecventa detectarii unor asemenea fapte contraventionale are un efect mai clar de prevenire decat pedepsele de o severitate excesiva. Problema drogurilor ilegale consta in faptul ca acestea au capatat o imagine diabolica ce tinde sa stimuleze inasprirea pedepselor. Acei traficanti chinezi executati ( modulul 18) si familiile lor, fortate sa achite costul gloantelor, demonstreaza ce se poate intampla atunci cand mesajul rational al teoriei prevenirii este ignorat.Intemnitarea persoanelor tinere are un efect negativ asupra bunastarii lor actuale si ulterioare si, avand in vedere nivelul actual al actiunilor in masa, ea poate prejudicia si mai mult comunitati deja defarizate, in special in cazul incarcerarii in numar mare de barbatii tineri. inchisorile sunt locuri in care consumul ilegal de droguri se perpetueaza in general, in care unii indivizi care nu au mai consumat droguri pot deprinde acest viciu si in care riscul contractarii unei infectii virale datorita folosirii in comun a acelor si seringilor este crescut. Razboaiele bandelor de cartier procate de drogurile interzise, constituie un alt factor distructiv, unul care, in opinia sustinatorilor legalizarii, ar putea fi eliminat pe loc prin abolirea prohibitiei.
Un alt argument auzit frecvent in aceasta dezbatere este acela ca plasarea drogurilor sub incidenta legilor penale implica lipsa oricarei forme de control al calitatii. Doza achizitionata la colt de strada poate include orice mizerie sau substanta contaminanta. Dependentul nefericit ce-si injecteaza o doza de heroina recent cumparata nu cunoaste taria acesteia si, ca atare, se expune riscului aleatoriu de a-si administra o su-pradoza fatala. Prin urmare, legalizarea drogurilor ar asigura calitatea continutului lor, astfel incat acesta sa fie cunoscut cu aceeasi precizie cu care este cunoscut continutul unei sticle de alcool de marca. Nimeni nu risca o supradoza accidentala prin consumul unui pahar de sherry dulce de tarie dubla.
Formula controlului penal nu implica doar o serie de prejudicii, insa criticii sai r sublinia faptul ca aceasta se concentreaza aproape exclusiv asupra ierarhiei inferioare a traficului ilicit. Dupa cum am mentionat deja, dealerii arestati sunt cei marunti sau medii, iar castigurile oferite de acest nivel de trafic r incuraja mereu ocuparea posturilor vacante de membri ai comunitatilor defarizate. Activitatea de traficant de crack la nivelul cel mai de jos al lantului de distributie presupune un venit superior celui obtinut la o spalatorie de masini. Dealerii din varful ierarhiei sunt insa mult mai greu de capturat, iar profiturile incasate de acestia sunt enorme. Cei care sprijina legalizarea r evidentia, de asemenea, faptul ca sistemul penal, aparent esuat si gresit directionat, reprezentand toate nivelurile activitatii politiei si vamilor, este un exercitiu ce consuma anual sume de miliarde in orice valuta. in acelasi timp, statul este lipsit de venitul ce s-ar acumula din impozitele aplicate drogurilor actualmente ilegale.
Nici o victorie eroica de sarbatorit, o farsa ratata, cruda si costisitoare, iata cum isi r rezuma pledoaria sustinatorii legalizarii. Cum ar putea orice persoana rationala, plecand de la experienta dureroasa a omenirii cu drogurile, sa se opuna logicii unei aboliri totale, r intreba ei. Contraargumentul va fi cel mai probabil acela ca, desi sistemul actual este cu siguranta ineficient si costisitor si desi este universal recunoscuta necesitatea ameliorarii exceselor cele mai grave ale acestuia, cel putin in privinta anumitor droguri nu se intrezareste nici o alternativa functionala. Legalizarea ar implica un acces sporit, accesul sporit ar duce la o crestere a nivelului de consum, iar cresterea acestuia ar avea drept consecinta sporirea prejudiciilor, la fel cum noaptea vine dupa zi. Oare este posibil sa ne imaginam ca un guvern responsabil ar accepta plasarea pe piata a intregii game de droguri in prezent ilegale si asezarea acestora pe rafturi, etichetate si ambalate dupa standarde, alaturi de sticlele de bauturi? De fapt, noi tocmai asta speram, r afirma sustinatorii legalizarii totale. Si speram ca echilibrul sa fie silit de influentele economiei de piata.




Alte materiale medicale despre: Drogurile

  • Legalizarea totala a drogurilor: cat de realista este o astfel de propunere?
in continuare ne vom concentra atentia asupra propunerii riscante de abolire absoluta a legislatiei drogurilor si asupra cererii de revenire la vremea [...]
  • Legalizarea totala a drogurilor: cat de realista este o astfel de propunere?
in continuare ne vom concentra atentia asupra propunerii riscante de abolire absoluta a legislatiei drogurilor si asupra cererii de revenire la vremea [...]
Alcoolul, in general, si vinul, in particular, tin tovarasie omului inca din vremurile imemoriale ale istoriei. Si tot din acele vrem [...]

Despre drogurile

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile
Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact