eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Boli stomatologice

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli stomatologice

Tehnici in obturarea canalelor radiculare - tehnica obturatiei, tehnicile de condensare

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


Tehnici in obturarea canalelor radiculare

Pentru ca un dinte sa fie obturat endodontic, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

 

1.-dintele sa fie asimptomatic: in timpul masticatiei, percutiei in ax, si la palparea mucoperiostului in dreptul apexului.

2.-obturatia provizorie anterior aplicata sa fie intacta

3.-canalul sa fie uscat, mesele scoase trebuie sa fie perfect uscate (fara secretii), ne colorate, ne mirositoare, integre.

Tehnicile de obturare a canalelor pot fi :

1.Tehnica clasica de obturatie de canal mixta, cu paste asociate cu con de gutaperca.

2.Tehnici de condensare a gutapercii:

-a) tehnica de condensare laterala ( la rece)

-b) tehnica de condensare verticala ( la cald)+ tehnica modificata

-c) tehnica de condensare termomecanica – termocompactare

-d) tehnica de condensare cu ajutorul ultrasunetelor.



3.Tehnici de injectare a gutapercii – prin modelarea gutapercii termo-plastifiate:

-a.)sistemul P.A.C.-l60,

-b.)sistemul Obtura,

-c.)sistemul Ultrafil.

4.Tehnica de obturatie de canal cu conuri de Ag.

1. Tehnica obturatiei de canal mixta cu paste asociate cu con de gutaperca

Aceasta metoda clasica consta in:

-izolarea dintelui

-aseptizarea campului operator cu alcool iodat,

-indepartarea obturatiei provizorii si a meselor endocanalare

-controlul acestora,

-pregatirea canalului pentru obturare prin folosirea meselor imbibate cu H2O2, alcool, neofalina (toaleta canalului),

-uscarea canalului cu mese sterile si aer cald,

-alegerea acului Lentullo in functie de diametrul canalelor (. 114),

. 114. Diferite ace Lentullo (NICA)

 

-proba acului Lentullo ca sens de rotatie (in sensul acelor de ceasornic) si ca lungime (in concordanta cu odontometria canalului),

-alegerea conului de gutaperca (ca dimensiune), caruia i se sectioneaza varful prea subtire pana la 2-3 mm de apex, pentru a nu bloca constrictia apicala si a se usura dezobturarea in caz de nevoie,

-dupa prepararea pastei se incarca acul Lentullo 1/2 din lungimea sa, se introduce in canal pana la nivelul stabilit prin odontometrie, (. 115 a)

-se porneste motorul (800-l000 turatii/minut) pentru 5-l0 secunde, pentru descarcarea pastei in canal si apoi se retrage acul tot in miscare rotatorie si circulara de-a lungul peretilor,

. 115. Obturatia de canal mixta: a.-introducerea pastei de obturat cu acul Lentullo. b.-pistonarea

 pastei de obturat cu ac Kerr sau Miller (GAFAR)

-se incarca din nou acul cu pasta pe toata lungimea spirelor lui si se repeta operatia de 2-3 ori pana la umplerea canalului, cand excesul refuleaza prin orificiul cervical al canalului,

-daca acul Lentullo nu a ajuns pana la limita stabilita, oprindu-se 3-4 mm distanta de apex, se va pistona pasta cu acul Kerr sau Miller  pana la nivelul dorit, dupa care se introduce iar acul Lentullo pentru omogenizarea si scoaterea bulelor de aer din canal (. 115 b),

-conul de gutaperca se introduce cu ajutorul unei pense, iar apoi portiunea libera se sectioneaza cu un excavator sau spatula incalzita, . 116,

. 116. Introducerea conului de gutaperca in canal (NICA I.)

-se sterge cu buleta de vata excesul de pasta,

-se aplica engent de Zn chitos in straturi succesive pana la umplerea in totalitate a cavitatii pulpare si a celei de la nivel coronar.

Obturatia este incorecta cand:

-nu s-a ajuns pana la nivelul apexului,

-este neomogena, 

-este discontinua.

In oricare din aceste situatii se impune dezobturarea si apoi re-obturarea corecta.

Controlul Rx imediat al dintelui astfel obturat corect este obligatoriu, asemeni dispensarizarii in timp, mai ales  in functie de viitorul protetic al dintelui.

2. Tehnicile de condensare ale gutapercii

Gutaperca este o substanta naturala pe baza de cauciuc, provenita dintr-un latex extras din Palaquia, arbore ce se gaseste in regiunile Borneo-Sumatra.

In stare pura este o hidrocarbura obtinuta dupa tratamentul latexului cu sulfura de carbon, urmat de filtrare si evaporare.

Gutaperca folosita in stomatologie este modificata, continand:

-gutaperca 18-21%,

-oxid de zinc 59-75%,

-sulfat de metale grele 2-l7%,

-sulfat de bariu,

-ceruri si rasini 1-4%, ca agenti plastifianti,

-agenti coloranti, pentru culoarea alb sau roz.

Proprietatile ei sunt:

-isolubila in apa si alcool, dar solubila in solventi organici precum cloroformul,

-poate suferi o intindere fara a se rupe, ne fiind elastica,

-are o proasta aderenta, motiv pentru care in obturatia de canal se asociaza cu ciment de sigilare,

-duritatea Brinell creste cu temperatura, avand si un coeficient de expansiune lineara de la 20-250C  care insa descreste dupa aceea,

-are slaba conductibilitate termica,

-are stabilitate volumetrica,

-este mai putin compresibila decat apa, care este socotita incompresibila,

-isi modifica starea fizica in functie de temperatura,

-devine opaca datorita unor aditivi precum sulfatul de bariu,

-este bine tolerata de organism in obturatiile de canal,

-este un bun baraj endodontic intre mediul bucal si zona periapicala.

Tehnici de utilizare a ei in obturatia de canal sunt urmatoarele:

 

1-obturare prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex

2-obturare prin modelarea individuala a conului

3-condensarea laterala la rece

4-condensarea laterala la cald

5-condensarea verticala la cald

6-condensarea termomecanica (termocompactare McSpadden)

7-injectare a gutapercii incalzite

8-condensarea cu ajutorul ultrasunetelor.

Tehnica de obturare a unui con unic calibrat la apex se bazeaza pe utilizarea unui con confectionat dintr-un material solid care sa se potriveasca perfect la portiunea apicala a canalului de 3-4 mm de la constrictia apicala, care apoi sa poata fi cimentat.

Tehnica necesita canale largite care permit utilizarea conurilor standardizate corespunzator calibrului canalului, conuri ce trebuiesc probate atat vizual, cat si tactil, prin senzatia de greutate la fixarea (cu usoara presiune) si la indepartarea (cu usoara tractiune)  conului din canal. . 117,

. 117. Adaptarea conului unic de gutaperca: a-scurt, b-foarte scurt,

c-lungimea corecta dar prea ingust, d-lungime si adaptare corecte (GAFAR, ILIESCU)

In canalele cu segmentul terminal aplatizat sau ovalar este necesara o individualizare a conului, prin ramolirea portiunii terminale la cald sau cu cloroform si introducerea conului cu usoara presiune in vederea amprentarii perfecte a zonei apicale.

Cimentarea ulterioara a conului se va face dupa intarirea lui, prin propulsarea lenta a conului, care sa permita refularea excesului de ciment de sigilare, care a fost aplicat in canal.

Tehnica obturatiei prin modelarea individuala a conului se indica pentru canalele mai largi decat cel mai gros con standardizat de gutaperca.

 

Timpii operatori, conform vizeaza:

-ramolirea simultana prin incalzire a mai multor conuri,

-transformarea acestora intr-o masa unica, omogena de gutaperca prin rulare sub presiune intre doua placute de sticla,

-modelarea ruloului intr-un con individual corespunzator canalului,

-racirea lui in apa,

-proba conului individualizat prin gradul frictiunii ce apare la introducerea si indepartarea conului din canal, la o distanta de 1-2 mm de apex. . 118,

. 118. Modelarea individuala a conului de gutaperca (GAFAR, ILIESCU)

Prin reajustari repetate se  poate ajunge la un con principal master, ce poate constitui punct de plecare in tehnicile de condensare a gutapercii.

2.1. Condensarea laterala la rece

Aceasta tehnica de obturatie a canalelor radiculare, urmareste obturarea intregului spatiu endodontic prin umplerea progresiva a spatiilor goale din jurul conului principal master, cu asa numitele „conuri accesorii” de calibru mai mic, care vor fi condensate lateral pe peretii canalului.

Instrumentar necesar:

1.-conuri calibrate de gutaperca, master standardizat, iar cele accesorii, conicizate de grosimi diferite: extra fine, fine, medii,

2.-sonde speciale denumite „spreader”,  de mana sau digital, . 119, 120,

. 119. Spreader  de mana (CHERLEA)



. 120. Spreader digital (CHERLEA)

3.-paste sigilatoare: N2 Universal,  AH26 , Canal Sealer,  Sealapex.

Tehnica:

a)-alegerea conurilor: conul principal (master) trebuie sa aiba diametrul ultimului ac cu care s-a largit canalul in regiunea apicala, se individualizeaza varful sau prin ramolire cu cloroform precum in  . 121, se face proba si se aplica in canal  dupa aplicarea pastei sigilatoare.

 

. 121. Alegerea conului master, individualizarea varfului prin

ramolire cu cloroform (GAFAR, ILIESCU)

b)-se introduce un spreader mai gros pe langa el si se exercita presiunea axiala cu o usoara rotatie pentru a-l presa intim pe peretele canalului in directia concavitatii acestuia, . 122

. 122. Tehnica de condensare laterala a gutapercii (GAFAR, ILIESCU) 

c)-se controleaza radiologic daca s-a obturat regiune apicala,

d)-se alege alt con mai mic (accesoriu) care se trece prin pasta sigilatoare si se introduce in canal pana simtim o rezistenta, . 123,

. 123. Aplicarea conurilor accesorii pe langa cel master (CHERLEA)

e)-cu un alt spreader mai mic prin presiuni axiale, transversale si usoare rotatii, se asigura aplicarea lui cat mai intima la peretii canalului, . 124,

. 124. Aplicarea cat mai intima a spreaderului la peretii canalului (NICA I.)

f)-se repeta aplicarea a 3-4 conuri accesorii pana la umplerea canalului, . 125,

. 125. Umplerea canalului (NICA I.)

g)-excesul conurilor din camera pulpara se sectioneaza cu fuloarul incalzit, . 126,

. 126. Indepartarea excesului conurilor de gutaperca (GAFAR, ILIESCU)

h)-se obtureaza provizoriu cavitatea coronara a dintelui,

i)-se face Rx de control.

La granita dintre condensarea laterala la rece si condensarea verticala la cald se afla condensarea laterala la cald, pentru ca, singura deosebire fata de prima consta in incalzirea spreaderului inaintea folosirii sale in canal. .127,


. 127. Ramolirea gutapercii cu spreaderul incalzit in condesarea laterala la cald (NICA)

S-a constatat ca, gutaperca ramolita prin incalzire devine mult mai usor de condensat, ceea ce face ca obturatia sa devina mai densa si mai omogena, prin fuzionarea conurilor intr-o masa unica.

In condensarea laterala la rece se realizeaza doar o alipire simpla prin laminarea conurilor sub presiunea laterala a spreaderului.

Tehnica de lucru presupune actiunea alternanda a spreaderului incalzit care sa ramoleasca conurile de gutaperca, cu cea a spreaderului neincalzit care sa condenseze gutaperca ramolita.

Endotec (L.D. Caulk/Dentelsply, Milford, De)

Descris de Martin si Fischer, este un spreader special cu caldura, pentru condensarea laterala a conurilor de gutaperca termoplastifiate, care produce incalzirea si coalescenta sau fuzionare conurilor de gutaperca termoplastifiate intr-o masa densa omogena.

Fiind o metoda de condensare laterala la cald, a fost conceputa in special pentru a compensa spatiile goale create in timpul condensarii laterale normale.

Spre deosebire de sistemele Obtura II si Ultrafil care necesita o gutaperca speciala, Endotec poate folosi orice tip de con de gutaperca.

Studiile prin microscopie electronica au relevat adaptarea exclenta a gutapercii termoplastifiate la peretii canalului, iar studiile de presiune si de fotoelasticitate au indicat ca sistemul Endotec exercita o presiune mai mica asupra structurilor radiculare decat in cazul condensarii laterale la rece.

Principiile metodei sunt:

-inainte de orice termoplastifiere este obligatoriu a se aplica conul master si cele 2-3 conuri auxiliare ca in condensarea laterala la rece,

-dupa termoplastifierea gutapercii, condensatorul trebuie lasat sa se raceasca inainte de a-l retrage din canal,

-pentru a evita lipirea gutapercii de spreader, se foloseste alcoolul isopropilic aplicat pe suprafata spreaderului rece.

Endotec se foloseste in prezent la indepartarea gutapercii gresit pozitionate in timpul retragerii, sau pentru eliminarea golurilor ramase dupa condensarea laterala la rece.

 

 

2.2. Condensarea verticala la cald

Lipsa de omogenitate a gutapercii condensate lateral a fost ameliorata de condensarea verticala care consta in compactarea in sens axial, vertical, a gutapercii adusa in stare plastica prin incalzire.

Se folosesc niste sonde speciale denumite plugger (un fuloar de ciment mai lung de cca 30 mm, mai efilat, de diferite dimensiuni), care incalzite la rosu plastifiaza gutaperca introdusa in canal, iar prin compactarea ei dinspre portiunea coronara spre apex, tot cu ajutorul pluggerului, se asigura omogenizarea si etanseitatea obturatiei de canal. . 128, 129,

. 128. Plugger de mana (CHERLEA)

. 129. Diverse pluggere: A- pluggere de mana sau codensator, B- pluggere digitale (NICA)

Spre deosebire de spreadere, pluggerele pot fi folosite atat la manevrele de condensare verticala, cat si la cele de condensare laterala a gutapercii.

Aplicand o presiune suficient de mare asupra lor, pot forta gutaperca ramolita prin incalzire sa patrunda in intregul sistem endodontic de canale, inclusiv in cele laterale si accesorii.

Avantaje, dezavantaje:

-tehnica excelenta

-obturatie omogena

-laborioasa

-necesita mult timp

-reclama o largire excesiva a canalului.

Tehnica:

-se alege si se adapteaza conul principal (master) la 1 mm de limita prepararii canalului,

-se aplica cimentul sigilator pe peretii canalului radicular, in strat pelicular,

-conul master aplicat prin frictiune in zona apicala se plastifieaza cu ajutorul sondelor speciale incalzite, . 130,

. 130. Plastifierea conului master (CHERLEA)

-cu pluggerul cel mai mare se face compactarea gutapercii in sens axial spre apex,

-prin reincalziri repetate si compactari cu pluggere tot mai mici, se obtureaza complet zona apicala, . 131,

. 131. Obturarea completa a zonei apicale prin tehnica de condensare verticala la cald

(GAFAR, ILIESCU)

-aceasta se va controla apoi radiologic,

-folosind fragmente din conul de gutaperca sectionat in 2-3 parti, acestea se incalzesc si se compacteaza cu pluggerele adecvate ca marime, pana se contopesc cu stratul de gutaperca aplicat anterior, umd lent tot canalul,



-acesta  la sfarsit va fi controlat radiologic.

2.3. Condensarea verticala modificata (Laurichesse)



Se adapteaza in canal conul master + 2-3 conuri auxiliare, care se sectioneaza la nivelul podelei camerei pulpare, dupa care se plastifiaza cu sondele speciale si se compacteaza cu pluggerele, ca in condensarea verticala.

2.4. Condensarea termomecanica (termocompactare Mc Spadden)

Aceasta metoda de obturare a canalelor radiculare, imaginata in 1978 de catre Mc Spadden, asigura simultan atat plastifierea cat si compactarea gutapercii in canal, fiind cunoscuta si sub denumirea de condensare termica.

Tehnica

Se foloseste un compactor special Mc Spadden, asemanator acului Haedström, la care conurile suprapuse sunt invers amplasate. El este din otel inoxidabil, se adapteaza la o piesa cot cu o turatie de 8-l0.000 tur/min, prin intermediul careia ramoleste, indeasa si comprima gutaperca in canal in vederea obturarii lui. . 132.

. 132. Compactorul Mc Spadden (NICA I.)

Este astfel conceput incat impinge gutaperca ramolita cu 1 mm inainte si lateral de partea activa a lui. Pentru a controla nivelul introducerii apicale, prezinta o gradatie, care permite practicianului sa e lungimea canalelor de pe radiografie cu scala compactorului.

Prepararea canalului trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

-forma canalului sa fie conica si usor accesibila,

-diametrul conului de gutaperca sa fie mai mare decat al foramenului apical,

-introducerea compactorului sa respecte limitele notatiei endodontice,

-compactorul sa actioneze cu lejeritate in canalul radicular.

Alegerea conului master de  gutaperca se face in functie de masurarea cu sublerul a  grosimii ultimului ac pila cu care s-a efectuat prepararea canalului. Daca diametrul varfului conului master este mai mic, prin tehnica Mc Spadden se va impinge gutaperca dincolo de foramen. . 133,

. 133. Tehnica obturarii cu compactorul Mc Spadden: A.-masurarea conului master,

B.-conul master aplicat in canal, C.-termocompactarea gutapercii (NICA I.)

Aplicarea conului master in canal se va face prin introducerea lui la 1,5 mm de apex.

Primul compactor care trebuie sa corespunda cu ultimul ac pila folosit pentru prepararea canalului care s-a oprit la 1-l,5 mm de foramen, se introduce pana la acest nivel si se tureaza fara a impinge spre apical, timp de 1 secunda, cat se ramoleste conul master, dupa care se impinge usor spre apical, conform adancimii de lucru stabilite si apoi se extrage compactorul incet din canal in rotatie.

Se vor folosi in ordine crescatoare compactoarele corespunzatoare largimii canalului, care vor condensa gutaperca intre 2-5 secunde. 

Nu se actioneaza mai mult caci poate produce fluidificarea gutapercii, iar  prin aderarea ei de instrumentul compactor, poate fi scoasa din canal.

Se face controlul  radiologic.

Desi  pare o tehnica usoara si sigura, condensarea termo-mecanica poate fi supusa unor accidente si incidente, a caror cauze si solutii sunt sistematizate in Tabelul 8,

Tabel  8.  Accidente si incidente in obturatia de canal prin termocompactarea gutapercii.

Cauze si solutii  (NICA I.)

2.5. Condensarea cu ajutorul ultrasunetelor

Realizeaza plastifierea gutapercii prin efectul termic al ultrasunetelor, iar compactarea ei se face cu fuloarul ultrasonic, asemanator ca forma spreaderului din condensarea laterala.

Metoda este rapida, iar omogenitatea obturatiei de canal este superioara.

In final se face Rx de control .

Avantajele obturatiei de canal cu conuri de gutaperca:

a.)-asigura o inchidere perfect etansa a canalului

b.)-se controleaza in timpul obturatiei corectitudinea ei si se poate remedia orice neajuns

c.)-este radioopaca

d.)-se poate dezobtura usor.

Dezavantajele obturatiei de canal cu conuri de gutaperca:

a.)-timpul de lucru este mai indelungat                    

b.)-necesita 3-4 expuneri Rx de control

c.)-largirea excesiva a canalului slabeste rezistenta peretilor radiculari – fracturi.

Toate aceste metode pot fi analizate sintetic si ativ pe baza datelor din Tabelul 9 si Tabelul 10.

Tabel  9.  Indicatii pentru obturatia de canal cu conuri de gutaperca (CHERLEA)

Tabel  10. Avantaje si dezavantaje in obturatia de canal cu conuri de gutaperca (CHERLEA)

Toate aceste metode in obturatia de canal cu conuri de gutaperca corespund principiilor de corectitudine si fiabilitate, dar nici una nu este „universal valabila”.

Ele sunt accesibile tuturor practicienilor, doar dupa o insusire temeinica, aprofundata, eventual prin exercitii pe dinti extrasi.

Pentru practica, tehnica mixta care combina condensarea laterala in 1/3 apicala cu compactajul termo-mecanic in cele 2/3 coronare,  poate a fi o alegere mai buna.

3. Tehnici de injectare – modelare a gutapercii termoplastifiate

Obturatia de canal prin injectarea directa a gutapercii ramolite a fost introdusa de catre Yee inca din 1977, constituind un dezidrat al multor practicieni. Acest fapt a determinat in timp, aparitia mai multor tehnici.

In toate aceste tehnici, dupa plastifiere gutaperca se introduce pe canal prin injectare sub presiune cu dispozitive speciale, fapt care umple tridimensional canalul radicular, mai eficient si mai repede decat prin condensarea laterala sau verticala.

Deoarece prin racire gutaperca are o contractie importanta, necesita in prealabil a se aplica pe peretii canalului o pelicula de pasta sigilatoare.

In toate metodele imaginate se foloseste:

-o sursa de incalzire,

-un pistol cu maner pentru a asigura presiunea necesara impingerii gutapercii plastifiate in canal,

-ace si canule de diferite dimensiuni pentru injectarea in canal.

Cele mai cunoscute tehnici de injectare-modelare a gutapercii termoplastifiate sunt:

-sistemul P.A.C.-l60,

-sistemul Obtura,

-sistemul Ultrafil,

-sistemul Termafil.

3.1. Sistemul P.A.C. – 160 (Precision Apical Control)

Plastifierea gutapercii se realizeaza prin incalzire timp de 2 minute la 1600C, dupa care temperatura coboara la 850C si se mentine 20 minute.

Dupa tapetarea peretilor canalului  cu paste sigilatoare, se introduce in canal printr-un ac standardizat (pana la 2-3 mm de preparatia apicala) gutaperca plastifiata sub presiune, intr-un strat de 5-6 mm, care se condenseaza apoi cu un „plugger” special.

Se repeta operatia pana se obtureaza intregul canal de la apex spre portiunea coronara.

La final se face controlul Rx.

3.2. Sistemul Obtura

Realizat de Corporatia Uniteck, in prezent este denumit Obtura II System.

Foloseste un pistol cu maner care realizeaza atat incalzirea cat si presiunea gutapercii in canal.

Plastifierea gutapercii se face la 1600C, iar temperatura de lucru este de 55-600C.

 

Injectarea in canal se face printr-un aplicator cu niste canule de dimensiuni adaptate fiecarui canal, iar condensarea se executa cu instrumente de tip plugger.

Imbunatatirile aduse de Obtura II fata de prima generatie Obtura, permit un control mai bun, o curgere mai usoara a gutapercii, precum si o indepartare mai usoara a acesteia. . 134, . 135:

. 134. Aparat Obtura II (CHERLEA)

. 135. Componentele Sistemului Obtura II  (CHERLEA)



Reguli obligatorii pentru obturarea corecta sunt (GAFAR, ILIESCU):

-largirea corespunzatoare a canalului

-plasarea corecta a varfului canulei

-injectarea gutapercii la temperatura si consistenta indicata de prospect

-proba clinica prealabila a pluggerelor pentru asigurarea patrunderii la adancimea dorita

-deprinderea tehnicii corecte in prealabil in vitro.

3.3. Sistemul Ultrafil

Foloseste gutaperca sub forma de carpula, cu canula de unica folosinta manevrata cu o seringa cu maner. Incalzirea se face cu un dispozitiv exterior, la o temperatura de lucru de 500C. . 136,

. 136. Sistemul Ultrafil si canulele sale de unica folosinta (STOCK C.J.R.)

 Gutaperca avand o compozitie speciala, condensarea ei cu „pluggerul special ” se face dupa 5 minute de la introducerea gutapercii plastifiate in canal. Necesita folosirea unui ciment de sigilare.

Metoda are ca avantaje (GAFAR, ILIESCU):

-buna adaptare la peretii canalelor radiculare

-penetrarea gutapercii chiar si in canaliculele dentinare.

Varianta hibrida –  asa numita  obturare „backfilling” – consta in obturarea treimii sau jumatatii apicale a canalului printr-o tehnica de condensare laterala a gutapercii, urmata de obturarea restului canalului prin injectarea gutapercii ramolite.

Astfel sunt mai putine sanse de depasire a apexului.

Aceasta varianta se indica mai ales in situatiile clinice de rezorbtii radiculare interne.

Metodele de injectare-modelare a gutapercii sunt rapide, folosite corect dau obturatii de canal corecte dar, cei mai sceptici sustin ca se pot produce leziuni grave ale parodontiului prin temperaturile mari necesare plastifierii gutapercii (50-650C) si prin contractia marita la intarirea gutapercii, fapt ce compromite etanseitatea obturatiei.

Alte metode de obturatie de canal, in acelasi context, sunt:

1.Obturatori endodontici Thermafil

Inca din 1978 Johnson a introdus ideea unor obturatori endodontici, prin plasarea gutapercii pe un ac din otel inoxidabil.

In acest context, la ora actuala este foarte cunoscut obturatorul endodontic Thermafil (Tulsa Dental Products, Tulsa OK), care poate fi confectionat din otel inoxidabil, titan, sau suport de plastic, fiind inconjurat sau „imbracat” cu o gutaperca speciala (faza alfa) pentru obturarea canalelor radiculare, care atunci cand este incalzita intr-un dispozitiv special devine foarte vascoasa si lipicioasa.

 In aceasta faza ea poate fi introdusa in canalul preparat corespunzator, iar manerul ramas deasupra  orificiului canalului radicular se sectioneaza cu un instrument incins, ramanand astfel ca obturatie definitiva a canalului. .137,

. 137. Sistemul Thermafil (CHERLEA)

Tehnica este simpla, rapida, usor de insusit, fiind considerata cea mai eficienta dintre metodele moderne de obturare a canalelor radiculare, in conditiile unei preparari corecte a canalului si a respectarii minutioase a timpilor de lucru din cadrul metodei. (CHERLEA)

Acestia vizeaza in principal urmatoarele aspecte:

-curatarea si prepararea analului,

-incalzirea gutapercii pe suportul sau in cuptorul ThermPrep trebuie sa fie corespunzatoare, evitand desprinderea gutapercii de pe suportul ei, sau supra-incalzirea si arderea gutapercii,

-apexul trebuie sigilat cu o pasta fara eugenol (Sealer),

-obturatorul Thermafil se introduce cu presiune apicala, fara rotatie, pe lungimea canalului.

2.Metoda de obturare Alpha Seal

Aceasta metoda moderna, similara conceptiei Thermafil, foloseste ace Kerr ca suport pentru gutaperca faza alfa, pe care clinicianul o aplica mai intai pe acul Kerr si apoi, impreuna cu acesta, in canalul radicular preparat corect, initial.

Tehnica prevede:

-alegerea acului Kerr steril, corespunzator canalului radicular,

-introducerea lui intr-o seringa  Alpha Seal speciala care contine gutaperca incalzita,

-incarcarea acului Kerr cu gutaperca incalzita,

-aplicarea acului in canalul radicular corect preparat.

Poate fi folosita asociat pasta sigilatoare  pe baza de hidroxid de calciu, cu priza lenta.

Avantajele metodei fata de Thermafil sunt:

-acul Kerr ca suport se poate alege si proba in canalul radicular,

-inainte de incarcare cu gutaperca, acul Kerr se poate precurba daca este nevoie.

Metoda Succesfil (Hygenic Corporation, Akron), este aproape identica cu Alpha Seal, doar ca in locul acelor Kerr sunt utilizate niste ace speciale, proprii, din titan, cu dimensiuni conforme standardelor ISO.

4.Obturatia segmentara de canal

Est o metoda care prevede obturarea partiala-segmentara a canalului radicular, „doar in treimea apicala, pe o distanta de 3-4 mm de la constrictia apicala, lasand neobturate treimea medie si cea coronara a canalului in vederea aplicarii unui pivot”. (GAFAR, ILIESCU)

Aspecte clinice specifice metodei:

-extinderea obturatiei in sens coronar sa nu pericliteze lungimea corecta a pivotului viitoarei reconstituiri coronare

-materialele utilizate pot fi: amalgamul de argint, gutaperca, conurile de argint sau titan

-se recomanda doar in reconstituirile ce se executa imediat dupa obturatia de canal, in caz contrar se indica obturarea completa a canalului radicular, pana la momentul confectionarii reconstituirii.

Avantaje, dezavantaje:

-sunt facilitate manevrele necesare reconstituirilor ulterioare

-nesiguranta in realizarea unei sigilari corespunzatoare a canalului

-nu se tine seama de posibilitatea existentei unor canale laterale in treimea medie si coronara a canalului radicular

-posibilitatea dislocarii obturatiei cand conurile metalice sunt incorect adaptate la dimensiunile canalului.

5.Obturatia segmentara cu rumegus  dentinar

O varianta a metodei de mai sus este obturatia segmentara cu rumegus dentinar, care poate fi considerata ca si  „obturatie hibrida de canal”, deoarece fiind limitata la zona apicala, restul canalului se obtureaza in aceeasi sedinta printr-o alta tehnica.

Indicatiile metodei sunt legate de situatiile clinice in care foramenul apical este larg deschis sau cand foramenul apical are perforatii.

Avantaje, dezavantaje:

-biocompatibilitatea rumegusului dentinar cu bontul pulpar apical

-stimularea formarii  la apex de cement, os sau a unui alt tip de tesut mineralizat, de catre rumegusul de dentina sterila

-bariera biologica intre materialul de obturatie de canal si tesutul conjunctiv periapical

-faciliteaza obtinerea unei sigilari corespunzatoare prin obturatii de canal cu un grad inalt de condensare

-perturbarea grava a proceselor de vindecare periapicala in cazul folosirii rumegusului de dentina infectata.

In acest context rumegusul dentinar autolog poate fi inlocuit cu dentina liofilizata, os cortical liofilizat si mai putin cu hidroxidul de calciu, care a inregistrat cele mai putine reusite.

Tehnica vizeaza obtinerea rumegusului dentinar cu ace de tip Hedstroem sau cu freze Gates-Glidden, care se fuleaza apical cu un instrument cu varf bont urmat de folosirea unui plugger pentru condensare. . 138,

. 138. Obturatie radiculara cu rumegus de dentina, A.-obtinerea dentinei razuite,

B.-condensarea dentinei spre apex, C.-condensarea dentinei in regiunea apicala,

D.-condensarea finala cu pluggerul (NICA I.)

Rezulta un dop de dentina care trebuie sa reziste perforarii unui ac de canal nr.15 sau 20.

In final obturatia se completeaza prin tehnica condensarii cu gutaperca.

4. Tehnica de obturatie de canal cu conuri de argint

Conurile de argint se folosesc datorita maleabilitatii Ag si a proprietatilor sale antiseptice oligodinamice,  fiind prezentate in comert cu diferite diametre si lungimi.

Indicatii -mai ales in canalele mici si foarte curbe.

Tehnica – comporta respectarea urmatorilor timpi de lucru:

-se alege si se probeaza conul Ag in canal pentru a ajunge la nivelul preparatiei apicale (sub control Rx),

-se aplica pasta sigilatoare pentru asigurarea etanseitatii inchiderii apicale,

-apoi conul de Ag (cu sau fara conurile auxiliare de gutaperca pentru portiunile medii si coronare ale canalului radacinilor mai groase),

-se indeparteaza excesul acestora din camera pulpara,

-se face controlul radiologic.




Alte materiale medicale despre: Boli stomatologice



In ultimul timp s-au facut progrese deosebite in domeniul alimentatiei. Datorita acestora, s-a putut ajunge la cunoasterea prepararii hranei ca [...]
Tehnici in obturarea canalelor radiculare Pentru ca un dinte sa fie obturat endodontic, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:   [...]
TRATAMENTUL PROTETIC CURATIV CU PROTEZE TOTALE ACRILICE             O serie de elemente morfofunctionale ale campului protetic fac ca tratame [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli stomatologice

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile