eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Fumatul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli si tratamente » fumatul

Biochimia dependentei fata de produsele de tutun

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Biochimia dependentei fata de produsele de tutun

Advertisements


Dependenta de droguri are si baze biochimice. La inceputul anilor 1970, in creierul uman s-au descoperit receptori pentru morfina. Cercetatorii s-au intrebat: De ce exista in creierul nostru receptori pentru o substanta care se procura in mod ilegal pentru a fi injectata?
La scurt timp s-au descoperit substante asemanatoare morfinei, pe care le produce organismul in cursul meolismului, numite endorfine si encefaline. Aceste substante actioneaza intr-un mod asemanator morfinei si, printre altele, regleaza dispozitia. Ele sunt produse in diferite organe si sisteme, chiar si in intestin, atat in cursul digestiei, cat si al peristaltismului ce insoteste senzatia de foame.

Se pare ca endorfinele si encefalinele, aceste opiacee endogene, sunt raspunzatoare si de efectul placebo al medicamentelor lipsite de substantele acti. Efectul placebo poate fi evitat prin naloxon, un blocant al morfinei.
Introducerea in organism a drogurilor 'tari\" inhiba productia endorfinelor, ceea ce inseamna ca substantele ce sunt importante pentru senzatia de bunastare si care ajuta in tolerarea durerilor sau ne feresc de dureri nu mai sunt produse in organism in cantitati suficiente. Din acest motiv, dependentii de morfina sau opiu sunt deosebit de sensibili fata de dureri si simt nevoia substantelor care, in mod normal, sunt produse de organism.Intre timp, s-a aflat ca endorfinele si encefalinele sunt produse si in cursul activitatilor insotite de senzatia de placere, indiferent daca e vorba de 'betia\" vitezei la posesorii de automobile sport, de senzatiile 'tari\", in cursul unor activitati sporti primejdioase, de ascultarea nonstop de muzica din walkman sau de placerea nestapanita de a calatori.

La aproximativ 60 de ani de la descoperirea Americii, Jean Nicot a adus tutunul la curtea regala franceza, cu recomandarea ca e un agent vindecator. Cu aceasta, tutunul a intrat in mod oficial in istoria Europei, iar ulterior, drogul din tutun, ce produce dependenta, a fost numit nicotina.


Pana atunci, asirienii, babilonienii, egiptenii, grecii, romanii, germanii si celelalte popoare, regii, cavalerii, meseriasii, artistii si taranii au trait, au lucrat si au realizat opere nemuritoare, fara sa fi fumat nici macar o singura tigara!
Procesele farmacologice si comportamentale ce determina dependenta de tutun sunt asemanatoare acelora determinate de celelalte droguri, cum ar fi heroina si cocaina.

Acum aproximativ 15 ani, s-au descoperit receptori de nicotina in creierul uman. Cercetarile ulterioare au aratat ca, cu cat expunerea la nicotina este mai mare, cu atat mai mare e densitatea receptorilor. S-a mai observat ca, cu cat cineva incepe sa fumeze la o varsta mai tanara, cu atat va deni un mare fumator la varsta de adult.
In creierul fumatorilor adulti, densitatea receptorilor de nicotina este cu 100% pana la 300% mai mare decat la nefumatori.
In trecut, se credea ca un adult are nevoie de mai multe luni pentru a deni dependent, insa do recente arata ca adolescentii pot_ deni dependenti deja dupa cateva tigari.

Intr-un studiu recent s-a aratat ca, la copin de 12-l3 ani, dependenta s-a instalat la cateva zile de la prima tigara. (Am J Med Sci 2003;326:183-l86)
Se pare ca nicotina modifica in totalitate circuitele din creier, schimband structurile fine si functia lor.
Nicotina are un timp de injumatatire de 2-4 ore si, dupa 36-48 de ore, nu se mai poate detecta in corpul uman. Pentru a controla declaratiile de abstinenta ale fostilor fumatori, se determina cotinina, principalul meolit al nicotinei, care are un timp de injumatatire de 15-20 de ore si poate fi identificat la oameni pana la 7-l0 zile dupa o doza de nicotina.

Se stie ca neurotransmitatorii constituie substratul gandurilor, emotiilor, memoriei si capacitatii noastre de a invata. Nicotina se fixeaza pe receptorii de nicotina din creier si stimuleaza secretia neurotransmitatorului dopamina, crescand nilul ei in creier. De obicei, niluri crescute de dopamina se observa in cazurile de abuz de droguri.
Neurobiologii Daniel McGehee si Hubert Manslder, de la Unirsitatea Chicago, au descoperit ca nicotina se ataseaza de alpha 7, o subunitate a familiei receptorilor de nicotina din neuroni. Ca urmare, acesti neuroni elibereaza glutamat, iar glutamatul determina alti neuroni sa secrete dopamina. (Neuron 2000;27:349)

Se pare ca in crearea dependentei fata de nicotina participa 6 neurotransmitatori, dintre care dopamina joaca un rol proeminent.
Pe langa stimularea eliberarii de dopamina, care raspunde de senzatia de placere, buna dispozitie si satisfactie, nicotina creste si secretia de noradrenalina, care amelioreaza atentia, concentratia si memoria.

Dopamina este fabricata in zona tegmentului ntral (o portiune a mezencefalului) si este eliberata in nucleul accumbens, in cortexul frontal.
Dependentii fata de nicotina se obisnuiesc cu nilurile crescute de dopamina si, o data dependenta instalata, nicotina schimba structura si functia creierului, justificand conceptia dependentei de tutun ca o boala a creierului.
Dopamina e absorbita foarte repede de catre celulele primitoare sau reabsorbita de celulele emitatoare, unde este desfacuta de enzima monoaminooxidaza (MAO). Enzima MAO desface aminele neurotransmitatoare, inclusiv dopamina, serotonina si noradrenalina.

Cand se fumeaza, nicotina stimuleaza secretia/eliberarea de dopamina, in timp ce o alta substanta necunoscuta din fumul de tigara blocheaza actiunea MAO, intensificand impactul dopaminei. Fumatorii au cu 28% mai putina MAO-A si cu 40% mai putina MAO-B. Acest mecanism pentru dependenta fata de nicotina este asemanator cu acela pentru cocaina si amfetamine. Cocaina impiedica reabsorbtia normala a dopaminei, care se acumuleaza in sinapsa, unde stimuleaza celula receptoare. Amfetaminele stimuleaza eliberarea in exces de dopamina, inhiband procesele de reabsorbtie si de desfacere enzimatica.


Asa cum scrie dr. Alan Leshner, fostul director al Institutului National pentru Abuzul de Droguri din Statele Unite, 'numitorul comun al actiunilor tuturor drogurilor ce dau dependenta este excesul de eliberare de dopamina in nucleul accumbens, mediat de sistemul mesolimbic de dopamina\". {Am J Med Sci 2003;326:183-l86)

Cand o persoana dependenta de nicotina va incerca sa nu mai fumeze, probabil va resimti simptomele tipice ale abstinentei (simptomele de sevraj): indispozitie, insomnie, iriilitate, frustrare, manie, concentrare dificila, neliniste, bradicardie, cresterea poftei de mancare si entual crestere in greutate.
Cu toate ca nicotina are un timp de injumatatire scurt si nu mai poate fi detectata dupa 36-48 ore, simptomele de abstinenta pot dura mai mult, intensitatea si durata lor fiind foarte variabile.
Tutunul este exemplul cel mai bun al unei dependente raspandite pe cale industriala si care afecteaza populatia pe mai multe fronturi.

Tigarile, ca surse de nicotina, fac ca dependenta de tutun sa fie maxima; cultivarea tutunului face ca fermierii sa fie mai dependenti de substantele fertilizante si pesticide decat in orice alte culturi, iar politicienii si gurnele ajung foarte usor intr-o stare de dependenta de castigurile enorme realizate prin produsele de tutun. Ideologia dependentei proata de industria tutunului constituie o dimensiune politica si economica a civilizatiei noastre si nu trebuie trecuta cu derea. (A‚ddiction 2003; 98 [Suppl.l]:139-l45)


Galerie de imagini si poze medicale: tutun


imagine cu tutunimagine cu tutun imagini tutunimagini tutun poza despre tutunpoza despre tutun


Alte materiale medicale despre: fumatul



Carnea si derivatele ei fac parte dintre alimentele de baza care ajuta cresterea, mentinerea si refacerea tesuturil [...]
a€˘ Pentru profilaxia imbatrinirii organismului, de 2-3 ori pe zi cite un pahar suc de castraveti + o lingura miere. a€˘ Pentru o mai bun [...]
in acest domeniu, mai este inca multa 'branza de mancat* pana cand toata lumea sa se puna de acord. Pe de o parte, exista medicina tra [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre fumatul

Advertisements


Alte sectiuni



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile