eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Diagnostic

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli si tratamente » diagnostic

Cefalalgii vasculare de tip migrenos - migrena clasica sau oftalmica

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Cefalalgii vasculare de tip migrenos - migrena clasica sau oftalmica

Advertisements


(prin distensiunea si dilatatia vasculara recurentiala)


Caractereile cefalalgiei acestui grup constau din :

— puseuri repetate dureroase ;


— intensitate foarte variabila ;

— durata foarte variabila ;


— unilateralitatea durerii la debut ;

tulburari dispeptice (anorexie, greturi, varsaturi) ;
— tulburari senzoriale (motorii, psihice, precedind sau insotind puseul) :
— aparitia, adesea familiala.

Migrena clasica sau oftalmica

Forma clinica „zuala" este cea mai frecventa din grupul c 'fa leelor migrenoase (50°/o dupa W'ilson).
Sindromul este de 1,5 ori mai frecvent la sexul feminin si mai mult la intelectuali. Apare prima oara intre 10 si 30 de ani. Cefaleea de tip migrenos, care surne dupa 50 de ani, trebuie corelata cu modificari organice vasculari- (hipertensiune arteriala, arterioscleroza, afectiuni renale, tumori, modificari ale rahisului cercal, abuz de medicamente etc). Existenta unei migrene tipice in familie are o deosebita importanta diagnostica.
Factori declansatori ai crizei de migrena :


menstruatia (inainte sau dupa) ;

— perioada de preclimax cu crize prelungite, graditatea, ince-pind din luna a IlI-a si in climax crizele dispar ;
- meteorotropism in 45°/o din cazuri, cu frecventa mai mare primavara si toamna ;
— abuzul de unele medicamente. La unele bolnave am putut constata intre 2 si 5 atacuri saptaminal de migrena, dupa o medicatie intempestiva cu fenacetina sau cafergot.


Repausul poate intensifica sau declansa crizele, realizind „migrena de duminica" si „migrena de vacanta".
Migrena oftalmica este precedata de o aura zuala, constind din-tr-un scotom, care poate duce la amauroza tranzitorie. Cefaleea apare imediat sau dupa citeva minute dupa trecerea aurei. Alte prodroame pot sa apara dimineata la trezire in aceeasi zi sau chiar cu 24 de ore inainte : euforie, capacitate crescuta de munca (sau dimpotriva, astenie, depresiune), hipersensibilitate acustica, olfactiva, fotofobie, insomnie, polifagie. La o bolnava in rsta de 17 ani am putut observa cu regularitate „crize" de mare depresiune cu citeva ore inaintea cefaleei.
Cefaleea propriu-zisa are un debut acut, cu senzatie de apasare, erescind in intensitate si devenind adesea o durere pulsatila, sincrona cu pulsul. Ea este situata in regiunea frontotemporala, in jurul ochilor, in jumatatea superioara a fetei, mai rar occipital. In 66,4°/o din cazuri realizeaza o hemicranie (Ileyck). Durerea atinge maximum de intensitate in 1—2 ore, dureaza obisnuit 6—12 ore, dupa care ameliorarea se instaleaza lent, uneori dupa varsaturi si este urmata de un somn adine. Alteori, cefaleea este de durata scurta, de 15—30 de minute, durerea foarte intensa ropetindu-se de mai multe ori pe zi. Crizele dureroase sint periodice sau neregulate (in afara de migrena menstruala), adesea citeva crize pa an. in cazuri grave se instaleaza un status hemicranicus, cu durata de 2—3 saptamini (cave, tumoare cerebrala sau lues !). Migrena se etaleaza pe decenii. Am vazut disparitia durerilor migrenoase dupa 40 de ani la femei (dupa climax).
Manifestari insotitoare ale migrenei :
— tulburari dispeptice se intilnesc intr-o proportie de 70% din cazuri, constind din greturi, varsaturi si marcheaza adesea terminarea crizei. Varsaturile pot deveni bilioase, simulind afectiuni hepato-culare ; colicile abdominale pot fi revelatoare, in asa-zisa migrena abdominala ; de asemenea, diareea profuza poate sa insoteasca sau sa preceada criza. Modificarile vasculare periferice, exprimate prin paloarea fetei, pot fi inaugurale de migrena. in special la copii. Alte manifestari constau din anxietate, hiperexciilitate la excitanti externi, fotofobie, mai rar frisoane, sudori profuze, palpitatii, tahicardie, pseu-doangor, gura uscata, sete, oligurie sau poliurie.
La examenul clinic, venele superficiale din regiunea frontotem-porala sint proeminente in timpul crizei. Comprimarea arterei tempo-rale inaintea tragusului sau a carotidei duce la diminuarea migrenei (testul compresiunii Parry). Tulburarile neurologice nu sint caracteristice migrenei. Prezenta lor presupune o migrena simptomatica. Se intelege insa ca examenul neurologic minutios este indispensabil.

Migrena comuna
Criterii de diagnostic : prodroamele apar frecvent in perioada de relaxare dupa stress-uri psihice, preraenstrual sau menstrual, la frig sau umezeala. Simptomatologia imbraca caracterul unei migrene oftal-mice atipice : stadiul precefalalgic este fara scotom scintilant, in 67,6% din cazuri exista numai fotofobie si incetosarea vederii (Heyck). cefa-leea nu are caracter net pulsatil, este mai putin intensa, localizarea durerii mai putin caracteristica, de durata mai lunga (mai multe zile), asociata cu rinoree, hiperlacrimare, edem conjunctival si fara paloare initiala.


Migrena „in ciorchine"

Declansarea crizelor este determinata de un stress emotional sau de alcool, caracterul familial este mai putin net. Stadiul cefalalgic este precedat doar de o scurta senzatie de jena oculoorbitara sau temporala. Paroxismele dureroase surn in salve, de mai multe ori pe zi sau pe noapte, separate de perioade de liniste totala. Durerile sint olente, pulsatile, cu intensitate crescinda, durind minute sau ore, cu orar adesea impresionant de fix. Cefaleea se asociaza cu congestia conjuncti-vala, edem palpebral, hiperlacrimare, hiperrinoree, hipersudoratie in hemifata. Instalarea si disparitia brusca a acestor salve dureroase diferentiaza acest tip de migrena de cea clasica.



Migrena oftalmoplegica
Aceasta prezinta hemicranie cu scotom, recidivanta, cm paralizia nervului oculomotor, adesea unilaterala de partea hemicraniei („paralizia oculomotor periodica", dupa Moebius). Paralizia apare de regula in faza finala a durerilor de cap, chiar 1—2 zile dupa disparitia ei. Regresiunea se face in zile, luni. Pe masura ce recidivele sint mai multe, noi crize duc la paralizii ireversibile. Prin angiografie s-a putut dovedi ca migrena oftalmoplegica exista in afara leziunilor organice, patogenia vasculara (vascdilatatia insotita de edem adventiceal sau parietal), putind explica atit cefaleea hemicranica, cit si compresiunea pe oculomotor comun.


Migrena hemiplegica

Hemiplegia controlaterala hemicraniei apare in perioada maxima a durerii de cap, dureaza ore sau zile si dispare. Se pune adesea diagnosticul eronat de „spasm vascular cerebral". Antecedentele migrenoase, aparitia familiala, ereditara, existenta .stadiului precefalalgic, rsta tinara, caracterul tranzitoriu al hemiplegiei si in special absenta semnelor obeictive de leziune vasculara cerebrala indreapta diagnosticul spre migrena hemiplegica.

Migrena jumatatii inferioare a fetei (lower half headache)
Considerata ca o forma atipica de nevralgie trigeminala migrenoasa sau din grupul nevralgiei faciale atipice, aceasta prezinta un aspect clinic care pledeaza pentru o entitate distincta in cadrul sindroamelor dureroase ale fetei. Durerea este continua, cu exacerbari paroxistice, unilaterala, cu maximum de intensitate in regiunea bazei nasului, regiunea jugala, iradiind spre regiunea auriculara, nucala, rar umar. membre superioare, cu rinoree si congestia mucoasei nazale.


Migrena abdominala

Forma rara de migrena, se manifesta prin varsaturi, diaree pro-fuze acute, colici periodice, „echivalente migrenoase". Unii bolna, in special copin, ajung sa fie laparotomizati pentru abdomen acut. Recunoasterea sindromului este conditionata de periodicitate, absenta leziunilor organice care sa justifice tulburarile digestive si caracterul migrenos al cefaleei cu care alterneaza. Sindromul obliga la investigatii radiologice si electroencel'alografice in vederea eliminarii unui abdomen chirurgical, a unei epilepsii scerale sau a unor crize in cursul tumorilor cerebrale temporale (Mulder si colab.).

Migrena infantila
Si in aceasta forma, in majoritatea cazurilor, exista aura cu hemi-cranie, insa pe prim pot fi acuze care orienteaza spre o apendicita, aeetonemie etc. Crizele sint favorizate de existenta unor ermi intestinali, efort la scoala, anomalii de refractie, stari hipoglieemice, traumatisme craniene. Un examen neurologic si de fund de ochi se impun pentru a elimina o tumoare cerebrala, in special de cerebel.



Alte materiale medicale despre: diagnostic



Accidentul vascular cerebral la tineri sub varsta de 45 de ani este o realitate si un \"trist privilegiu\"\', avand in vedere consecintele lui bi [...]
Accidentul vascular cerebral aterotrombotic se instaleaza la femei la varste mai inaintate comparativ cu barbatii, la care accidentul vascular ce [...]
Senescenta apare ca un ansamblu de modificari morfologice, fiziologice si psihologice, consecutive actiunii timpului asupra fiintelor vii. Accident [...]


Copyright © 2010 - 2018 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre diagnostic

    Advertisements


    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile