Pentru a caracteriza mai usor si pentru a intelege mai bine si fara echivoc, unele comportamente incorecte fata de nutritie, o alimentatie uneori subcalorica, deficitara, neechilibrata sau una supracalorica, incarcata de alimente peste nevoia de hrana zilnica, in acest caz este imperios necesara o strategie care sa tina cont de participarea stiintificului alaturi de o mass-medie, ce o leaga de soartA omului si a omenirii, in sine.
Toate aceste aspecte descrise stau la baza aparitiei celor mai grave boli: cele cardiosculare, cancerul, bolile digestive, bolile meolice, care intrunesc 75 % din mortalitatea generala si care au radacini etiologice destul de precise in domeniul alimentatiei.In ceea ce priveste preventia bolii canceroase in cadrul general al populatiei, o alimentatie corespunzatoare rstei, suprafetei corporale, echilibrata in elementele sale nutritive, o alimentatie armonioasa, necarentata, este cea care se opune aparitiei acestui proces degenerativ.
Prevenda intervine cu o modelare a capitalului alimentar, acolo unde exista o populatie de risc, acolo unde aparitia unui proces canceros este, la acei indivizi, mult mai posibil sau acolo unde, dupa rezolrea terapeuuca a unei localizari in cancer ii poate oferi unele solutii adjunte care pot consolida terenul ramas propice si sensibil pentru o alta noua localizare.
In cadrul preventiei in cancer, uneori unele recomandari de igiena alimentara care au un fundament stiintific, inca provizoriu, chiar daca n-au ajuns la o completa apreciere, dar contin piloni fiabili ce-i sustin "ansul" in recunoasterea lor, formeaza un domeniu ce solicita o mare competenta profesionala celor ce le aplica.
Aplicarea unui act indraznet in care poti sa crezi justificat este cel ce face primii pasi spre progres.
La fel ca unele date clare, sustinute stiintific, experimental, chiar si epidemiologie.
Acestea spun si cer preventiei, ca prin folosirea metodelor ei, sa elimine sau sa contribuie la diminuarea efectului tuturor elementelor si substantelor din produsele de alimentatie, care pot provoca sau ajuta aparitia procesului de cancerizare (cancerogeneza), a etapelor sale sau ale unora dintre ele, privind transformarea celulei normale, din cadrul corpului uman, intr-una maligna.
In general, aceste cauze de risc in cancer generate de alimentatia zilnica sunt, in majoritatea lor, de origine nealimentara (xenobiotica)
sau, chiar daca au o origine alimentara, aceste nutrimente sunt gresit consumate (cantitativ sau calitativ), printr-un anumit comportament voit sau inconstient, induc un potential nociv.

Mai rar, alte cauze sunt de origine endogena.

In acelasi timp, diametral opus, natura, generoasa cu fiintele ei de pe terra inclusiv fiintele umane prin produsele de nutritie, ofera o gama de substante si compusi inimaginabil de bogata si riata ca forma, continut si efect biologic, care pot interveni in mod salutar in preventia primara a cancerului, fiind posibil, in plus, sa intervina si sa se opuna si tuturor etapelor biologice de cancerizare (cancerogeneza), ale celulelor organismului uman.
Este un act deosebit, uneori dificil de explicat, insa limpede din punct de vedere stiintific, prin faptele care stau la baza acestui fenomen de a ajuta viata impotrivindu-se desilizarii ei.
Este clar, evident, acest aspect de dualitate in cadrul procesului de cancerizare.
Acela ce consta, pe de o parte, in actiunea agentilor initiatori sau promotori (a celor ce faciliteaza procesul de cancerizare) si, pe de alta parte, a antiinitiatorilor si, in special, a antipromotorilor (a celor ce previn cancerizarea, prin acesti agenti sau cei ce se opun, inhiba, ori chiar silizeaza efectul acestui proces) este o extraordinara "achizitie" terapeutica de realizare a activitatii stiintifice, obiectiv permanent de cercetare a zilelor noastre.
Toate aceste realitati stiintifice se pot regasi, ca efect, in produsele alimentare pe care le consumam.
Ceea ce cunoastem pana acum ne indreptateste sa spunem ca alimentele si componentele lor naturale, din nutritie, ca si modul nostru de viata, pe care-l dorim echilibrat, nepoluat de substantele si produsele nocive ale mediului ambiant creat de societatea moderna, trebuie sa faca parte din timentul de mijloace ce se opun aparitiei majoritatii formelor de cancer.
Politica de sanatate europeana, aflata in serviciul celor peste 360 de milioane de persoane ce totaliza, in curind. Comunitatea Europeana, a decis, prin sefii de state sau de guverne - in iunie 1985 - adoptarea unui program de lupta contra cancerului (Programme L'Europe Contre le Cancer").
Acesta a facut ca in 1987, comitetul de experti in cancer sa il boteze CodEuropean contra cancerului,, compus din 10 recomandari.

El a fost aprobat de ministerele sanatatii celor 12 state ce erau, atunci, membre.
Recomandarile si-au propus sa reduca cu 15 %, pana in anul 2000, mortalitatea in cancer.
Eluarea oficiala la nivelul comunitatii, realizata in 1992, a judecat si aprobat, atunci, eficacitatea acestui program.
La succesul din acesta perioada a progamului a contribuit competenta poziti a comisiei care a sustinut, motit si coordonat expertizele si eluarile activitatii si la mobilizarea celor ce s-au implicat, pe national al fiecarui stat, in lupta contra cancerului si la solidaritatea comunitara al m transferului de informatii.
Dupa doua uri de actiune, 1986 - 1990 si 1990 - 1994, s-a creat posibilitatea de a reaviza si completa acest cod, in acord cu concluziile trase din anchetele epidemiologice (Bonn, 28 - 29, noiembrie, 1994).
S-a recomfirmat si intarit importanta cercetarilor facute anterior asupra consumului de tutun, de alcool si a comportamentului individual, in care intra si cel fata de alimentatie, carora li se atribuie, in total, procentul de aproximativ 75 % din cancere, ca fiind legate de aceste cauze.
De asemenea, s-a reconfirmat ca poziti reeluarea celorlalte recomandari facute in cadrul Codului.
Dar, ceea ce s-a accentuat in plus a fost sublinierea rolului considerabil in cancer al alimentatiei si al comportamentului omului fata de nutritia sa.
Continutul Codului European contra Cancerului" (reavizat de catre expertii cancerologi de pe linga Comunitatea Europeana - 1994)*) este revitalizat prin recomandari ce se refera la nocivitatea agismului, a consumului abuziv de alcool sau la necesitatea unei alimentatii echilibrate etc.
Toate recomandarile cuprind module esentiale in lupta de invin-gere a cancerului prin preventie, depistare si diagnostic precoce (pastrarea unui status ponderal si a unei activitati fizice, consultarea unui medic in cazul unui simptom fara explicatii curente executarea examenelor periodice ale sanatatii, ori, in special pentru femei, privind cancerul colului uterin si al sanului (frotiuri, mamografii etc.)

Din acest Cod European contra Cancerului", reiese ca, din cele 10 recomandari, 6 sunt legate direct de preventie, 2 de diagnostic precoce si 2 de depistarea in masa.
Codul reprezinta un exemplu de grija, speranta si sprijin, pe care il acorda Comunitatea Europeana in apararea sanatatii membrilor sai si o sugerare in folosul restului lumii.
Sigur ca, preventia cancerului printr-o alimentatie echilibrata si-a gasit un mare ecou in exemplificarea nutritiei oamenilor cu produse naturale, traditionale, deci, o nutritie fireasca, dar si stiintifica (fructele si legumele, cu un bogat continut in vitamine si biocomponenti esentiali, ocupand un rol important in calitatea nutriti a alimentelor din consum si fac parte din unele recomandari ale Codului European contra Cancerului").