De trei ori mai des intalnit la barbat decat la femeie, cancerul cii urinare apare mai frecvent dupa 50 de ani.
Substantele cancerigene ce-i farizeaza aparitia ajung in ca pe calea urinii. De exemplu, fata de nefumatori, fumatorii au in ca o cantitate de trei ori mai mare de substante cancerigene, iar muncitorii din industria anilinii (care fac de 30 de ori mai frecvent cancer cal decat restul populatiei) elimina substanta cancerigena tot prin urina.
In peste trei sferturi din cazuri primul semn de boala este hematuria (urina cu sange) - singura sau asociata cu mictiuni frecvente, usturimi la urinat, durere la urinat si uneori durere in lombe. Sigur ca simptomele bolii depind si de locul in care se dezlta tumora in ca:
- daca prin cresterea ei blocheaza un ureter, treptat, treptat, rinichiul de partea bolnava va fi scos din functie;
- daca creste in apropierea sfincterului uretrei, mictiunile devin dificile si dureroase, iar celulele canceroase invadeaza mai repede prostata aflata in vecinatate.
Cand examineaza un pacient cu hematurie, medicul se gandeste mai intai la o boala a aparatului urinar sau a prostatei, daca este rba de un barbat. Face o urografie care, in cazul nostru, elimina suspiciunea de cancer renal si care, uneori, cand tumora este mare, poate sugera existenta unui cancer de ca urinara. Ecografia aduce date suplimentare privind prostata si poate observa tumorile cale ce proemina in interiorul cii sau ii ingroasa foarte mult peretele pe o anumita portiune, dar nu spune mare lucru despre celelalte cancere, superficiale. Pentru a avea date exacte despre interiorul cii urinare medicul recurge la cis-toscopie.

Cistoscopia = ca urinara este un organ cavitar in interiorul caruia se poate ajunge din exterior prin uretra - deci poate fi examinata endoscopic ( . 41). Endoscopul ce se foloseste in acest caz se numeste cistoscop, iar cu ajutorul lui (ca si in cazul endoscopiei bronsice sau digestive) se poate face biopsie din zonele suspecte si se pot chiar opera tumorile mici (tot asa cum se pot scoate prin endoscop polipii din stomac sau intestinul gros) = rezectie transuretrala.

Ce poate descoperi in interiorul cii medicul ce o examineaza cistoscopic: una sau mai multe tumori de dimensiuni diferite ce se intind pe o suprafata mai mica sau mai mare din mucoasa cala sau care proemina in interior ca niste mici conopide. Biopsia va preciza tipul de cancer si cat de adanc au invadat celulele tumorii grosimea peretelui cal.
Tratamentul ce urmeaza a fi efectuat si sansele de vindecare depind de toate aceste elemente:
numarul tumorilor din ca si evident localizarea lor fata de orificiile de deschidere a ureterelor si a uretrei;
gradul de diferentiere al celulelor canceroase - deci agresivitatea lor (reimprospatati-va memoria recitind . 34);
cat de adanc este invadat peretele cii si daca sunt sau nu "atacate" organele din jur (uretere, uretra, prostata si rect la barbat).
Sigur ca prima manevra este chirurgicala. Daca tumora (tumorile) este mica, nu se intinde pe o suprafata prea mare si nu este foarte adanc "infipta" in peretele cii se poate face rezectia transuretrala (deci se scoate prin cistoscop). Daca aceste conditii nu sunt indeplinite atunci trebuie sa se recurga la scoaterea prin operatie clasica a portiunii bolnave din ca = cistectomie partiala.
Din pacate operatia nu este suficienta chiar daca a indepartat toate tumorile vizibile cu ochiul liber, recidivele apar in 30-80% din cazuri, uneori chiar la ani distanta de operatie. Pentru a preintampina aparitia lor sau macar pentru a incerca sa le rarim frecventa, se face fie imunoterapie intracala fie tratament citostatic intracal, in functie de caz (adica, medicamentele se introduc printr-o sonda in ca, iar bolnavul trebuie sa se straduiasca sa le tina acolo cam o ora).
Oricum, nu avem de unde sti daca si cand r aparea noi tumori in ca asa incat controlul cistoscopic este obligatoriu multa vreme de la operatie (sau de la ultima operatie, in cazurile in care s-au tot scos recidive). Nu-i placut, dar este necesar pentru ca, daca nu facem cis-toscopia de control, nu m putea descoperi eventualele recidive, cand sunt inca mici si usor de rezecat transuretral, ci de-abia cand devin simptomatice si, atunci, nimeni nu ne mai poate garanta ca n-o sa fim neiti sa scoatem ca cu totul.
Sunt deci situatii cand singura solutie pentru stapanirea bolii si salvarea vietii este scoaterea cii in totalitate. Este o operatie foarte greu acceptata de bolnav si, sa recunoastem mutilanta dar, in acelasi timp, inseamna vindecarea de cancer. La barbat cistectomia totala inseamna si scoaterea prostatei si a culelor seminale ( anatomia aparatului genital masculin la . 170), iar la femeie se scot uterul si ovarele ( anatomia aparatului genital feminin de la 154). Evident drumul urinii catre exterior va trebui asigurat intr-un fel, asa ca ureterele se deviaza in intestinul gros (bolnavul va elimina pe rect atat fecalele cat si urina - mai rar folosita din cauza riscului mare de infectii renale) sau se scot la piele (bolnavul va purta permanent o punga lipita de piele in care sa se stranga urina si pe care s-o goleasca din timp in timp). Exista si tehnici chirurgicale care pot face o ca noua dintr-o bucata de intestin gros la care se cos ureterele si uretra cand acestea nu au fost afectate de procesul tumoral. Este totusi o operatie dificila, mai greu de executat si care, din pacate, nu reuseste totdeauna.
Am spus ca multi bolnavi refuza sa accepte cistectomia totala atunci cand li se recomanda, ingroziti de ideea pungii pentru urina pe care r fi condamnati s-o poarte toata viata. De fapt acesti oameni nu r scapa in cele din urma de punga si, in plus, pierd si sansa de a se vindeca. Tumora(-ile) va prinde treptat toata ca, va invada organele din jur, va bloca ureterele sau uretra si pana la urma tot se va recurge la uretrostoma de necesitate, fara insa a se mai putea scoate ca si deci a se opri inaintarea bolii. Radioterapia si tratamentul citostatic pe cale generala ii r incetini elutia dar nu o r vindeca. Trebuie sa retinem ca niciodata medicul nu propune cistectomia totala decat atunci cand este sigur ca altfel nu poate salva viata pacientului sau si ca nici nu o mai poate amana multa vreme.
Dar sa ne intoarcem la momentul debutului bolii. in general hemat-uria apare intr-un stadiu incipient al cancerului cal la peste jumatate din bolnavi (sau intr-un stadiu incipient al unei recidive la cei care au facut deja operatie si tratament pentru cancer cal).
Daca s-ar lua imediat masuri, sansele de vindecare ar fi mari - cam 75%. Din nefericire bonavul amana nejustificat de mult prezentarea la medic ("Daca nu m-a durut?!") si-si agraveaza astfel situatia apropiind momentul nefericit in care urologul va fi neit sa-i spuna: trebuie sa scoatem ca!