Sistemul nervos vegetativ - simpatic, parasimpatic

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

Sistemul nervos vegetativ — SNV—  coordoneaza si regleaza functiile organelor interne. Sistemul  vege­tativ este constituit din doua componente: SNV simpatic si SNV parasimpatic (. 26.). Ambele inerveaza ace­leasi organe, avand de cele mai multe ori efecte antagonice. Din aceasta dubla actiune rezulta tonusul neuro-vegetativ, care asigura echilibrul dinamic al functiilor vitale.

1.Sistemul nervos simpatic.

Componenta centrala a sistemului nervos simpatic este reprezentata de centrii nervosi aflati in coarnele laterale medulare, unde ajung axonii neuronilor afe­renti din viscere: centrii pupilodilatatori din maduva cervico-dorsala, vasomotori, pilomotori si sudorali din maduva dorsala.

Componenta periferica este reprezentata de lantu­rile ganglionare para-vertebrale (22—25 de perechi de ganglioni uniti prin ramuri interganglionare), plexurile viscerale (celiac, mezenteric superior, mezenteric infe­

rior si hipogastric) si plexurile intramurale*. Caile eferente sunt constituite din doi neuroni. Sinapsa dintre

neuronii preganglionari si neuronii postganglionari se face intr-una din aceste formatiuni nervoase, de regula cat mai aproape de maduva (. 25.).

25. Tipuri de cai motorii simpatice. 1. coarne laterale; 2. radacina motorie; 3. ramura comunicanta alba;  ramura comunicanta cenusie; 5. ganglion din lantul simpatic paravertebral; 6. ganglion previsceral; 7. glanda medulosuprarenala; 8. organe viscerale.

—— neuroni preganglionari (fibre mielinice)

------ neuroni postganglionari (fibre amielinice)

Centrii vegetativi se pot grupa in: centri de comanda (cei din maduva, bulb si mezencefal)si centri de integrare(cei din formatiunea reticulata, hipotalamus si cortex).

Sistemul nervos simpatic se distribuie difuz in peretii organelor, spre deosebire de sistemul nervos parasimpatic care se distribuie in teritorii limitate.

Plexurile intramurale contin atat fibre simpatice, cat si fibre parasimpatice.

Unele formatiuni ganglionare au atat functii de statii de releu, cat si functii de centri reflecsi.

2. Sistemul nervos parasimpatic.

Sistemul nervos parasimpatic are doua compo­nente centrale, care sunt localizate in trunchiul cere­bral si in maduva sacrata.

a) Parasimpaticul cranian. In trunchiul cerebral se afla: nucleul accesor al oculomotorului (III), de unde

provin fibrele parasimpatice ale oculomotorului, nucleii salivator superior si lacrimal, de unde iau nastere fibrele parasimpatice ale facialului (VII), nucleul saliva­tor inferior, de unde pornesc fibrele parasimpatice ale glosofaringianului (IX) si nucleul dorsal al vagului (X), care reprezinta originea fibrelor parasimpatice vagale (tab. 4).

b) Parasimpaticul sacrat. Acesta isi are originea in segmentele medulare sacrate S₂ — S

Componenta periferica a SNV parasimpatic este constituita, de asemenea, din doi neuroni, dar, spre deosebire de SNV simpatic, neuronul preganglionar face sinapsa cu neuronul postganglionar in peretii organelor inervate sau in aproprierea acestora.

 

                                                                                                   

                                                                                                         

 

. 26. Sistemul nervos vegetativ parasimpatic

             ----------- sistemul nervos vegetativ simpatic

            ——— sistemul nervos vegetativ parasimpatic

3. Fiziologia sistemului nervos vegetativ.

Sistemul nervos vegetativ, la fel ca sistemul nervos somatic, isi desfasoara activitatea prin acte reflexe, avand ca substrat anatomic arcuri reflexe vegetative. Sistemul nervos vegetativ are si un important rol inte­grator, prin armonizarea functiilor vitale si prin asigu­rarea mecanismelor homeostatice.

Centrii nervosi vegetativi realizeaza trei modalitati de integrare:

—  integrarea vegetativa propriu-zisa (simpatico-parasimpatica) prin actiunea antagonista a celor doua sisteme (exemplu: reflexele pupilare);

— integrarea somato-vegetativa, prin intrepatrun­derea unor functii vegetative cu manifestari ale vietii de relatie (exemplu: contractia musculaturii striate, manifestare somatica, este insotita de vasodilatatie, manifestare vegetativa);

—  integrarea neuro-endocrina (exemplu: stimula­rea secretiei hipofizare de catre centrii vegetativi hipotalamici).

           In tabelul 7 sunt redate asemanarile si deosebirile functionale dintre componentele sistemului nervos vegetativ.

Tab. 7. Actiunea SNV simpatic si parasimpatic asupra organelor efectoare.

EFECTORI	EFECTELE SNV SIMPATIC	EFECTELE SNV PARASIMPATIC
Muschi radiari ai irisului	— contractie — dilatarea pupilei	—
Muschi circulari ai irisului	—	contractie — micsorarea pupilei
Muschi ciliari radiari	— relaxare — vedere la distanta	—
Muschi ciliari circulari	—	contractie — vedere de aproape
Bronhii	— bronhodilatator	bronhoconstrictor
Inima	— cardioaccelerator	cardiomoderator
Vase coronare	— coronaroconstrictie	coronarodilatator
Vase din tegument	— vasoconstrictie	vasodilatatie
Vase din muschi	— vasoconstrictie	vasodilatatie
Vase din creier	— vasoconstrictie	vasodilatatie
Stomac si intestin	—diminuarea tonusului si       motilitatii — constrictia sfincterelor	— cresterea tonusului si motilitatii — relaxarea sfincterelor
Vezica urinara	— relaxarea muschiului cal — contractia sfincterului cal      intern	— contractia muschiului cal — relaxarea sfincterului cal intern
Glande lacrimale	—	— vasodilatatie, secretie glandulara     abun­denta
Glande salivare Glande gastrice si intestinale	— secretie redusa de saliva  vascoasa — inhibarea secretiei	— secretie abundenta de saliva apoasa — stimularea secretiei

APLICATII PRACTICE RECOMANDATE:

1.            Observatii microscopice asupra fibrelor nervoase.

Se spinalizeaza o broasca si se izoleaza nervii sciatici. Se sectioneaza segmente de 2 cm lungime care se asaza pe lame de sticla in cate o picatura de ser fiziologic.

Un capat al segmentului de nerv se tine fix, in timp ce invelisul conjunctiv al acestuia se disociaza longitu­dinal cu ajutorul unui ac de disectie. Fibrele nervoase din constitutia nervului se indeparteaza unele de altele in lateral, cu ace, pentru a le izola.

Preparatul astfel obtinut se etaleaza, se coloreaza cu solutie de albastru de metilen, apoi se acopera cu lamela. Excesul de colorant se indeparteaza cu hartie de filtru. La microscopul optic se pot observa numeroase fibre nervoase, teaca Schwann, mielina si strangulatiile Ranvier.

2.            Demonstrarea efectului sistemului nervos vegetativ asupra muschilor intrinseci ai globului ocular.

Se pregatesc patru sticle de ceas cu ser fiziologic. Se spinalizeaza doua broaste. De la fiecare, cu atentie, se extirpa ambii ochi si se pun in ser, cate unul in fiecare sticla de ceas Cate un ochi din fiecare pereche serveste ca martor, iar ceilalti doi pentru experiment.

In serul fiziologic al primului ochi de experiment se adauga adrenalina sau atropina, iar in serul celui de-al doilea se adauga acetilcolina sau pilocarpina.

Se compara ochii pereche si se constata ca:

—  ochiul tratat cu adrenalina sau atropina are pupila marita — midriaza* (datorita contractiei muschilor radi­ari ai irisului);

—  ochiul tratat cu pilocarpina sau acetilcolina are pupila micsorata — mioza* (datorita contractiei muschilor circulari ai irisului).

Adrenalina si acetilcolina, substante farmaceutice si in acelasi timp mediatori chimici, au actiune simpaticomimetica, prima, si parasimpaticomimetica, a doua. Celelalte doua substante au efecte similare.

EVALUARE

A. Incercuiti literele corespunzatoare raspunsurilor corecte:

Dendritele conduc influxul nervos:

a.            centrifug;

b.            centripet;

c.            eferent;

d.           aferent.
         2. Emisferele cerebrale:

a.            sunt formate numai din substanta cenusie;

b.            sunt formate numai din substanta alba;

c.            sunt legate intre ele prin substanta alba;

d.           prezinta in interior nuclei de substanta cenusie.
         3. Nucleii bazali:

a.            sunt situati  pe traseul  cailor ascendente proprioceptive;

b.            participa   la   reglarea   motilitatii   automate comandate de scoarta;

c. se gasesc pe traseul cailor piramidale directe;

d. au in constitutie neuroni motori.

   Hipotalamusul:

a.            este situat deasupra talamusului;

b.            intervine in reglarea starilor emotionale;
         c.    regleaza metabolismul hidric;

         d.   are legaturi nervoase cu hipofiza.

5.            Arhicerebelul:

a.            participa la reglarea miscarilor fine;

b.            are rol important in reglarea tonusului muscular;
         c.  prin extirparea sa determina pierderea echili­brului;

  d.  primeste informatii prin caile sensibilitatii pro­prioceptive inconstiente.

6.            Sistemul nervos simpatic:

a.            contracta muschii circulari ai irisului;

b.            contracta muschii radiari ai irisului;

c.            relaxeaza sfincterele digestive;

d.           inhiba secretia glandelor digestive gastrice si intestinale.

B.Notati in spatiile libere din fata cailor nervoase din coloana A, literele din dreptul fasciculelor    nervoase cores­punzatoare din coloana B:

Coloana   A                                                                                         Coloana B

—— 1. Caile sensibilitatii exteroceptive                                  a. fasciculele spinocerebeloase

—— 2. Caile sensibilitatii proprioceptive constiente        b. fasciculele spinobulbare
             —— 3. Caile motilitatii voluntare                                      c. fasciculele olivospinale

——  Caile motilitatii involuntare                                d. fasciculele rubrospinale

                                                                                          e. fasciculele spinotalamice

                                                                                          f. fasciculele piramidale

C Scrieti in coloana din dreapta numele formatiunilor nervoase corespunzatoare cifrelor din imagine:

1.epifiza ———————————————

2.———————————————————     3.———————————————————

———————————————————

5.———————————————————

6.———————————————————

7. talamus————————————————

8.———————————————————        9.———————————————————    10 ———————————————————

12 .——————————————————

D.Analizati ura 26. si stabiliti provenienta fibrelor simpatice si parasimpatice care inerveaza fiecare dintre organele  prezentate. Descrieti traseul acestora.

ati fibrele preganglionare si postganglionare simpatice, care inerveaza glandele suprarenale, cu fibrele simpatice care inerveaza celelalte organe.