eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Cancerul si alimentatia

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » NUTRITIE » alimentatie » cancerul si alimentatia

Microconstituenti ai plantelor din alimentatie implicati in cancer


Microconstituenti ai plantelor din alimentatie implicati in cancer
Alimentatia, cu macro si micronutrimentele ei si cu produsele ei nealimentare, cu ceea ce natura ne pune la dispozitie (substante organice si anorganice, este poate cel mai important rezerr al hranei omului.
Efectul lor farmacologic intervine in preventia si tratamentul adjuvant al cancerului.
Alimentatia, legata de boala canceroasa este o problema de sanatate publica, mai recenta, poate doar de cateva decenii.
Ea ramane o preocupare deschisa, ca si in alte boli, mai ales in cele cronice, dat fiind ca este in permanenta schimbare si completare datorita noilor date de cercetare experimentala, clinica si epidemiologica, care sunt necesare pregatirii Unor strategii, in vederea recomandarii unor alimente precum si a modului lor de preparare, produse de care trebuie sa se tina cont la alegerea lor.In plus, odata cu aparitia rapida si din abundenta, de noi achizitii, in alimentatia de astazi si, mai ales, de noi compusi de origine nealimentara (aditivele), ce intervin in prepararea, conservarea si comercializarea produselor alimentatiei noastre, se pun probleme complexe de securitate nutritionala, ca si neia gasirii de noi metode tehnice mai adecvate si mai perfectionate, care pot rezolva lacunele ce sunt si pot apare pe drumul lung al producerii finite a unui aliment recomandat pentru consum.
Variabila diversitate si multitudinea de factori care pot determina continutul unui produs alimentar, fac sa devina mai responsabila si mai complicata situatia, atunci cand exigenta recomandarii cere a fi facuta individual.

Acest aspect poate este putin mai simplist, cand nu este rba de un cancer, caci daca, de exemplu, ne referim la alte boli, din punct de vedere fizio-patologic, terapia lor alimentara adjuvanta este, in aceste cazuri, deja cunoscuta, mult mai precisa si mai clara.
Folosirea vegetalelor in alimentatia de baza a populatiei ne obliga a cunoaste constituientii lor care intervin in apararea sanatatii omului, in prevenirea bolilor si implicit si a cancerului.


ANTIOXIDANTII


Se cunosc astazi unele elemente si substante antioxidante din alimentatie ca avand o activitate genoprotectoare (ADN) impotriva efectului unor agenti cancerigeni (ex.: radicalii liberi), ori de blocare sau anihilare a altor substante cu rol de promovare (promotori) a procesului de cancero-geneza sau imlicati in progresia lui.
De asemenea, s-a constatat, in tumorile experimentale, proprietatea lor de a preveni aparitia sau a diminua dezltarea unor cancerc induse chimic
[40,73).
De altfel, acesta calitate a antioxidantilor a fost folosita si in cancerul la om, prin recomandarea unor vitamine si provitamine cu efect antioxidant (A, C, E, beta-caroten).
Aceasta calitate a fost, astfel, dovedita si in cazul altor oxidanti din alimentatie, prin asocierea frecventei crescute a aparitiei unor localizari de cancer, cu nivelul scazut in sange a acestor compusi (retinoizii si carotinoizii) sau, invers, in cazul in care acesti compusi au un nivel crescut in sange.
Acest aspect de asociere inversata se poate observa si in consumul crescut sau scazut al produselor alimentare, in raport cu incidenta unei localizari.
Acesti compusi, ca si altii care au aceeasi actiune (flanoizi, polifenoli) sunt prezenti, in special, in fructe si legume [178,179].
Efectul preventiv, cu rezultat terapeutic benefic, anticanceros sau de anticancerogeneza a acestor compusi a fost folosit si exploatat impotriva actiunii unor agresori cunoscuti (ca radicalii liberi) si in patogeneza imbatranirii (unde acesti radicali liberi sunt incriminati).
O serie de parametri din sange, dintre care enzime cu gruparea SH (glutation-peroxidaza, peroxizii sau, in afara de acestia, ceruioplasmina) au fost urmariri pentru exprimarea cantitativa a nivelului statusului de aparare antioxidanta a organismului.

Antioxidantii sunt folositi si in patologia unor boli degenerative, ca ateroscleroza, maladia Alzhaimer sau Parkinson, ori a altor boli auto-imune unde este prezenta "amprenta" oxidativa a radicalilor liberi.
Dar, acest efect antioxidant s-a regasit si in ceea ce priveste silitatea fizicochimica a unor produse din industria alimentara.
Aici adaugam o serie, enorm de bogata, de compusi antioxidanti (in afara celor amintiti) folositi in produsele alimentatiei omului.
Aceasta necesitate a aparut ca urmare si a unui fenomen prin care unele nutrimente isi schimbau culoarea (se brunificau), mai ales cele ce contin hidrati de carbon (glucoza, fructoza), isi schimbau gustul sau mirosul (se rancezeau), cele ce contin acizi grasi, mai ales cei nesaturati (datorita actiunii oxigenului asupra structurii chimice

dublele legaturi

a acestora), modificari care au fost combatute prin adaugarea acestor antioxidanti la sensibilele produse amintite.
Dintre substantele cu aceste proprietati antioxidante mai folosite in alimentatie, amintim acidul ascorbic (vitamina C) si sarurile sale

intrebuintat, mai ales, in bauturi nealcoolizate sau gazoase, suc de fructe, conserve si alte preparate de carne

alfa-tocoferolul (vitamina E), de origine naturala sau de sinteza, cu derivatii ei

intrebuintati mai ales in produsele grase, uleioase sau solide (uleiuri vegetale, margarine) - la fel, derivatii acidului retinoic (grupa vitamina A), beta-carotenul

intrebuintati in produse similare cu unele din cele ce contin vitamina E - acesti oxidanti dizolvandu-se in grasimi.
De asemenea, o serie de substante cu rol analog antioxidantilor, de impiedicare sau de silizare a acestui proces de oxidare sunt si unele substante cunoscute din activitatea casnica, gospodareasca, ca acidul citric, meisulfitii, acidul salicilic.
Unii derivati fosfolipidici, ca lecitina, sunt folositi ca silizatori antioxidanti in unele produse ca ciocolata.
Nu trebuie uitati nici unii derivati fenolici cunoscuti in experiment ca avand un efect antitumoral (antiinitiatori), dar care sunt intrebuintati si in alimentatie avand un rol antioxidant

silizator.
Acestia sunt butilhidroxianisol (BHA) si butilhidroxitoluen (BHT) amandoi (produsi de sinteza) dovediti experimental a fi agenti blocanp ai procesului de cancerogeneza.
In unele circumstante {legat de doza ?), insa, ei pot fi facilitanti ai promovarii tumoralc, aspect de dualism pe care il intalnim deseori in mecanismul procesului de cancerogeneza (aici, efectul fiind prin inducerea expresiei unor protooncogeni).

Multi dintre acesti compusi vegetali (cu principiile lor active) prezenti in alimentatia de consum, in afara de cei amintiti, sunt si substante ca Qanoizii, izoHanoizii, tbioglicozidele, lignanii, care au efect antioxidant si, deci, sunt considerati a fi "angajati" in diminuarea riscului in cancer.
Un exemplu este si prezenta antioxidantilor din frunzele de ceai (negru sau verde) de tip Qanoli (epi-gallo-catechine) sau Oanoizi polifenolici ce se adauga la marirea lumului global, cu aceste substante, a consumului zinic de hrana a omului.
Dar si unele oligoelemente (seleniu) prezente in alimente, fac parte din grupa acestor antioxidanti.
Este evident ca printre proprietatile esentiale ale substantelor antioxidante se remarca efectul lor impotriva radicalilor liberi, compusi reactivi ai oxigenului.
Cunoastem actiunea benefica a acestor antioxidanti, de protejare a organismului, de neutralizare sau de blocare a actiunii unor agenti nocivi de acest gen.
Amintim ca acest efect al antioxidantilor are, printre altele, si rolul de a preveni alterarea si lezarea membranei celulare si a altor structuri biologice ale celulei.
De asemenea, se recunoaste unora dintre acesti antioxidanti (vitamina A, E, beta-caroten) un efect antiinflamator, prin inhibitia sintezei de prostaglandinc si de leucotriene, ca si o intricare in diminuarea proliferarii celulare, ce le subliniaza rolul lor important de diminuare, in acelasi timp, a riscului in unele localizari de cancer.
Anooxidantii mai pot avea rol si in patologia vasculara, remarcandu-se prezenta lor in atenuarea procesului complex de ateroscleroza, de hiperplazie reactiva endoteliala, de agregare plachetara si in evitarea transformarii LDL, prin oxidare, intr-o molecula aterogena.
Antioxidantii mai au si o actiune sinergica, intr-un efect ce poate lipsi cand sunt consumati singular.
Prezenti suficient in produsele unei alimentatii echilibrate, ei pot fi si in situatia de supliment nutritional, la neie.


Galerie de imagini si poze medicale: alimentatie


imagine cu alimentatieimagine cu alimentatie imagini alimentatieimagini alimentatie poza despre alimentatiepoza despre alimentatie


Alte materiale medicale despre: cancerul si alimentatia

Majoritatea plantelor au mai multe proprietati, unele chiar foarte multe, de aceea nu ne va surprinde faptul ca le vom regasi la diverse rubrici. in a [...]
Pentru o actiune cat mai eficienta a plantelor, cu exceptia cazurilor in care se specifica altceva, este bine sa le administrati pe stomacul gol, sub [...]
in masura posibilitatilor, consumati plantele in stare proaspata. Din cele colectate, dramuind cantitatile, o parte va trebui pastrata. Pentru aceas [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre cancerul si alimentatia

    Alte sectiuni

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile