Fasolea (Phascolus vulgaris) se foloseste in
alimentatie sub forma de pastai (in prima perioada de dezvoltare) si sub forma de boabe (in a doua perioada de dezvoltare, la maturitate).
Face parte alaturi de celelalte leguminoase din familia Papilionacee.
Ca leguma verde se caracterizeaza prin bogatia sa in
vitamine (caroten, tiamina, riboflavina si vitamina C), concomitent cu prezenta unor cantitati importante de calciu, magneziu, fosfor, potasiu, fier.
Ca leguminoasa uscata se caracterizeaza prin prezenta in compozitia sa a proteinelor de lipul globulinelor (faseolina), a glucidelor (sub forma de amidon si celuloza dura), a sarurilor
minerale in cantitati importante (calciu, potasiu, fosfor, fier, magneziu), ca si a unor vitamine (tiamina, riboflavina, vitamina PP, E, caroten).
Dintre soiurile mai cunoscute mentionam: Saxa, Tucara, Grasa, Fidelii j 9 s. a.
Mazarea (Pisam salim) se poate folosi ca si fasolea, fie sub forma de pastai (inainte de formarea semintelor), fie ca boabe verzi (cu
amidonul ueformat), fie ca boabe ajunse la maturitate (cu amidonul format in cantitate mare).
Are o loare nutriti ridicata data de continutul crescut in
proteine si glucide, vitamine (tiamina, ribollavina, vitamina PP, caroten, E), ca si in elemente minerale (fosfor, fier, calciu, mangan).
Sub forma de boabe uscate are o mare loare calorica.
Mazarea verde face parte dintre trufandale, aparind in perioada cind
legumele se gasesc in numar redus (primara).
Se foloseste la diverse supe, ciorbe, soteuri, pireuri.
Soiurile mai cunoscute sint: Alaska, timpurie de mai, Delicates, Victoria s. a.
Linlea (Ervurn lens) se foloseste numai sub forma de seminte. Contine o cantitate ridicata de proteine vegetale si de amidon si mai putina celuloza si saruri minerale. Contine de asemenea cantitati importante de vitamine: caroten, tiamina, riboflavina, iar dintre
sarurile minerale, fier in proportie mai crescuta.
Exista doua rietati: cu bobul mare si cu bobul marunt; fierbe mai repede dccit
fasolea si mazarea.
Bamele se folosesc numai sub forma de pastai neajunse la maturitate. Pe linga substantele nutritive contin si substante mucilaginoase in proportie crescuta.
Soiurile mai cunoscute sint: bamele pitice, Sultane, Carabani s. a.
Soia (Soja hispida) se foloseste sub forma de boabe, caracterizate printr-un continut ridicat in proteine cu loare biologica crescuta si in lipide. Amidonul se gaseste in proportie mai scazuta. Contine de asemenea lecitine.
Se foloseste ca faina de
soia (sursa de proteine alimentare), ca ulei de soia (cu o proportie crescuta de acizi grasi polinesalurati), ca
lapte de soia din care se poate obtine brinza prin coagulare cu ciorura de calciu si sub l'orma diferitelor sosuri preparate pe cale fermentati.
