eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Catina alba

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » NATURIST » lista plante medicinale » catina alba

Cercetari despre catina

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Cercetari despre catina

Advertisements

Ca rezultat al sesizarilor catre Consiliul de Ministri si a interventiei Consiliului National pentru Stiinta si Tehnologie, prin care au fost obtinute fonduri pentru cercetarea telor de catina, au fost initiate cercetari in institute de invatamant si institute de cercetari din Bucuresti, Craiova, Iasi, Brasosi Cluj.
Specificam faptul ca metodele utilizate au fost cele mai performante pentru acel moment. Consideram ca nu este indicata prezentarea lor ca tehnici detaliate.
Primele cercetari, incepute in 1970, au fost realizate pe probe recoltate in fiecare an in luna octombrie, din zona Drajna - Valenii de Munte, in 1970 si 1971. Rezultatele obtinute sunt prezentate in elul 1.

Se remarca aciditatea apreciabila in acid malic, valorile mari pentru vitamina C, azot total, elemente minerale si substante grase in raport cu continutul de substante grase din fructele altor arbusti. Acest continut ne avertizeaza asupra efectului reconfortant rapid realizat prin continutul bogat mai ales in acizi organici energoregeneratori.
In anii 1971 si 1972, pentru unele substante, precum si in 1973, au fost initiate cercetari pe fructe recoltate din bazinele Vrancea, Trotus si Delta. in elul 2 sunt prezentate rezultatele acestor cercetari.

Variatia continutului de pulpa, suc si seminte din fructele de catina alba recoltate din zonele Vrancea, Trotus si Delta Dunarii [g]
Anul Luna Vrancea Trotus Delta





* ** tu * ** *** * ** ***

1971-l972 a VUI-a 405 539 42 350 580 35 360 588 44


a IX-a 610 520 51 680 243 46 - - -

aXI-a 720 215 53 713 222 48 753 192 49


all-a 826 101 56 846 93 52 875 63 54

1972-l973 a Vll-a 373 585 28 352 606 31 355 602 24


a IX-a 423 509 17 525 388 34 511 388 49

a X-a 630 295 55 644 282 45 587 288 59


a IlI-a 790 125 61 815 111 51 852 88 60



Se scoate in evidenta scaderea in cantitate mai mare a sucului o data cu trecerea peste iarna. Din punct de vedere practic rezulta ca fructele recoltate mai tarziu se pot usca, fara consum deosebit de energie calorica, acesta reprezentand un argument din perspectiva economica.
Variatia continutului in acid ascorbic este prezentata in elul 3 si in ura 1.
Valorile sunt relatimari; cunoscandu-se ca sunt necesare intre 30 si 50 g fructe pentru a acoperi necesarul zilnic pentru un adult, echivaland cu 70—75 mg vitamina C. Se observa evident tendinta de crestere in perioada de iarna, proces care este de dorit.

Referitor la continutul de grasime, ura 1 ne demonstreaza scaderea continutului de grasime bruta (lipide totale) raportat la 100 g substanta uscata intr-un an bogat in acest tip de substante. Totusi, constatam ca ramane un continut relatimare de grasime bruta, variind pentru cele trei bazine intre 9 si 12%. Aceasta evolutie intereseaza din punct de vedere tehnologic referitor la continutul de ulei ce se poate extrage, a randamentului important pentru pretul de cost. Este insa de retinut ca pulberea degresata arc o valoare incontesila farmaceutica, putand fi utilizata ca atare, cu consecintele economice de rigoare.
Din el se constata o scadere a aminoacizilor liberi si se intelege ca nu sunt cei din fructul intreg. Continutul in aminoacizi a fost exprimat in unitati densitometrice dupa separarea prin cromatografie de partitie si pulverizarea cu ninhidrina. Intensitatea culorii benzilor corespunzatoare aminoacizilor a fost apreciata densitometric si reprezentata in elul 9.

Variatia continutului de vitamina PP (acid nicotinic), vitamina B j, produsi cafeilchinici si carotenoide totale din ulei este prezentata in elele 4, 5, 6 si 7 si ura 2.

Se observa cresterea puternica si constanta a continutului de carotenoide, a vitaminei B1 si a acidului nicotinic, cresterea putand dubla sau tripla valorile din septembrie. Actiunea acestor substante este deosebit de importanta pentru meolism si indica faptul ca pentru efectul neurotonic este indicata o recoltare in decembrie-ianuarie, chiar februarie.

Variatia continutului de derivati cafeilchinici |mg%] din pulpa degresata, rezultata din fructe recoltate din diferite

Produsii cafeilchinici, dupa o usoara crestere, revin la valorile initiale, care sunt apreciabil de mari, actiunea acestor substante adau-gandu-se valorii biochimice a fructelor pe ansamblul meolic.In elul 8, pe o singura proba recoltata pentru analize de orientare, tatonare, s-a analizat continutul de proteina bruta si lizina. Tabelul scoate in evidenta valorile foarte mari in proteina bruta si lizina, deoarece lizina este unul dintre cei mai importanti aminoacizi esentiali, intrand in structura unor asa-zise enzime strategice, una dintre ele actionand in glicoliza, care conditioneaza degradarea glucidelor. In hrana cu suficienta lizina, aceasta favorizeaza cresterea corporala a animalelor, dubland greutatea pentru aceeasi cantitate de hrana. Procesul va fi observat in mod evident in experientele facute si prezentate in inile urmatoare.

Pentru probele recoltate ulterior din cele trei bazine s-au efectuat analize de aminoacizi prin cromatografie de partitie pe hartie, folosind benzi de hartie tip Mathias, sistem solventi Partridgc, flux ascendent, pulverizare cu ninhidrina 0,4% in cloroform. Analiza de aminoacizi s-a realizat pe sucul din catina (aminoacizi liberi).

Ceea ce trebuie observat este continutul marc de aminoacizi esentiali in ansamblu, cum era de asteptat, asa cum rezulta din ura 1.
La proba unica la care s-a determinat continutul de lizina si proteina bruta, in cadrul Institutului de Fizica Atomica, s-a efectuat de catre C. Cojocaru (1973) analiza prin activare cu neutroni a elementelor din cenusa de tulpini si fructe de catina alba. Rezultatele sunt prezentate in elul 10 si se refera in mod deosebit la micro- si inframicroelemente.

Concentratia elementelor in cenusa de tulpini si fructe de catina alba |g% - analiza prin activare cu neutronii

Nr. crt. Element Tulpina Fruct


1 Aluminiu Al 0,55 0,21

2 Aur Au 0,000014 0,000006


3 Bariu 0,075 -

Ba


4 Calciu Ca 14,40 4,20

5 Cobalt Co 0,0005 0,0004


6 Crom Cr 0,0038 0,0032

7 Fier Fe 1,09 1,10


8 Lantan La 0,00096 0,00040

9 Mangan Mn 0,106 0,034

10 Potasiu K 25,40 31,80


11 Rubidiu Rb 0 014 0 031



12 Ruteniu Ru ^ 0,0007

13 Samariu Sm 0,00004 0,00003


14 Scandiu Se 0,00025 0,00014

15 Sodiu Na 1,48 1,29


16 Stibiu Sb 0,0004 0,0001

17 Thoriu Th 0,00025 0,00016


18 Zinc Zn 0,074 0,140


Din rezultatele prezentate in elul 11 se observa continutul mare in proteina si totusi variatia mica in raport cu variatia continutului aminoacidic din suc; aceasta se datoreaza faptului ca cea mai mare cantitate de proteina se gaseste in seminte. Pentru utilizarea valorii nutritive a fructului si din punct de vedere al proteinelor si aminoacizilor esentiali, fructele uscate degresate sau nedegresate trebuie pulverizate ultrafin. Sub forma de seminte nepulverizate, produsul nu este comestibil, deoarece sistemul cnzimatic al stomacului nu este capabil sa distruga invelisul semintelor. Totodata, constatam ca indicele de iod este relatiscazut. Este insa surprinzator faptul ca uleiul este lichid la temperatura camerei, ceea ce nu se intampla de obicei pentru uleiurile cu indice de iod scazut. Daca insa se expune la temperaturi mai scazute, uleiul devine semisolid. Prin scaderea temperaturii, unele substante liposolubile se solidifica, prin micsorarea solubilitatii pentru substantele care precipita. Acestea merita sa fie analizate separat (ceride, etolide).

Din elul 12 se poate observa aciditatea foarte ridicata a fructelor de catina uscate ce se pulverizeaza pentru extragerea acizilor si care arata valori mari, dar si variatii foarte mari. O cantitate de 8-l2 g pulbere este absolut suficienta pentru un ceai relatiacru. Cantitatea poate fi micsorata dupa gust. Fara pulverizarea fructelor, extragerea este micsorata pana la mai putin de jumatate din hidrosolubilul pulverizat. Ceaiul facut din fructe se bea cu pulbere cu tot.

Umiditatea si substanta uscata variaza invers din toamna si pana in primavara, substanta uscata putand sa ajunga intre 30 si 35%.
La uleiul de catina extras din fructele recoltate special din zona Vrancea, la care s-a mai determinat si continutul de lizina, s-a determinat apoi de catre Ilie Carol, de la Institutul de Cercetari Alimentare, si continutul in acizi grasi, prin cromatografia in faza gazoasa (elul 13).
Analizele prin cromatografie in faza gazoasa nu au fost semnalate in literatura. De remarcat este continutul mare in acid oleic, linoleic si linolenic, ultimii doi fiind precursori ai prostaglandinelor.
Datorita importantei uleiului de catina si a continutului in diferiti acizi grasi, am realizat aceleasi analize si pe ulei de extractie si ulei de presa. Uleiul de extractie s-a realizat pe fructe din zona Valenii de Munte-Drajna, iar uleiul de presa s-a realizat din deseurile rezultate prin separarea prin gravitatie a substantelor lipidice, a proteinelor, a pectinetor si a altor substante solide, care rezultau in urma fabricarii sucului limpede asociat cu alte sucuri limpezi utilizate la obtinerea unor bauturi racoritoare in amestec.

Fiind necesara utilizarea fructelor de catina uscata pentru unele experiente, in colaborare cu Statiunea de Cercetari Palas - Constanta, s-a realizat o analiza pentru uleiul obtinut din fructele Plafar Bucuresti. Sunt redate in elul urmator rezultatele

Din elul 17 rezulta o diferenta mare intre continutul diferitilor acizi grasi si intre diferitele recolte, pastrandu-se totusi ordinele de marime pentru acizi. S-a remarcat o cantitate apreciabila de nesaponi-fiabile provenite eventual din etolidele si ceridele care nu s-au hidrolizat in conditiile metodelor.

Importanta carotenoidelor este recunoscuta unanim. Din acest motiau fost analizate carotenoidele provenite din diferite bazine. Sunt prezentate mai jos rezultatele obtinute (elele 18, 19).

Din determinarile efectuate reiese ca si uleiul obtinut din fructe de catina alba trimis pentru analiza in 1973 are un continut ridicat de carotenoide. Pigmentul predominant, sub aspect cantitativ, este P-caro-tina, cea mai importanta provitamina A, ceea ce ridica valoarea biologica si terapeutica a fructelor de catina. imbucurator este faptul ca si y-carotina si criptoxantina, care, de asemenea, indeplinesc rolul de provitamina A, se gasesc in cantitate relatiinsemnata.



Continutul total al carotenoidelor cu rol de provitamina A si cantitatea echivalcna de vitamina A din uleiul de catina provenit din fructe recoltate din zone si la date diferite [mg/100 g]

Zona, momentul recoltarii Continutul total de carotenoide Continutul de carotenoide cu rol de provitamina A Cantitatea echivalenta in provitamina A Cantitatea de carotenoide fara rol de provitamina A


Delta I 64,46 46,12 43,11 16,34

Delta II 58,75 41,29 36,63 17,46


Delta III 56,46 37,51 32,20 18,85

Vrancea II 56,89 43,29 36,65 13,60


Vrancea III 53,69 38,29 30,80 15,40

Trotus II 61,52 46,82 38,76 14,70

Continutul pigmentilor carotenoidici depinde nu numai de natura speciei, ci si de factorii pedoclimatici, de locul si perioada recoltarii fructelor.
La uleiurile din fructele de catina recoltate din Delta Dunarii se constata o diferentiere a continutului pigmentilor carotenoidici in functie de data recoltarii. Cele mai bogate in carotenoide sunt fructele obtinute din prima recolta. Continutul carotenoidelor scade in fructele obtinute la recoltele a Ii-a si a IlI-a. La fel se comporta uleiurile de catina obtinute din fructe recoltate din judetul Vrancea. Pe masura ce ciclul de vegetatie al arbustilor se apropie de perioada latenta, se produce o micsorare a continutului de carotenoide. Daca se analizeaza continutul diferitilor pigmenti, se constata o micsorare a cc-carotinei, P-carotinei, lutcinei si violaxantinei, la fructele obtinute la recolta a 1l-a si a IlI-a si o crestere concomitenta a y-carotinei, criptoxantinei, licopinei si zeaxantinei. In timpul coacerii fructelor se produc intense reactii de oxido-reducere si de interconversiunc intre diferiti pigmenti carotenoidici.
Uleiurile obtinute din fructe recoltate mai tarziu (recolta a lil-a) au o culoare portocalie intensa, datorita continutului mai mare de licopina, y-carotina, zeaxantina si criptoxantina, spre deosebire de uleiurile obtinute din fructe recoltate in prima perioada (recolta I).
Fata de continutul total al carotenoidelor, la toate probele analizate, fractiunea carotenoidelor cu rol de provitamina A (a-carotina, 3-carotina, y-carotina si criptoxantina) este relatimare.
Este prezentat continutul total al carotenoidelor exprimat in mg/100 g ulei, cantitatea fractiunii carotenoidelor cu rol de provitamina A, cantitatea echivalenta de vitamina A ce se poate forma daca se considera ca dintr-un gram de P-carotina se poate obtine un gram de vitamina A, iar dintr-un gram din celelalte provitamine A (y-carotina, a-carotina, criptoxantina) se obtin 0,5 g de vitamina A si cantitatea carotenoidelor ce nu au rol de provitamina A (licopina, luteina, zeaxantina si violaxantina) in mg/100 g ulei.
Din cercetarile efectuate reiese ca, pe masura ce fructele se recolteaza mai tarziu, au un continut mai mic de carotenoide. Uleiul de catina provenit din fructe recoltate din Delta - recolta 1 contine 64,46 mg/l 00 g ulei, iar uleiul provenit din recolta a III-a tot din fructe recoltate din Delta contine 56,46 mg/100 g ulei. La fel se comporta si uleiul obtinut din fructe recoltate din judetul Vrancea.In ceea ce priveste raportul dintre carotenoide, se constata ca, pe masura ce fructele se recolteaza mai tarziu, se produce o micsorare a carotenoidelor cu valoare de provitamina A si o crestere a fractiunii carotenoidelor fara valoare de provitamina A. Dintre carotenoidelc neprovitaminice, acumularea licopinei si zeaxantinei contribuie in mare parte la intensificarea culorii portocalii a uleiului provenit din fructe obtinute din recolta a Iii-a.
Uleiurile provenite din fructele obtinute din recolta I au un continut mai mare si in ceea ce priveste cantitatea echivalenta in provitamina A.
Sub aspect structural, in toate probele analizate, predomina caro-tcnoidele cu structura (3-ionionica (3-carotina, criptoxantina, zeaxantina,violaxantina), fata de carotenoidele cu structura a-ionionica (a-carotina, luteina), pseudoionionica (y-carotina) si aciclica (licopina).
Uleiurile din fructe de catina alba primite pentru analiza au un continut ridicat de carotenoide, predominand cele cu valoare de provitamina A. Pigmentul principal este P-carotina, care este cea mai importanta provitamina A. Dintre celelalte carotenoide cu valoare de provitamina A, in cantitate insemnata se gasesc y-carotina si criptoxantina. Dintre carotenoidele care nu au valoare de provitamina A, in cantitate mai mare se gaseste zeaxantina.
Din cercetarile efectuate reiese ca, pe masura ce fructele sunt recoltate mai tarziu, au un continut mai mic de carotenoide. Se produce o micsorare a carotenoidelor cu valoare de provitamina A si o crestere a celor neprovitaminice. Culoarea rosiatica mai intensa a uleiurilor obtinute din fructe recoltate mai tarziu (recolta a III-a) se datoreste cresterii continutului in zeaxantina, licopina, y-carotina si criptoxantina.
Sub aspect structural, in uleiurile de catina predomina carotenoidelc cu structura p-ionionica. Carotenoidele cu structura a-ionionica se afla in cantitate redusa.
Continutul pigmentilor carotenoidici din fructele de catina alba variaza in functie de factorii de mediu si de faza de vegetatie. intrucat in fructele mentionate predomina carotenoidelc cu valoare de provitamina A, aceste fructe au o valoare biologica si terapeutica insemnata.
Uleiurile obtinute din fructe de catina alba, prin faptul ca au un continut ridicat de carotenoide cu valoare de provitamina A, pot avea largi utilizari in industria alimentara si industria farmaceutica.
Analizele au fost executate la InstitutuL Agronomic Cluj de catre C. Bodea, V. Tamas si G. Neamtu.
Ca urmare a constatarii continutului apreciabil de ulei valoros din punct de vedere al acizilor grasi si al carotenoidelor, s-au realizat cantitati mai mari de ulei care urmau sa fie valorificate in perioada 1981-l983 sub forma de produse farmaceutice de catre Biofarm Bucuresti, in mod necesar era indicat sa se sileasca si protectia carotenoizilor prin utilizare de antioxidante. in acest sens, au fost silite zece variante cu adaos de vitamina E, BHA (butirilhidroxianisol), ulei de parafina, ulei de floarea-soarelui, in atie cu uleiul de catina fara adaos, ca martor (elul 20). Uleiul de parafina si uleiul de floarea-soarelui au fost folosite ca diluanti, deoarece utilizarea ca atare a uleiului de catina nu era intotdeauna indicata datorita faptului ca poate provoca, din cauza vasodilatatici, dureri pe rana deschisa.

O analiza sumara arata ca incalzirea la 105 °C afecteaza intrucatva continutul de carotenoizi dupa 7 zile, dar prin valori relatimici. Indicele de iod fiind mic, incalzirea nu induce formarea apreciabila de peroxizi care ar putea afecta foarte puternic continutul in carotenoizi. Efectul dupa 6 luni insa este mai mare.
Este de remarcat faptul ca adaosul de ulei de floare- soarelui are efect defavorabil, probabil din cauza indicelui de iod relatiridicat, care permite oxidarea in prezenta luminii si a aerului. Rezultatele sunt inferioare adaosului de ulei de parafina. Dupa un timp indelungat, uleiul de catina ca atare se conserva mai bine fara adaos de ulei de parafina sau ulei de floarea-soarelui. Fata de celelalte variante, se remarca varianta 8.
Datorita faptului ca prin dilutie cu benzen extinctiile deveneau foarte mici si nu era posibil sa se surprinda suficient de bine diferentele, s-au facut citiri ale variantelor ca atare, fara dilutie si dupa 250, respecti280 zile pentru probele care nu au fost tratate termic.


Galerie de imagini si poze medicale: catina


imagine cu catinaimagine cu catina




imagini catinaimagini/poza catina


Alte materiale medicale despre: catina alba


loading...


Persoanele corpolente erau socotite fn trecut cele care au o bunastare, iar femeile cu forme pline erau considerate 'grase si frumoase\". Astazi [...]
Catina, cunoscuta si sub numele de catina alba sau catina de rau, este o specie de planta din flora spontana foarte raspandita in tara noastra datorit [...]
(Tamarix ramosissima). Este indicat in special uleiul de catina. Intern, se iau 30 picaturi de 3 ori pe zi. Extern, are un puternic rol cicatrizant. S [...]


Copyright © 2010 - 2020 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre catina alba

    Advertisements


    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    loading...

    Vezi toate intrebarile