eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Tratarea bolilor prin plante

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » NATURIST » fitoterapia » tratarea bolilor prin plante

Sorbestrea


SORBESTREA

Sanguisorba officinalis. Fam. Rosaceae.

Denumiri populare: bibernie, bibernil, cabare, carligatea, carligatica, sangeroasa, sangerie, sorbitoare.

In traditia populara: florile si ramurile se fierbeau in rachiu, care se bea contra crampelor abdominale. La fel rizomul tinut in rachiu se lua contra durerilor de stomac. Partile aeriene se luau contra diareei si dizenteriei la copii precum 646g63g si contra scurgerilor de sange si la vatamaturi.

Compozitie chimica: radacinile si rizomul contin tanin (catechol, galacatechol) in cantitate foarte mare, pana la 25%, vitamina C 900- 1000 mg\ 100 g. Acizi terpenici de tip ursolic, flavone, amidon, saponozide, zaharuri, ulei volatil, saruri minerale.

Actiune farmaco-dinamica: antidiareic, astringent cu actiune hemostatica locala prin coagularea proteinelor din plaga, utilizat in gingivite, hemoroizi in special. De asemenea vasodilatatoare, galactagoga, antispastica, antiinflamatoare, aperitiv- aromatica, diuretica, depurativa. Regleaza tranzitul intestinal. Are o puternica actiune antimicrobiana.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni renale, afectiunile sanului cu inflamatii, amigdalite, anemie, arsuri, bronsite, cistite, colite de fermentatie, congestii venoase, congestie cefalica si la picioare, contuzii, crampe abdominale, diaree, dizenterie, enterocolita, faringite, hematurie, hemoptizie, hemoragii, infectii intestinale, infectii renale, intepaturi de insecte, laringite, leucoree, lipsa laptelui la mame, menstre abundente si de lunga durata, metroragii la menopauza, plagi, rani, ulcerele pielii.

Preparare:

-ta proaspata strivita se aplica pe ranile care se doresc a fi tratate. Se tine in functie de toleranta pana la 24 ore.

-l lingurita de praf fin obtinut cu rasnita de cafea se va pune sub limba pentru 10 minute, dupa care se va inghiti cu putina apa. Se va lua de 3 ori pe zi in afectiunile interne.



- O lingurita de planta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoara. Se poate folosi la afectiunile mai usoare cate 2-3 cani pe zi.

-2 lingurite de planta se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute. Se strecoara. Este cea mai buna pentru afectiunile in care se doreste oprirea sangelui.

-4 linguri se vor pune la 500 ml apa. Se fierb timp de 10 minute dupa care se strecoara. Se va folosi extern la spalaturi sau in sangerarile mari.

-Tinctura din 50 g de planta maruntita se va pune in 250 ml alcool alimentar de 70. Se va pune la intuneric si la temperatura camerei. Se agita de mai multe ori pe zi, pentru a se putea extrage principiile active din plante. Dupa 15 zile se strecoara si se transfera in recipiente mai mici cu dop ermetic. Se va administra in functie de gravitatea situatiei intre 10 picaturi sau o lingurita de trei ori pe zi, inainte de mesele principale, diluata in 100 ml apa. Se va lua pana la remedierea situatiei in afectiunile interne (tranzitul intestinal dereglat, crampe abdominale, etc). Se poate da in amestec si cu alte tincturi.

-ta proaspata se poate consuma ca salata, in orice cantitate.

Aceleasi efecte le are si

Sorbestreaua mica ( Sanguisorba minor),

Fam Rosaceae

Denumiri populare- cebare, cerbana, buruiana de vatamatura, etc.

Deosebiri: se poate folosi si la gusa foarte bine ca si la afectiunile digestive cu scaume muco-purulente.

Preparare si administrare: cel mai eficient este sa se faca tinctura sau daca nu sa se foloseasca pus praf sub limba pentru 10 minute, de 3 ori pe zi.




Alte materiale medicale despre: tratarea bolilor prin plante




PLOP ALB Populus alba Fam. Salicaceae. In traditia populara: ere foarte pretuit pentru lemnul sau moale din care se faceau multe obiecte cas [...]
SPLINUTA Solidago vrigaurea. Fam. Ranunculaceae. Denumiri populare: floare-boiereasca, manunchi, smeoaica, varga de aur. In traditia popu [...]
roşii = acid uric, albi ■ fosfat de calciu, galbeni = oxalat de calciu; diuretice: alburn de tei sălbatic, Amni visnaga, anason, anghinare, Barosm [...]


});

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre tratarea bolilor prin plante

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile