Este fructul papaierului, arbore din America tropicala (Mexic). Cultivat in Brazilia, Africa, India, arborele este inalt de doi pini la cinci metri si seamana cu un palmier. Fructele cresc in buchete
Ii au forma de para; coaja seamana cu a pepenului: neteda si dungata, nitial verzi,
fructele se ingalbenesc la maturitate. Miezul lor seamana cu miezul pepenului verde (este foarte parfumat si foarte dulce).
Foarte bogata in vitamine, papaia are proprietati digestive incontesile. "Papaina" se extrage, dealtfel, din frunzele si din fructul papaierului si este foarte folosita in medicina pentru tratamentul bolilor digestive (digestie usurata de proteine).
Din sucul de papaie, brazilienii fac un sirop sedativ, iar de seminte se servesc ca de un vennifug. Pentru a fragezi o bucata de
carne tare o infasoara in frunzele papaierului si o lasa asa citeva ore.
Uz:
1. Medical: pe linga cele consemnate inainte a se vedea la "ananas" tratamentul herniilor de disc prin chimopapaina.
2. Alimentar:
Aperitiv (ca la pepenele galben sau in
salata de fructe amestecate).
Papaia este consumata ca
desert in Tahiti, amestecata cu
amidonul de manioc si coapta in cuptor (poe). Papaia verde se consuma coapta, intre legume, in Noua-Guinee. Pe alte meleaguri se maninca in genere fructul copt, care constituie una dintre excelentele surse de
vitamine A si C si de calciu. Fructul este putin fad si se recomanda sa-l consumam in ghiveci de legume, sau amestecat cu fructe acide (carambol, citrice), felii de mango (fructul mangotierului) sau de alte fructe.Se prepara, de asemenea, o excelenta cruditate cu papaie verde data pe razatoare, condimentata cu putin otet sau cu
ulei si cu suc de lamiie (CI. Jordin si /. Crosnier).
N.B.
Latexul extras din papaiele verzi serveste la fabricarea gumei de mestecat. In legatura cu aceasta, tin sa atrag atentia parintilor asupra primejdiilor care ii pasc pe copii de virsta frageda, dornici sa fie si ei asemenea celor mari. O data, mi s-a adus un copil de sase ani care risca sa moara in mod ingrozitor: asfixie datorata faptului ca niste guma i se lipise pe fundul cerului gurii, astupmdu-i traheea. inainte de a recurge la mijloace majore (traheotomie1), am luat copilul si l-am asezat indoit, pe genunchii mei, cu capul in jos. Afundindu-i doua degete in gitlej
cum procedezi cind vrei sa-l faci sa vomeze pe un necumpatat sau pe un intoxicat
am at sansa sa-i arunc guma in esofag, liberind astfel orificiul traheei. Atentie, insa: procedeul nu reuseste totdeauna.
