Multi cercetatori asociaza
apiterapia la fizioterapie. Astfel ninul, propolisul, mierea si
laptisorul de matca sunt introduse in organism prin: electroforeza, fonoforeza sau in asociere cu helio si talazoterapia sau cu acupunctura, precum si cu inhalatiile sau termoterapia.
Aplicarea curentului electrochimie si a VA este benefica fata de alte metode de aplicare. insasi curentul electrochimie de intensitati mici are influenta pozitiva asupra reactiei generale a organismului (A. N. Obrosev, 1964; N. A. Kaplun, 1967). in tesuturile prin care trece curentul se produce o ameliorare a circulatiei sanguine si a celei limfatice, a alimentarii si oxigenarii si o intensificare a activitatii vitale a substantei celulare. in plus, prin electroforeza se creeaza in straturile superioare ale pielii un depozit de substante medicamentoase, care se absorb treptat, avand o actiune generala si locala.
S-au folosit fie preparate letate de VA (apifor) continand I mg substanta activa, preparata extemporaneu cu apa distilata, iar ca electrod activ polul pozitiv. Pentru determinarea reactiei organismului la VA s-a lucrat initial cu solutie cu o concentratie mica (1:20 000) si cu un curent slab (0,05 mA/cm2) timp de 10 min. La o toleranta buna s-a marit concentratia treptat de 2-4 ori, intensitatea curentului marindu-se de asemenea la 0,1 mA/cm2, iar sedinta prelungindu-se la 20-30 min.
Prin acest procedeu s-a studiat eficienta tratamentului cicatricilor in functie de perioada existentei lor, pe baza actiunilor VA: antiinfiamatorie, antialgica, asupra tesutului conjunctiv prin normalizarea chimismului si
alimentarea celulelor nervoase, largirea vaselor sanguine marind afluxul de sange la locul administrarii (E. M. Alesker, 1964).
Asocierea VA cu curentul electrochimie grabeste regenerarea tendoanelor si nervilor suturati. Electrozii, in faza postoperatorie, s-au asezat longitudinal (anodul cu solutia de apifor pe sutura postoperatorie, catodul pe zona segmentara), actiunea pe
receptorii nervosi ai zonei segmentare (A. R. Kiricinski, 1949) ducand la imbunatatirea reflexa a vascularizatiei, la normalizarea functiei sistemului getativ, cu efect de intensificare a regenerarii, tratamentul fiind in asociere cu procedeele clasice.
In cazul contracturilor cicatriciale, mai ales in arsuri, tratamentul cu apifor prin electroforeza a asigurat o mai mare libertate a miscarilor, conturandu-se concluzia ca electroforeza VA a dat rezultate poziti numai cand s-a aplicat tesutului cicatricial tanar.
Administrarea locala a VA cu ajutorul ultrasunetelor (fonoforeza) a constituit al doilea model de terapie asociata (A. Pocinkova si colab., 1978). Cercetarile experimentale au cuprins tratarea locala a VA (mellinon) asociat cu ultrasunete (0,05-l W/cm2) folosind ca mediu de contact vaselina pura. Alifia de contact s-a folosit in amestec cu VA in diferite concentratii (300 mg % cu intensitatea ultrasunetelor de 0,2 W/cm2; 100 mg % cu intensitate de 0,05-0,01 W/cm2) pe durata de 4 la 10 min si frecnta de 800 kHz. S-au observat, in conditiile tratamentului asociat, manifestari ce indica dereglari in permeabilitatea tesuturilor, cu participarea mastocitelor din tesutul conjunctiv, care sunt activate secretand heparina, histamina, serotonina, enzime, catecolamine etc, unele din acestea deregland permeabilitatea vasculara dezvoltand edemul.
Cercetarile privind efectul asupra activitatii colinesterazice a VA asociat cu ultrasunete au oferit concluzia (A. Poncinkova) ca ambii factori actioneaza sinergie asupra acestui sistem enzimatic important in functia sinaptica neuro-musculara.
Asocierea factorilor balneoclimatici au oferit concluzia maririi efectelor benefice ale terapiei cu VA (B. A. Ohotski) in unele afectiuni ale sistemului nervos periferic (nevralgii, nefrite, radiculite secundare la spondilozele coloanei rtebrale). S-a atestat faptul ca imbinarea intepaturilor de albina cu climatoterapia permite efecte terapeutice cu un numar mai mic de intepaturi.
E. Serban (28/501) asociaza in spondiloartrite anchilozante infiltratii locale cu forapin cu balneofizioterapie si chineziterapie. S-a redus doza de
antireumatice (fenilbutazona etc.) la doze minime, injumatatindu-se timpul de disparitie a durerilor, ceea ce a permis o recuperare mai rapida.
Efectele acupuncturii apiterapice au fost urmarite de catre dirse centre din lume (S. Yashimoto -30/320; A. Kazior -30/326; P. A. Potchinkova -30/85; K. Fukazawa -30/230; E. Seban, 1984) fie asociata, fie direct cu albine (apipunctura) (J. Dobrovodo -32/520) aplicate in punctele acupunctuale pe meridianele clasice. Experienta grupului E. Lopez Hernandez, 1996, in utilizarea apiterapiei ca tratament primar in herpes, colite, artrite, migrene, rtij, emfizeme, formatiuni cheloide, nevroze, anxietate, insomnie,
varice noase, astm, sinuzite, boala Parkinson in asociere cu meridianele chinezesti a oferit satisfactia unei eficiente reale (tratarea in complexul clinic fiind efectuata la aproximativ 30 pacienti zilnic). L. Hernandez utilizand peste 150
intepaturi de albina pe tratament a silit un nou standard in agresivitatea terapiei cu VA, modalitatea propusa fiind agreata, la ora actuala, de Societatea Americana de Apiterapie (AAS).
Tomomi Iku trateaza prin
acupunctura cu intepatura de albine (50 de pacienti folosind peste 200 000 de albine), vindecand boli precum: reumatism, insomnie,
tensiune s.a. S-a preferat intepatura de albina in loc de cea cu ace deoarece ninul contine acid pantotenic. Cu cateva ore inainte albinele se hranesc cu un amestec de
miere si polen.
Ionoforeza de tip acupunctura cu VA (apitoxin) a oferit rezultate superioare in artritele pacientilor varstnici (A. Kazior -31/326). Se aplica direct sub un curent electric cu intensitate sub 15 mA care trarseaza corpul pacientului, apitoxinul fiind plasat la polul pozitiv. Electrodul (disc de hartie de filtru imbibat cu solutie activa de apitoxin 1:1000 acoperit de un disc de burete saturat cu apa distilata) si un conductor terminat cu un disc metalic plasat peste buretele de viscoza se plaseaza dupa un atlas de acupunctura reperat dupa metoda preparativa a lui Dicke-Leube, prin sondajul sensibilitatii pielii la stimulii electrici, prin masurarea rezistentei electrice a pielii, cat si prin masurarea temperaturii pielii in aceste puncte. K. Fukazawa (30/456) asociaza acupunctura cu ace cu cea cu albine, cu bune rezultate.
Utilizarea VA in asociere cu fagure de miere (ceara) in contextul medicinii traditionale chineze (Li Chang -32/524) a dat bune rezultate la pacientii cu
impotenta sexuala, tratamentul fiind realizat prin aplicarea intepaturilor in punctele Rangu si Taixi din gamba (3015 subiecti) timp de 7 zile (78,2% rezultate poziti). Asocierea cu deantopanax in doze de 30 g/zi determina o crestere a eficientei la 98,5%.
Asocierea VA ca agent terapeutic fundamental cu terapia antireumatismala si cu ultrasunete (Partheniu, Demetrescu, 1960) in regiunile de aplicare a ninului la persoane prezentand in special spondiloze, periartrite scapulo-humerale cu miozite sau miocelulite ale trapezului, lombosciatica sau lumbago a dus la efecte sinergice de remarcabila utilitate terapeutica. Iradierea ultrasonica a avut urmatoarele caracteristici: emisie de impulsuri, frecnta impulsurilor in Hz (raport impuls - pauza 1/5), frenta radiatiei 324 kHz, putere de varf aproximativ 30 W.
Ionoforeza asociata cu VA (aitoxin) a oferit si pentru A. Kazior (31/526) efecte favorabile mai ales la batranii cu artrita, aceleasi bune rezultate fiind obtinute tot in reumatologie si de V. Vasiliev (22/603).
Metodele de asociere cu ionoforeza difera intre autori dupa criteriile proprii apreciate. Astfel conditiile ionoforetice la V. Mladenov si colab. (-20/549) includ urmatorii parametri: doza a VA diluat (0,04-0,05 g VA la %o ml apa distilata) in pernite hidrofile la electrozii cu suprafata de aproximativ 150-200 cm la anod si catod cu plecare de 2 ml in prima zi si cu cresterea volumului zilnic cu 1 ml pana in ziua a 8-a; intensitatea curentului: 10 mA in prima zi de tratament cu cresterea zilnica cu 2 mA pana la 20 mA; durata aplicarii este de 10 min in prima zi cu crestere cu 2 min zilnic pana la 20 min; procedurile zilnice in ciclu de 15-20 proceduri cu un consum mediu de 200-250 ml solutie de nin si cu control periodic urinar in ceea ce priste prezenta albuminei si a glucozei.
Ionoforeza cu ultrasunete (P. Pochinkova) experimentala a aratat: cresterea mastocitelor, a granulocitelor metamerice, a mucopolizaharidelor, o hidratare si hiperemie activa, inhibarea colinesterazica(histaminica). Ultrasonarea actiaza in doze mici cresterea mucoplizaharidelor la nil celular si umoral si actiaza suprarenalele (cresterea continutului de acid ascorbic), modificarea permeabilitatii capilare, eliberarea de substante acti in hiperemie (chinine, histamina, catechola-mine).
