eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Oboseala

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » sanatatea femenii » oboseala

Sindromul oboselii cronice (soc)

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Sindromul oboselii cronice (soc)
SOC este un fenomen relativ nou si controversat in medicina moderna, desi nu este de origine recenta si medicii incearca de mai multe secole sa-l defineasca.


Denumirea bolii

Primele cazuri s-au inregistrat in anii '50, sub forma unei epidemii de mici proportii. in Regatul Unit al Marii Britanii, maladia a fost denumita "boala Royal Free", dupa izbucnirea unei epidemii de infectie rala printre personalul de la spitalul Royal Free din Londra. Principalele simptome ale bolii erau epuizarea fizica si oboseala musculara, care nu prezentau semne de ameliorare dupa durata normala de recuperare. Mai tarziu boala a fost denumita mialgie encefalomielitica (ME), denumire in care "mialgie" defineste durerea musculara, iar "encefalic" se refera la creier.


Denumirea bolii

S-a dovedit foarte dificil sa se ajunga la un consens in printa denumirii bolii, care a purtat pe rand denumirea de "boala islandeza", sindromul oboselii postrale (PVFS), sindromul oboselii postrale cu debut acut (AOPVFS); recent s-a ajuns la un acord pe mondial ca maladia sa poarte denumirea de sindromul oboselii cronice (SOC). Se crede ca PVFS este de fapt o alta boala, deoarece pacientii isi ren intr-o perioada cuprinsa intre cateva saptamani si cateva luni. Conform unor criterii recent silite, SOC si ME sunt doua boli diferite, dar simptomele de baza sunt aceleasi si unii medici, precum si multi pacienti din Marea Britanie folosesc inca denumirea de mialgie encefalomielitica. Desi pentru mai multa claritate a adoptat denumirea de SOC, autoarea acestui ghid este de parere ca ambele denumiri definesc aceeasi boala.In ultimii treizeci de ani, peste tot in lume au izbucnit epidemii de acest fel, soldate cu bolna suferinzi de sindromul oboselii cronice. Primele epidemii au fost adesea corelate cu cele de poliomielita, care apareau fie inainte, fie dupa declansarea celor de SOC. S-au mai inregistrat de asemenea si cazuri sporadice, iar la ora actuala SOC este din ce in ce mai raspandit la nivelul intregii populatii. De exemplu, un studiu de medicina generala facut recent in Scotia pe un esantion de 200.000 de subiecti a indicat faptul ca 1,3 subiecti din 1000 sufera de SOC, iar boala afecteaza toate categoriile de varsta si toate clasele sociale. Este semnificativ faptul ca aproximativ o treime dintre acesti pacienti au fost considerati de medicii lor ca suferind de o boala grava.



Diagnostic
Initial au existat indoieli cu prire la faptul daca aceasta maladie merita o denumire proprie. Apoi dezbaterea s-a axat pe contributia relativa a factorilor organici (fizici) si psihologici in procesul bolii. Studiile recente leaga SOC de probleme rusologice si imunologice, ceea ce i-a conferit credibilitate ca boala organica, deci nu o stare care exista doar in mintea pacientului. Totusi, multi pacienti sufera de tulburari psihologice ca parte integranta a bolii. Cauzele care declanseaza boala nu sunt cunoscute inca si nu exista nici probe de laborator biochimice prin care sa se puna in edenta maladia. De cele mai multe ori diagnosticul se pune pe baza simptomelor descrise de pacient, acesta fiind motivul pentru care a trecut atata timp pana sa fie recunoscuta de lumea medicala si in unele parti mai este si astazi considerata un subiect controversat. Nu se pune la indoiala suferinta pacientilor, intrebarea care se pune insa este de ce anume sufera.
Asociatia ME defineste doua moduri de debut al bolii, oboseala postrala cu debut acut si sindromul care se instaleaza lent, insidios, dar numai primul tip de SOC este recunoscut in prezent de lumea medicala.

Simptome
Adesea se constata ca persoanele depistate cu SOC au avut cu putin timp in urma simptome asemanatoare celor de gripa, nu neaparat severe. Un numar de alte manifestari de baza apar mai tarziu si sunt comune majoritatii pacientilor care sufera de SOC. Simptomele prezentate mai jos au fost decelate de catre autoarea acestui ghid dupa examinarea atenta a pacientilor care au apelat la fitoterapie in urma diagnosticarii cu ME sau SOC si sunt in concordanta cu simptomatologia generala.
Primele manifestari ale bolii constau in durere de gat, durere de cap, senzatie de greata, durere abdominala, probleme intestinale, durere musculara cu puncte mai dureroase la umeri, brate si coapse, slabiciune musculara, ameteala si transpiratii nocturne. Unele dintre acestea cedeaza in intensitate dupa faza initiala a bolii, altele persista.

Simptome majore
1. Epuizare, stare de rau, letargie, oboseala coplesitoare fara precedent.
2. Simptome musculare: oboseala si durere (mialgie) musculara extreme, agravate de exercitiile fizice. De exemplu, in timp ce o persoana sanatoasa isi rene destul de repede dupa ce face exercitii fizice sau cel putin dupa o noapte de somn bun, un pacient cu SOC are nevoie de cateva zile sa-si rena sau chiar saptamani, daca boala recidiveaza. in primele faze ale bolii, chiar si cel mai mic efort, de exemplu pieptanatul parului, poate duce la epuizare fizica.
3. Simptome neurologice: acestea apar mai tarziu si constau in intepaturi in membre si alte senzatii ciudate precum alternanta de cald si frig, spasme si convulsii musculare, probleme de vedere si chiar senzatia de amorteala a fetei sau paralizie faciala.
4. Probleme mentale si psihice: suferinzii de SOC spun ca acestea sunt printre cele mai suparatoare simptome cu care se confrunta. Cel mai frecvent intalnite si care apar cel mai des sunt lipsa de concentrare, memorie deficitara, in special in ce priveste evenimentele recente, anxietate, senzatia ca sunt sub narcoza sau "pierduti in spatiu", o forma atipica de depresie, crize de s, schimbari bruste de dispozitie, iriilitate, insomnie, alte tulburari de somn si atacuri de panica. (Toate aceste manifestari se agraveaza inainte de ciclu si dupa un eveniment stresant.) Nu este afectata inteligenta si adesea nici simtul umorului sau capacitatea pacientilor de a se bucura de ata,
5. Alte simptome mai putin obisnuite constau in dureri in regiunea toracica, dificultati in respiratie, palpitatii, HIPOCLICEMIE, hiperventilatie, AFECTIUNI URINARE, dureri articulare, circulatie proasta, simptome de CANDIDOZA‚ si ALERGIE, acufene (zgomote in ureche), sensibilitate exagerata la zgomote si lumina si afazie (dislexia de vorbire) cand pacientul nu isi poate aduce aminte cuvantul pe care vrea sa-l spuna sau leaga cuntele aiurea.


Metoda de diagnosticare

Este important sa se puna un diagnostic, daca banuiti ca suferiti de sindromul oboselii cronice. Cu cat punerea unui diagnostic este amanata mai mult, cu atat va fi mai dificil sa dovediti ca suferiti de SOC, iar ajutorul medicului se poate dovedi de nepretuit.
Pentru a va pune un diagnostic, doctorul va va supune intai unui examen medical amanuntit, ca sa vada daca aveti gatul inflamat, stare subfebrila, ganglioni limfatici mariti la gat, la subsuoara si in regiunea inghinala. Pentru confirmarea diagnosticului, medicul trebuie sa constate aceste simptome in cel putin doua ocazii diferite. Din pacate, in cazul multor pacienti care se simt foarte rau, medicul nu prea are ce sa constate, mai ales daca au trecut de faza acuta a bolii, iar suferinzii pot sa arate chiar foarte bine. Medicul va va pune apoi o serie de intrebari, pentru ca boala trebuie sa se conformeze urmatoarelor criterii pentru a se putea pune un diagnostic de SOC:
1. Actitatea pe care o faceti in mod normal s-a diminuat cu 50 % in ultimele sase luni, oboseala a atins stadiul unui handicap care va afecteaza pe fizic si intelectual, se agraveaza in perioadele de actitate si nu cedeaza la odihna.
2. Trebuie sa puteti preciza momentul declansarii sindromului, ca de exemplu dupa o infectie rala sau alt eveniment, pentru ca la 85 % dintre pacienti boala debuteaza brusc. Cu toate acestea, sunt pacienti care nu intrunesc acest criteriu, deoarece la vremea respectiva nu au dat atentie evenimentului care de fapt a marcat debutul bolii, pentru ca nu li s-a parut important. in cele mai multe cazuri este vorba despre un rus care a afectat fie sistemul respirator, provocand simptome similare celor de gripa, raceala sau labirintita (o infectie rala a urechii), fie cel digestiv, provocand diaree si voma (gastroenterita).
3. Trebuie sa prezentati si alte simptome minore, care sa fi persistat sau reaparut in decurs de sase luni, precum febra, gat inflamat, ganglioni mariti, dureri si slabiciune musculara si pierderea aptitudinilor intelectuale.
4. Trebuie excluse alte afectiuni clinice cronice care ar putea induce o stare de oboseala, inclusiv boli psihice preexistente, iar acest lucru se face prin anamneza, control medical si analize de laborator.
Diagnosticul se pune pe baza acestor criterii care sunt recunoscute de Centrul pentru Controlul Bolilor din Statele Unite si care se aplica pe scara tot mai larga si in Marea Britanie. Sistemul britanic actual seamana cu cel american, dar contine o prevedere pentru PVFS conform careia este nevoie si de probe de laborator pentru a se putea pune un diagnostic. Sistemul de diagnosticare este imperfect si realitatea este ca peste 30 % dintre bolna scapa nediagnosticati. La ora actuala, in Marea Britanie se lucreaza la o noua grila clinica de evaluare a simptomelor, care nu numai ca va largi criteriile pe baza carora se poate pune diagnosticul de SOC, permitand astfel ca o serie de pacienti respinsi initial sa fie recunoscuti drept suferinzi de sindromul oboselii cronice, ci va si facilita punerea unui diagnostic care sa diferentieze mai clar SOC de alte stari.



Alte cauze de obosealaIn general, exista trei cauze care pot induce oboseala: somnul deficitar, exercitiile fizice cu care nu suntem obisnuiti sau efortul intelectual prelungit. Exista un numar de boli bine silite care induc senzatia de oboseala:
1. Tulburari musculare si neuromusculare: polimialgie reumatica, fibromialgie, miastenia gras, scleroza multipla.
2. Tulburari sangne: anemie ( ina 111).
3. Dezechilibrul hormonal: sindrom premenstrual ( ina 44), menopauza ( ina 209), endometrioza ( ina 64), hipo sau hipertiroidism.
4. Tulburari ale sistemului imunitar: ALERGIE, boli autoimune precum POLIARTRITA REUMATOIDA‚si SIDA.


5. Diabetul.

6. Tulburari ale functiei hepatice induse de hepatita.
7. Medicamentele, in special beta-blocantele, si de asemenea unele medicamente care se elibereaza fara prescriptie medicala, dependenta de droguri, fumatul, alcoolul, excesul de cafea, sevrajul, la persoanele mari bautoare de cafea care incearca sa renunte la acest obicei.
8. Hipoglicemia sau cantitatea scazuta de zahar din sange.
9. Boli infectioase rale sau bacteriene precum gripa, raceala, infectii ale tractului urinar (cistita), sau infectii ale tractului respirator, precum bronsita. Mai rar, bruceloza, tuberculoza, SIDA si infectiile cu paraziti.
lO.Cancerul, in special limfoamele si tumorile gastrointestinale.


11 .Regimurile de slabire sau alimentatia deficitara.

12.Traumele postoperatorii si nasterea.


13.Boli psihice: depresie, anxietate generalizata.

14.Boli neurologice: boala lui Parkinson.


15.Boli de rinichi: uremia.



Evolutia sindromului oboselii cronice

Spre deosebire de senzatia de oboseala si vlaguire care insoteste o infectie precum gripa si care dispare in cel mult doua-trei saptamani, SOC se caracterizeaza prin faptul ca infectia persista si recidiveaza dupa o perioada de ameliorare. Simptomele fluctueaza, luand uneori un aspect ciclic, si sunt de obicei induse de cel mai mic efort fizic sau intelectual. Ameliorarea este de obicei lenta, statisticile aratand ca o treime din populatia netratata se reface dupa boala in termen de maximum doi ani, in timp ce majoritatea pacientilor netratati se refac dupa 5-l0 ani, si dintre acestia cei mai multi cam dupa 5 ani. O mica parte din suferinzii de ME nu se refac sau raman cu o sanatate subreda pentru tot restul etii.
Din observatiile facute de autoarea acestui ghid, pacientii care recurg la fitoterapie isi ren intr-o perioada medie de timp de pana intr-un an, daca au fost diagnosticati din vreme. Si la cei suferinzi de patru-cinci ani se produce o ameliorare simtitoare a bolii, dar mai lenta. Odihna este absolut esentiala in fazele initiale ale terapiei si influenteaza rezultatul tratamentului. Fitoterapia si indrumarile alimentare scad timpul de recuperare, la fel ca si alte terapii alternative. Vindecarea este lenta, in pas de melc, dar este posibila.

Femeile si SOCIntr-o sectiune care se adreseaza femeilor merita inclus un modul despre sindromul oboselii cronice, deoarece se pare ca incidenta acestei afectiuni este de trei ori mai mare la femei decat la barbati. Grupa de varsta afectata cu predilectie este cea cuprinsa intre douazeci si patruzeci de ani, deci perioada cea mai productiva din ata femeilor, atat in ceea ce priveste familia, cat si serciul. Este semnificativ faptul ca cele mai multe cazuri de SOC se constata le femeile intre treizeci si treizeci si noua de ani, lucru perfect plauzibil daca tinem cont de faptul ca stresul permanent este un factor care favorizeaza declansarea sindromului si impiedica insanatosirea. Statisticile arata ca femeile se duc la serciu si se ocupa de copii chiar si atunci cand sunt bolnave, in proportie mai mare decat barbatii si desi reprezinta 50 % din forta de munca, ele sunt cele care fac cea mai mare parte din treburile gospodaresti si se ocupa de ingrijirea copiilor. Si mai tarziu, tot ele sunt cele care se ocupa mai mult de parintii varstnici. Nu este deci de mirare ca sunt supuse unui stres mai mare decat barbatii cu obligatii de serciu similare.

Femeile din urmatoarele categorii ocupationale sunt cele mai expuse riscului de a se imbolna de sindromul oboselii cronice fie din cauza stresului, fie din cauza expunerii permanente la rusi:
1. Profesoarele.


2. Mamele care lucreaza.

3. Doctoritele, asistentele si alte cadre medicale.
4. Sotiile de fermieri si femeile care lucreaza in agricultura.
5. Vanzatoarele si femeile care n zilnic in contact cu publicul.



Alte materiale medicale despre: oboseala




S-a demonstrat cA¤ ingestia repetatA¤ a unor cantitA¤ti de alcool in cursul primelor luni de sarcinA¤ duce la aparitia unor trA¤sA¤turi dis-morflce si [...]
Se defineste prin: 1) evacuari intestinale la intervale mai mari de 48 de ore; 2) scaune de consistenta crescuta; 3) evacuari incomplete, A [...]
Sindromul hipoton se caracterizeaza prin diminuarea, de obicei marcata, a tonusului si a activitatii musculare spontane si voluntare, realizand [...]


Copyright © 2010 - 2022 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre oboseala

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile